Trei întrebări pentru Cristian PREDA, eurodeputat

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
Trei întrebări pentru Cristian PREDA, eurodeputat jpeg

În ce măsură grupurile politice din PE reflectă doctrine sau ideologii?

Aş aminti, înainte de toate, că în Parlamentul European există opt grupuri. Mai clare şi coerente, din punct de vedere doctrinar, sînt cele mai degrabă mici: am în vedere fracţiunea comunistă, care visează încă revoluţia anticapitalistă, sau pe cea a verzilor, care pune protecţia mediului înaintea oricărei alte probleme. La fel de articulată e gruparea Marinei Le Pen, care cuprinde naţionalişti cu simpatii puternice pentru lideri autoritari, în particular pentru Putin. Liberalii sînt foarte eclectici: Guy Verhofstadt şi Norica Nicolai nu ar spune chiar acelaşi lucru despre federalism. Conservatorii au doi piloni: familia britanică tory şi partidul polonez al lui Kaczynski. Tot două forţe principale are grupul Europa Libertăţilor şi a Democraţiei Directe, care e foarte ciudat, ideologic vorbind: una dintre formaţiuni este tot un partid britanic, cel al lui Nigel Farage, inventatorul ieşirii britanicilor din UE, iar cealaltă e Movimento Cinque Stelle, care votează de multe ori cu comuniştii. Am lăsat la urmă grupul socialist şi cel numit PPE. Sînt cele mai mari. PPE are 53 de partide, plus cîţiva independenţi, cum sînt şi eu. Sînt coleg cu creştini-democraţi germani sau flamanzi, dar şi cu naţionaliştii croaţi care sînt urmaşi lui Tudjman, cu republicanii francezi şi popularii spanioli, cu amicii lui Berlusconi şi fidelii lui Orbán, cu membrii PNL-ului condus de Gorghiu şi cu cei din partidul GERB, dirijat de fostul bodyguard bulgar Borisov. La socialişti, singura familie care are partide din toate cele 28 de state membre, avem stînga postbelică din Occident şi neocomuniştii din Est, de la PSD la socialiştii unguri.

Ce atîrnă mai greu la vot: ideologia sau interesele ţării de provenienţă a respectivului parlamentar?

Nu există un răspuns unic. Unii parlamentari europeni vor spune întotdeauna: în circumscripţia mea (care poate fi mai mică decît ţara de provenienţă!), cutare lucru e judecat în cutare fel. Alţii vor da un vot ideologic rigid: dacă îi ceri unui comunist să-l critice pe preşedintele Maduro din Venezuela sau unui deputat socialist să voteze contra lui Hollande sau ­Renzi, nu o vor face niciodată. Multe opţiuni sînt conturate de deciziile luate în capitalele din statele-membre, deşi PE ar trebui să delibereze luînd în seamă interesul general european. Interesul naţional e, în principiu, reprezentat în Consiliul UE, nu în forul de la Strasbourg. Românii nu votează toţi la fel, ci conform liniilor politice stabilite de grupurile la care sînt afiliaţi. Tot aşa cum într-un Parlament naţional, deputaţii din Teleorman nu votează identic, ci cum zice partidul fiecăruia. Excepţiile apar atunci cînd, într-o chestiune, există consens naţional. De pildă, nu veţi găsi vreun deputat european român care să voteze pentru diminuarea banilor pentru dezvoltarea rurală. Dar în cîte alte privinţe avem consens în România? În grupul meu, PPE, e îngăduit să votezi urmînd „lista naţională“. Totul e să anunţi şi, mai ales, să argumentezi. Nu poţi pur şi simplu să spui: fac cum mă taie capul. Discuţii delicate apar atunci cînd e vorba despre opţiuni etice – pro sau contra avort? –, despre atitudinea faţă de extindere – de acord cu aderarea Turciei sau împotrivă? – ori cînd vine vorba despre pieţe libere, multinaţionale etc. Am fost surprins, cînd am mers prima dată în PE, în 2009, să văd sentimente antiamericane sau poziţii antiisraeliene exprimate cu o patimă pe care rar o vezi la noi, unde blazarea şi insulta au ajuns să acapareze cam orice subiect de pe agendă.

Ce relevanţă are clivajul stînga-dreapta în PE?

Parlamentul European funcţionează în ultimii ani pe baza unei „mari coaliţii“ între PPE şi socialişti. Avem împreună 53%. Ne străduim din răsputeri să cădem de acord, fiind vorba despre grupurile care caută „interesul european“. Cum sînt poziţionaţi ceilalţi? În spectrul ideologic din PE, între cele două grupuri care au alcătuit „marea coaliţie“ se află liberalii şi verzii, care ocupă, deci, centrul. Aşa că stînga înseamnă comuniştii, iar dreapta – conservatorii plus euroscepticii. Asta ar fi o lectură posibilă. Pe de altă parte, trebuie ţinut seama că în PE nu avem putere şi opoziţie, ca într-un legislativ naţional. Noi dăm un vot de învestitură Comisiei, dar nu funcţionăm ca o democraţie parlamentară organizată la nivelul unei naţiuni. Majorităţile sînt variabile şi nu includ neapărat ambii actori ai „marii coaliţii“. De pildă, atunci cînd e vorba despre chestiuni economice sau despre atitudinea faţă de Iran, PPE votează deseori alături de conservatori şi liberali, iar socialiştii – la fel ca verzii şi comuniştii. Tranşează între cele două mari blocuri Nigel Farage şi Le Pen, plus cei neafiliaţi la vreun grup politic. Aş mai spune că, în multe ocazii, negocierile purtate luni de zile, care privesc chestiuni foarte tehnice, conduc la majorităţi masive, adică de 70 sau 80%. E la lucru atunci filozofia compromisului. Cum PE adună deputaţi veniţi din circa 190 de partide, o majoritate de trei pătrimi acoperă o arie foarte largă a opiniilor din societăţile europene. E unul dintre motivele pentru care iubim UE. Cei care o iubim.

a consemnat Matei MARTIN

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

daniel birligea romania cipru  Foto Prima TV jpg
Daniel Bîrligea, trimis în tribună de Lucescu pentru meciul cu Bosnia. La ce jucători a mai renunțat selecționerul
Partida din calificările pentru Cupa Mondială 2026 se joacă astăzi, de la ora 21.45.
Serghei Soigu FOTO EPA-EFE
Șoigu prevede succesul armelor ruseşti, deși exporturile sunt în scădere: „Credeți-mă, oamenii vor sta la cozi”
Cererea internațională de arme rusești va crește considerabil după încheierea războiului din Ucraina, susține secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul ministru al Apărării, Serghei Șoigu.
image png
Filmul „100 de lei”. Secretul bine păstrat al cinematografiei românești din perioada comunistă
Într-un colț tăcut al istoriei cinematografiei românești se află „100 de lei”, un film psihologic din 1973, regizat de Mircea Săucan și adaptat după scenariul lui Horia Lovinescu.
sediul NATO, foto facebook/NATO
FT: Europa lucrează la un plan pentru a înlocui SUA în cadrul NATO
Cele mai mari puteri militare ale Europei lucrează la un plan pe 5-10 ani pentru a înlocui SUA în cadrul NATO, pentru a evita astfel haosul unei retrageri unilaterale a Statelor Unite din organizație.
image png
Care este diferența ideală de vârstă pentru o relație de lungă durată, conform experților
Dragostea este adesea considerată orbească, dar cercetările arată că diferența de vârstă dintre parteneri poate influența semnificativ longevitatea unei relații
Marea Britanie - razboi nuclear - rachete FOTO Shutterstock
Marea Britanie, avertisment către Rusia: „Avem puterea de a provoca pagube incalculabile dacă ne atacă”
Regatul Unit își reafirmă puterea de descurajare nucleară și avertizează Moscova asupra consecințelor unei agresiuni.
Conferință de presă organizată de președintele interimar Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ilie Bolojan convoacă CSAT pe 28 martie. Activitatea instituțiilor din domeniul securității naționale, pe ordinea de zi
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat CSAT vineri, pe 28 martie. Pe ordinea de zi sunt poziționarea cu privire la situația din Ucraina, dar și rapoarte cu privire la activitatea CSAT și cea a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024.
Friptură din carne roșie FOTO Shutterstock
Câtă carne roșie putem consuma fără riscuri pentru sănătate. Dr. Bilic: Soluția nu este să devenim vegetarieni peste noapte
Carnea roșie a fost acuzată de multe ori că ar avea efecte nefaste pentru sănătate, că ar fi un factor de risc pentru apariția cancerului sau bolilor cardiovasculare.
Kim Kardashian, Tristan Tate, Andrew Tate  foto   Shutterstock jpg
Reacția lui Kim Kardashian când frații Andrew și Tristan Tate s-au apropiat de fiica ei, North
O mamă grijulie. Cam așa poate fi catalogată Kim Kardashian, care a reacționat pe loc în momentul în care a aflat că fiica ei, North, urma să se întâlnească cu frații Tate.