Trei lecţii de la o generaţie emigrată

Olivia SGARBUR─é
Publicat în Dilema Veche nr. 464 din 3-9 ianuarie 2013
Trei lecţii de la o generaţie emigrată jpeg

├Än octombrie 2011, am primit un e-mail de la c├«┼úiva dintre primii mei studen┼úi: str├«ngeau fonduri pentru un coleg bolnav ┼či, printre alte ac┼úiuni, organizau un flashmob la Universitate. Le-a ie┼čit, ┼či nu cred c─â p├«n─â atunci mai v─âzusem o genera┼úie ├«ntreag─â de absolven┼úi de Medicin─â reuni┼úi de un motiv neprofesional, facultativ, ba chiar mai mult, filantropic. A fost prima lec┼úie pe care am primit-o de la ei: solidaritatea poate exista ┼či ├«ntre medici.

O lun─â mai t├«rziu, doar 75% dintre ei au sus┼úinut reziden┼úiatul, restul semnase contracte cu clinici din alte ┼ú─âri. ┼×eful de promo┼úie era deja acceptat ca postdoctoral fellow la Cornell University ├«n New York. Unii dintre ei ├«┼či petrecuser─â ultimii doi ani de facultate ├«nv─â┼ú├«nd limba german─â, pentru a atinge un nivel care s─â permit─â ├«nceperea reziden┼úiatului ├«n Germania. Al┼úii au a┼čteptat finalul facult─â┼úii pentru a demara cursurile. O parte s-a ├«ndreptat spre Marea Britanie, Belgia sau Spania. Dintre cei care s-au ├«nscris la reziden┼úiatul rom├ónesc ┼či l-au promovat, alte c├«teva procente au aplicat apoi pentru institu┼úii din Fran┼úa.

M-am ├«ntrebat de ce solidaritatea care i-a unit ├«n jurul luptei cu boala colegului lor nu i-a adus ├«mpreun─â pentru a transforma profesia de medic ├«n Rom├ónia ├«ntr-o carier─â acceptabil─â dup─â toate standardele, cum s-a ├«nt├«mplat ├«n Slovacia. ├Äntrebarea a ren─âscut ├«n acest an, imediat dup─â ce am sus┼úinut examenul de medic specialist. Eram ├«n fa┼úa unei eviden┼úe: genera┼úia mea e┼čuase. Majoritatea ne-am ├«nceput reziden┼úiatul aici ┼či l-am terminat altundeva. ├Än ┼úar─â, eu am f─âcut parte dintre noroco┼či: am lucrat ├«ntr-un centru unde se realizau toate tipurile de interven┼úii chirurgicale, de la transplant la chirurgie robotic─â, a┼ča c─â plecarea mea ├«n Europa s-a petrecut ├«n spiritul legii nescrise a chirurgiei ÔÇ×nu e recomandat s─â fii elevul unei singure ┼čcoliÔÇť. ├Äns─â o parte dintre colegii mei au ajuns ├«n spitale ├«n care nu aveau medicamente sau aparatur─â. Al┼úii nu puteau s─â-┼či pl─âteasc─â nici chiria din salariul de 1200 de lei ┼či nu aveau p─ârin┼úi care s─â-i poat─â ajuta. C├«┼úiva colegi erau ignora┼úi de c─âtre conduc─âtorii lor de reziden┼úiat ┼či nu aveau parte de training. Al┼úii nu suportau ideea de a fi dependen┼úi de ┼čpag─â. Sau fiecare avea c├«te pu┼úin din aceste motive.

Le-am scris fo┼čtilor mei studen┼úi dup─â ce am sus┼úinut examenul. Sabina, care are un frate mai mare doctor ├«n Bucure┼čti, mi-a r─âspuns c─â ├«n Marea Britanie este ÔÇ×surprins─â ├«n fiecare zi de sus┼úinerea pe care o au medicii tineri ┼či de c├«t de mult se investe┼čte ├«n eiÔÇť. ┼×i a completat: ÔÇ×medicina ├«n Rom├ónia ├«┼úi cere totul: timp, frecu┼č nervos, cei mai frumo┼či ani ┼či nu ├«┼úi ofer─â nimic, nici m─âcar satisfac┼úia de a vindecaÔÇť din lips─â de mijloace, de protocoale, de disponibilitate a eventualilor formatori sau din cauza intereselor pecuniare secundare. Este un adev─âr pe care cei din genera┼úia noastr─â l-am tr─âit aproape cu to┼úii. P├«n─â am plecat. Genera┼úia lor l-a ├«nv─â┼úat rapid, din auzite, nu a fost nevoie s─â parcurg─â o parte din drum pentru a cunoa┼čte concluziile. Iat─â a doua lec┼úie pe care am primit-o: hot─âr├«rile trebuie luate f─âr─â sentimentalisme.

├Äntreba┼úi ce i-a f─âcut s─â plece din ┼úar─â, majoritatea au spus: calitatea preg─âtirii ├«n UE, atitudinea uman─â ├«ndoielnic─â ├«n r├«ndul poten┼úialilor mentori din Rom├ónia, filozofia meritocrat─â din ┼ú─ârile anglo-saxone, caren┼úele sistemului sanitar de aici ┼či curiozitatea ├«n fa┼úa provoc─ârii. Banii pu┼úini cu care este remunerat un medic ├«n Rom├ónia ┼či metodologia retrograd─â a concursului de reziden┼úiat de la noi au fost alte motive citate constant. Cum a┼č fi putut s─â-i contrazic? Bibliografia pentru examenul de specialitate pe care tocmai ├«l d─âdusem cuprindea ┼či c─âr┼úi din anii ÔÇÖ70, inclusiv pentru bolile ├«n care tehnicile chirurgicale utilizate ast─âzi au fost descrise 10-15 ani mai t├«rziu. Asta ├«n condi┼úiile ├«n care, ├«n zilele noastre, informa┼úia medical─â se dubleaz─â o dat─â la cinci ani sau mai rapid.

Migra┼úia medicilor nu este numai o dram─â individual─â, ci ┼či una social─â. P├«n─â ├«n 2007 existau date c─â aproximativ 10% dintre medicii rom├óni lucrau deja ├«n str─âin─âtate. Aderarea la UE a accelerat lucrurile. ├Än 2008, Colegiul Medicilor din Rom├ónia a ├«nregistrat 957 de cereri ├«n vederea plec─ârii. ├Än 2010, num─ârul lor se ridica la 2779. Ast─âzi mai avem ├«n ┼úar─â doar 624 de anestezi┼čti la un necesar de 1500. Exist─â spitale din sud care func┼úioneaz─â cu medici adu┼či cu ziua din Bulgaria ┼či sec┼úii care s-au ├«nchis din lips─â de doctori. Mai avem doar 48 de radioterapeu┼úi pentru mii de pacien┼úi cu forme de cancer care ÔÇô conform protocoalelor moderne ÔÇô ar trebui tratate prin radioterapie pre sau postoperator: cancerul de s├«n ┼či de rect s├«nt doar dou─â exemple.

Cum au reac┼úionat deciden┼úii? ├Än 2010, Traian B─âsescu sus┼úinea la un post de televiziune ÔÇ×s─â nu mai facem o dram─â din faptul c─â pleac─â medicii. Dreptul nostru este de a pleca unde ne e mai bineÔÇť. De atunci p├«n─â la declara┼úia ministrului Vasile Cepoi ÔÇ×migra┼úia medicilor este un fenomen interna┼úional, nicidecum unul rom├ónescÔÇť s-au scurs doi ani de negare a realit─â┼úii ├«n care au plecat peste 6000 de medici. De fapt, unele m─âsuri s-au luat: certificatul de conformitate, un document standard, dar indispensabil plec─ârii, pe care ├«l emite Ministerul S─ân─ât─â┼úii, a ├«nceput s─â fie eliberat dup─â 3-6-9 luni, echival├«nd M.S. cu Bleak house-ul lui Dickens. S-a m─ârit num─ârul de locuri la reziden┼úiat ┼či a fost introdus reziden┼úiatul pe post, un fel de legare de glie timp de cinci ani de la terminarea preg─âtirii. Vocea pre┼čedintelui Colegiului Medicilor din Rom├ónia, prof. Vasile Ast─âr─âstoae, care cerea cre┼čterea salariilor pentru medici, a ├«nt├«mpinat constant un refuz, ├«n pofida avertismentului s─âu ÔÇ×Spitalele au ajuns s─â fie muzee ├«n care nu are cine s─â lucrezeÔÇť.

Apoi Rom├ónia, o ┼úar─â din UE, a adoptat o nou─â strategie educa┼úional─â: cea a concuren┼úei necompetitive. Mai multe facult─â┼úi de Medicin─â din ┼úar─â au deschis sec┼úii cu predare ├«n limba francez─â, ├«n care tineri francofoni din Europa se pot ├«nscrie ÔÇ×f─âr─â concurs, f─âr─â selec┼úie, f─âr─â interviu, doar pe baz─â de dosar, av├«nd drept criteriu unic diploma de BacalaureatÔÇť, conform declara┼úiei profesorului Legmann, pre┼čedintele Colegiului Medicilor din Fran┼úa. Dac─â Fran┼úa are un numerus clausus anual de 7500 de studen┼úi la Medicin─â (subevaluat, desigur), Rom├ónia preg─âte┼čte aproximativ 2500 de francezi.

Ar fi fost l─âudabil s─â cre─âm sec┼úii cu predare ├«n limbi interna┼úionale, bine organizate, competitive, care s─â duc─â universit─â┼úile rom├óne┼čti ├«n topul european. ├Än realitate, cre─âm locuri cu plat─â pentru a ne finan┼úa universit─â┼úile ┼či d─âm la schimb diplome, f─âr─â s─â impunem un standard de calitate. ├Änv─â┼ú─âm├«ntul superior rom├ónesc reac┼úioneaz─â a┼ča cum a ┼čtiut ├«ntotdeauna: produce absolven┼úi pe band─â rulant─â, f─âr─â s─â-┼či pun─â ├«ntreb─âri asupra competen┼úelor ┼či a destinului lor ulterior. Cu amendamentul c─â un calcul sigur a fost f─âcut: dac─â un francez ┼či un rom├ón au absolvit aceea┼či facultate, cu siguran┼ú─â Fran┼úa va prefera s─â angajeze francezul, cel pu┼úin ├«n absen┼úa informa┼úiilor privind criteriile diferite pe baza c─ârora cei doi au fost admi┼či.

Numai c─â tr─âim ├«ntr-o epoc─â a informa┼úiei ┼či ziarele franceze public─â frecvent articole despre aceast─â stare de fapt. Vom reu┼či ├«n final compromiterea ┼čcolii rom├óne┼čti de medicin─â ┼či vom avea poate medici rom├óni care nu vor mai fi angaja┼úi ├«n UE. Dar nu toate realit─â┼úile au fost puse ├«n balan┼ú─â. Unii absolven┼úi de medicin─â vor face ce ┼čtiu mai bine: vor ├«nv─â┼úa, vor sus┼úine alte examene necesare pentru SUA, Canada sau Australia, ┼či tot vor pleca, at├«ta timp c├«t statul nu va ┼čti s─â le fac─â o contraofert─â mai bun─â. Pentru c─â, din p─âcate, aceasta este cea de-a treia lec┼úie: uneori po┼úi face ceva pentru Rom├ónia doar plec├«nd.

Olivia Sgarbur─â este dr. ├«n ┼čtiin┼úe medicale ┼či scriitoare. Cea mai recent─â carte publicat─â: Jocul orb (2010).

Foto: L. Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.