Triunghiul conjugal

Publicat în Dilema Veche nr. 201 din 15 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum au evoluat brandurile româneşti în anii tranziţiei? Am să plec de la studiul realizat, anul trecut, de Realitatea TV, la secţiunea branduri, sub titulatura Zece pentru România. Cele mai cunoscute zece branduri, pe care prefer să le consemnez într-o ordine aleatorie, sînt: Dacia, Romtelecom, Murfatlar, European Drinks, Altex, Cris-Tim, Rompetrol, LaDorna, Petrom şi Arctic. O să-mi permit, cu subiectivitatea de rigoare, să comentez, în cîteva rînduri, fiecare brand care apare în acest clasament al notorietăţii. Dacia. A avut avantajul unei notorietăţi cîştigate în epoca Ceauşescu. O notorietate consolidată şi de faptul că, în anii ’80, românii stăteau la coadă pentru a-şi cumpăra o maşină. Dacia era un soi de fruct interzis. În anii ’90, Dacia a cunoscut o perioadă de declin: ies la iveală nemulţumirile consumatorilor faţă de produs şi piaţa românească se deschide importurilor. În mod evident, sosirea francezilor de la Renault şi producţia de Logan reanimează brandul Dacia, care însă nu este scutit în continuare de o serie de critici venite de la consumatori. Romtelecom. O companie care a avut avantajul de a fi o bună bucată de vreme monopol. Concurenţa i-a slăbit puterea pe piaţă, dar nu şi notorietatea. Chiar şi în perioada în care renunţau la telefonul fix, consumatorii sunau, pentru a face acest lucru, tot la Romtelecom. Acum, compania este într-o epocă de cîştigare a pieţei, iar acest efort poate fi făcut mai lesne pe baza notorietăţii brandului. Murfatlar. Un alt nume care vine dinainte de anul 1989. Este adevărat, revigorat de o serie de campanii inteligente. Murfatlar trebuie să lupte acum cu vinurile moldoveneşti, chiliene sau europene. O adevărată piatră de încercare pentru bătrînul Murfatlar. European Drinks. Un brand care a cunoscut o fascinantă ascensiune la începutul anilor ’90. O notorietate care s-a construit cu concursuri de trimis etichete pentru premii importante, cu o distribuţie impecabilă, cu produse de o calitate discutabilă şi cu un comportament fiscal care a sfidat concurenţa. Chiar şi aşa, European Drinks este compania care se poate mîndri că a învins, pe piaţa românească, în unele perioade, Coca-Cola şi Pepsi, ceea ce - să recunoaştem - nu este la îndemîna oricui. Astăzi, European Drinks are în faţă două noi provocări: aplicarea regulilor din Uniunea Europeană (acum nu se mai poate scrie pe etichetă "Palincă de Bihor", ci cel mult "Tărie de Bihor") şi concurenţa solidă a mărcilor europene care intră în România cu accize şi taxe mai mici decît înainte de aderarea la UE. Altex. Este compania născută din dorinţa românilor de a cumpăra pe credit. Plus: Altex a ştiut să ia faţa competitorilor (nu puţini şi la fel de agresivi). Minus: Altex a pus umărul la minciuna numită "credit fără dobîndă" sau "credit doar cu buletinul". Dar afacerile sînt afaceri. Risc un pronostic: peste cîţiva ani, notorietatea companiei nu va mai fi la fel de mare ca astăzi. Cris-Tim. O companie care s-a născut din reclama la salam săsesc şi cu largul concurs al acelei fetiţe sîsîite. Mai risc un pronostic: pentru că brandul a fost puţin vizibil în ultima perioadă, notorietatea companiei are toate şansele să fi scăzut brusc. Adică, să fi fost uitat de o parte dintre consumatori. Rompetrol. Compania este legată de numele lui Dinu Patriciu. Un amestec de scandaluri interminabile purtate atît în mediul politic, cît şi în cel de afaceri, cu rezultatele evident pozitive ale companiei. Rompetrol şi Dinu Patriciu - sau invers - par că vor fi totdeauna în atenţia publicului. LaDorna. Iată termenii cu care operăm: Valvis, fotbal, Rapid Bucureşti, văcuţă inteligentă, produs ecologic. Românii mănîncă brînză şi cunosc LaDorna. Petrom. Complicat. O notorietate care vine de dinainte de anul 1989, altoită pe un şir de nemulţumiri ale consumatorilor ("benzină cu apă în ea") cu scandaluri nenumărate (creşteri de preţuri, privatizare, căpuşarea companiei, concesiunea rezervelor de ţiţei cu o taxă de redevenţă mică ş.a.). Toate aceste teme nu au făcut decît să crească notorietatea companiei, iar Petrom rămîne Petrom. Arctic. Vechiul frigider, acum ceva mai modern şi eventual cu un televizor pe lîngă el. Dacă Dacia a fost maşina românului, atunci Arctic a fost frigiderul românului. Iar noii acţionari ai companiei au reuşit să menţină produsul pe linia de plutire. Concluzii: - doar patru companii din primele zece au acţionari români şi este foarte posibil ca în următorii ani să rămînă şi mai puţini. Din acest punct de vedere, ideea de brand românesc este relativă, criteriul că produsul respectiv se fabrică în România este discutabil pentru că şi Coca-Cola are fabrici aici. Explicaţia poate fi aceea că publicul acceptă aceste branduri ca fiind locale. - jumătate dintre branduri nu s-au sprijinit pe notorietatea pe care o aveau înainte de anul 1989. Este un fapt care arată cît de mult s-a schimbat economia românească în tranziţie. Cît de mult? Jumătate-jumătate. - mîncare, băutură, auto, benzină, retail, telefonie, bunuri de folosinţă îndelungată. Acestea sînt domeniile în care activează cele zece branduri. Toate satisfac nevoile primare ale consumatorului şi sînt reprezentanţi ai producţiei sau serviciilor de masă. Nimic sofisticat, nimic de nişă, nimic pentru suflet. Firesc, pentru că marea masă aduce notorietatea. Brandurile recunoscute creează un triunghi conjugal perfect. El este format din producător, industria care construieşte brandul şi consumator. Esenţial în acest triunghi este ca producătorii de mărfuri şi făcătorii de branduri să ţină minte un proverb simplu: poţi păcăli un om mereu, poţi să-i păcăleşti pe toţi oamenii o dată, dar nu vei putea să-i păcăleşti pe toţi mereu.

Comunismul se aplică din nou jpeg
Ale lumii două fețe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de „rău” din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
„Hater”-ul, o persoană măcinată de anxietate și nemulțumiri, care își găsește o personificare a anxietăților și nemulțumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
„Să te dezlănțui într-un mod controlat” – interviu cu Cătălin MOROȘAN
„E foarte bine să-ți dezvolți furia, dar trebuie s-o folosești în mod controlat, pentru că nu poți să încalci regulile. Și în ring, și în viață sînt reguli de respectat.”
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodată părinții pe care-i visează, doar copiii fără părinți au părinți de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu „etichetă”
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele două fețe ale sufletului
Oricît de mult ne-ar plăcea să fim doar buni n-o să ne iasă, vom produce suferință și dacă ne-am propus, și dacă nu.
p 21 jos jpg
Fețe-fețe ale răutății
Cred că răutatea are o grămadă de fețe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau ușor de confundat.
Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.
image
Momentul în care Roxana Donisan a fost atacată de rechin a fost filmat de un turist. „A ajuns până la geamandură, acolo a înhăţat-o rechinul“
Părinţii Roxanei Donisan, românca ucisă în Egipt de un rechin, au povestit că fiica lor a găsit oferta de vacanţă în staţiunea Hurghada în ultima clipă şi a ocupat singurul loc rămas liber în avion. Acum aşteaptă să ajungă acasă trupul neînsufleţit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.