Turneu la Țară

Bogdan GEORGESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Turneu la Țară jpeg

- un proiect de Artă Activă pentru educație împreună -

Arta Activă este forma de artă generată de întîlnirea dintre membrii unei comunităţi şi artişti, propunînd împreună posibilitatea de reprezentare prin produse artistice şi acţiuni comunitare. Arta Activă este forma de artă care are ca resursă dorinţa de a fi împreună cu alţi oameni, de a schimba poveşti şi experienţe, curiozitatea şi nevoia de a descoperi mereu noi mijloace, noi tehnici şi perspective. Arta Activă porneşte din observaţie şi intuiţie. Oricine poate crea şi are dreptul de a se reprezenta prin artă. Un principiu esenţial este sprijinul, încurajarea şi punerea la dispoziţie a instrumentelor deţinute de către cei implicaţi în comunitate. Importante în acest tip de proces creativ pentru Artă Activă sînt grija unuia faţă de celălalt, dorinţa de a fi împreună cu ceilalţi şi estomparea diferenţelor de orice fel, a pornirilor generate de orgoliu, anihilarea nevoii de a crea ierarhii şi a nevoii de putere, toate cu scopul de a dezvălui opera de artă din fiecare om implicat şi armonizarea lui în relaţie cu ceilalţi şi cu elementele ce dau identitate comunităţii de care aparţine, pentru a transforma viaţa de zi cu zi a comunităţii într-o operă de artă colectivă. 

Proiectul naţional „Turneu la Ţară“, iniţiat în 2009, are ca scop revitalizarea Căminelor culturale, (re)activarea lor şi transformarea lor în centre comunitare pentru educaţie creativă şi artă activă. Cele două direcţii principale, culturală şi educaţională, acţionează împreună pentru dezvoltarea membrilor comunităţilor implicate, reprezentarea lor şi implicarea într-o viaţă socială activă. Efectele pe termen lung ale acestui tip de demers pot fi esenţiale în dezvoltarea unei societăţi deschise, responsabilă şi implicată. Accesul la cultură, atît ca participant cît şi ca spectator, formează şi educă gustul pentru cultură şi pregăteşte un public real pentru evenimente de interes naţional. 

„Turneu la Ţară“– proiect de artă comunitară şi retrocedare activă – îşi propune, în primul rînd, facilitarea accesului la cultură pentru toată lumea, deschiderea de noi perspective şi posibilităţi pentru tinerii din comunităţi rurale fără un număr ridicat de evenimente cultural-educaţionale, pe de o parte, pe de altă parte – retrocedarea poveştilor comunităţilor care le-au generat. Prin acest proiect este prezentată, prin spectacolul de teatru I AM SPECIAL (titlul caietului de lucru al elevului de clasa a II-a – limba engleză, după care lucra Rodica Sandu), povestea femeii de serviciu care a devenit legal, cu jumătate de normă, profesor de engleză, păstrîndu-şi însă şi postul de femeie de serviciu. Celelalte comune implicate în proiect sînt alese în funcţie de locul din care provin artiştii implicaţi, o retrocedare simbolică pentru comunitatea originară. 

În momentul scandalului media în jurul acestui caz, utilizat intenţionat pentru a ataca politic Ministerul Educaţiei, membrii comunităţii Telec considerau că au fost făcuţi de ruşine în toată ţara prin mediatizarea excesivă şi fără o poziţie clară a situaţiei femeii de serviciu – profesoară de engleză. Proiectul îşi propune să puncteze acest eveniment care trebuie să devină un precedent model pozitiv legat de tipul de implicare şi promovare a celor ce lucrează şi utilizează un sistem de învăţare, independent de ierarhii, presiuni şi calificative. 

Am ales această poveste ca punct central al proiectului tocmai pentru a aduce în discuţie egalitatea de şanse şi pentru a deschide noi perspective elevilor din comunele în care se desfăşoară proiectul, prin spectacolul de teatru şi prin interacţiunea directă cu artiştii, în cadrul evenimentelor conexe spectacolului. Stimularea creativă prin modele a tinerilor din comunele implicate şi experimentarea reprezentării în public, în cadrul dezbaterilor axate pe ceea ce îşi doresc pentru Căminele lor culturale şi viaţa cultural-educaţională a comunei sînt puncte esenţiale ale „Turneului la Ţară“. Principalul instrument de lucru a fost încurajarea lor de a se organiza şi a coordona evenimente comunitare, culturale sau educaţionale, independent de atitudinea autorităţilor locale sau naţionale, în sensul în care să nu aştepte să facă altcineva pentru ei sau copiii lor aceste activităţi, ci să le iniţieze şi să le dezvolte, indiferent de nivelul de pregătire sau şcoală. 

Am început prin a documenta povestea reală din Bicazu Ardelean, am scris textul pentru spectacolul I AM SPECIAL (text publicat integral pe verso-ul afişului, distribuit tuturor participanţilor). Dacă în prima fază a proiectului, doamna Rodica Sandu (femeia de serviciu şi profesor suplinitor de limba engleză de la Şcoala generală din Telec, comuna Bicazu Ardelean) a fost alături de noi şi ne-a sprijinit, dîndu-şi acordul pentru realizarea acestui spectacol pornind de la povestea ei reală, ulterior, în urma presiunilor din partea directorilor şcolii, care au perceput greşit acest proiect ca o continuare a scandalului media care a avut loc în urmă cu doi ani, doamna Sandu a venit cu rugămintea să nu jucăm la ea în sat, fiind ameninţată cu pierderea slujbei de femeie de serviciu, deoarece suplinitor nu mai era din vara anului 2008 deja, ceea ce ne-a determinat să schimbăm una din cele patru destinaţii, în ultimul moment, şi am decis să jucăm în comuna Limanu, comună care include şi Vama Veche, şi 2 Mai, staţiuni populare prin evenimente culturale de amploare, însă fără nici o legătură cu localnicii acestor locuri. În cadrul proiectului au avut loc şase intervenţii – Rahova-Uranus, Limanu Constanţa, Săsarm Bistriţa Năsăud, I.L. Caragiale şi Ghirdoveni Dîmboviţa, Păuşeşti Măglaşi –, întîlniri cu comunităţile vizitate, spectacole de teatru, urmate fiecare dintre ele de dezbateri publice. Astfel, am petrecut două zile de lucru în mijlocul comunităţii şi de mediatizare a proiectului în fiecare dintre comunităţile implicate (respectiv, vinerea şi sîmbăta), ca apoi duminica să prezentăm spectacolul, urmat de dezbaterea publică informală şi apoi de masa comunitară unde continuau discuţiile despre posibilitatea reconversiei Căminelor culturale. 

În urma Proiectului „Turneu la Ţară“ am realizat un program-pilot de reconversie a Căminelor culturale, program prezentat Ministerului Culturii, în speranţa implementării lui simultane în toate cele cinci comunităţi. Chiar dacă s-a bucurat de succes, ministrul a fost schimbat la scurt timp după, şi dialogul s-a încheiat. În 2010, am aplicat din nou la AFCN – Administraţia Fondului Cultural Naţional, însă plafonul maxim de finanţare permitea realizarea pilotului într-o singură comunitate. Astfel, a avut loc Proiectul „Kickstart Limanu“, în cadrul căruia Căminul cultural din Limanu a devenit realmente un centru comunitar pentru o lună şi jumătate, beneficiarii acestui program fiind copiii din comuna Limanu. Şi acest proiect a fost prezentat Ministerului Culturii şi am fost acuzaţi că prin utilizarea sintagmei „centru comunitar“ (sintagmă recuperată din metoda monografică a lui Dimitrie Gusti, de fapt „sala luminoasă – centru al comunităţii“) încercăm să furăm Căminele culturale din patrimoniul Ministerului Culturii şi să le transferăm Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. În urma acestui întreg periplu, am ajus la concluzia că singura soluţie e prin intervenţii directe şi imediate în comunitate, şi stimularea lor pentru generarea de programe cultural-educaţionale, indiferent de sprijinul autorităţilor locale sau naţionale. Este frapant însă să descoperi că Trupa de Teatru Nescris din Şanţ, o trupă cu o tradiţie de peste o sută de ani, o valoare reală a patrimoniului imaterial al culturii române, nu are acces la Căminul cultural din localitate. 

În toate intervenţiile, majoritatea celor cu care am discutat regretă dispariţia acestor spaţii de socializare, de culturalizare, relaxare – explicînd că dispariţia lor este şi motivul pentru care barurile din sat şi slujba de duminică la biserică sînt atît de populare. 

Înfiinţarea unui Centru pentru Artă Activă şi Teatru Comunitar este esenţială, în acest moment, pentru diseminarea metodei, se bazează în primul rînd pe susţinerea continuităţii şi dezvoltarea proiectelor „Teatru Comunitar şi Artă Activă, atît a celor iniţiate de Ofensiva Generozităţii – metodă aplicată în proiecte precum „RahovaNonstop“, „Construieşte-ţi comunitatea!“, „Evacuarea Casei Studenţilor din Timişoara“, „Turneu la Ţară“ – proiect de artă activă pentru educaţie împreună, „Kickstart Limanu“, „Casa Poporului“, „ROGVAIV“ – un spectacol. 3 piese scurte, „Teatru Nescris din Şanţ“ – prima formă de teatru comunitar din România, cît şi a altor iniţiative prin proiecte comunitare – locale, naţionale sau internaţionale.

Bogdan Georgescu este artist şi activist social, unul dintre iniţiatorii Proiectului „Turneu la Ţară“.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.