⬆
migratorii
Cînd nu ne convine, plecăm
În apropierea multor runde de alegeri din România – mai în glumă, mai în serios, pe plan public s-a pus problema plecării unor oameni din ţară. După alegerile din 20 mai 1990, chiar a început primul val de emigrare postcomunistă.
Privirea fraternă a francezilor
O tînără din România, absolventă de Sciences-Po în Franţa, caută să închirieze un mic apartament la Paris. Refuzînd-o drept chiriaşă, proprietara tranşează: „Mlle, vous avez tout faux/Totul pledează împotriva dvs., dră. Mai întîi naţionalitatea: nu numai că sînteţi străină, dar sînteţi româncă."
Trei lecţii de la o generaţie emigrată
Migraţia medicilor nu este numai o dramă individuală, ci şi una socială. Pînă în 2007 existau date că aproximativ 10% dintre medicii români lucrau deja în străinătate. În 2010, numărul lor se ridica la 2779. Astăzi mai avem în ţară doar 624 de anestezişti la un necesar de 1500.
Cine scoate Cernavodă din priză?
Fundaţia Soros România a făcut de-a lungul timpului o serie de cercetări de teren şi studii aprofundate privitoare la migraţia românească din ultima vreme, în condiţiile în care Guvernul nu pare să se fi preocupat serios de această chestiune. Am stat de vorbă cu membrii echipei Fundaţiei Soros implicate în aceste studii.
Despre schimbare şi neschimbare
De mai mult de 20 de ani românii se mişcă. Pleacă, revin, pleacă iarăşi, trăiesc în străinătate, îşi construiesc acolo vieţi, îşi cresc copiii învăţîndu-i româneşte la şcolile de duminică, îşi lasă bucăţi de familie în ţară, le adună aici sau acolo...
Ioan WAGNER: „Probabil că aş alege din nou calea străinătăţii“ - interviu
„Nu doar că am avut momente în care „străinătatea“ m-a dezamăgit, dar este încă şi acum o mare dezamăgire pentru mine. Se poate spune despre mine că am suferit de „mirajul străinătăţii“. Mulţi dintre cei care îşi doresc şi acum să plece din România s-ar putea să nu realizeze care este preţul emigrării.“
Trei motive pentru care m-am întors în România
Am stat opt ani în Canada. Opt ani „definitivi“. Cînd am plecat, în 2000, am vîndut tot şi-am zis că nu mă mai întorc niciodată. „Never say never again“ – vorba lui James Bond. M-am întors de atunci în fiecare vară şi definitiv în 2008. Sau cine mai ştie?
LECŢII DE ÎNOT în stil liber şi haotic
Prietena mea Lorraine s-a născut şi a crescut în Ajan, sudul Franţei. Cînd s-a făcut mare, şi-a găsit o sujbă în navigaţie şi a cutreierat oceanele timp de patru ani. Apoi a făcut un copil şi s-a întors să trăiască la mal, de partea astalaltă a Canalului Mînecii, în sud-vestul Angliei.