Trei dileme din blogosferă

Publicat în Dilema Veche nr. 200 din 9 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Blogosfera românească a crescut în 2006-2007 pînă la vreo 12.000 de bloguri active, conform unui studiu realizat de Carmen Holotescu şi Cristian Manafu, aşa că e normal ca în interiorul ei să se coacă şi unele dileme. E drept că într-o oarecare măsură bloggerul generic pare un puşti care s-a împiedicat în certitudini absolute. Blogurile şi bloggerii sînt însă de multe feluri. Cine sînt şi ce caut eu aici? Cu riscul de a-i plictisi pe unii dintre cititori, vom repeta aici că blog vine de la web log, adică jurnal de Internet, un gen de comunicare ce a început să se răspîndească prin 1999. Termenul se referea la jurnal personal, dar devine tot mai mult comunicare publică. Problema bloggerului, în 2007, este, în alţi termeni, ce şi pentru cine scrie - şi se leagă de "cine sînt şi ce caut aici". Succesul se măsoară în sute sau mii de vizite pe zi. Dacă ajungi la acestea, apare şi un răspuns la întrebare. "Cine sînt" capătă o dimensiune nouă, personajul de pe blog, cu sau fără pseudonim, "autorul", o secreţie virtuală a fiinţei noastre analoage, ca Robinson-povestitorul al lui Defoe. Uneori, pseudonimul ales dobîndeşte o viaţă independentă de tine sau numele real capătă conotaţii pe care nu ţi le-ai dorit. Iar monstrul pe care l-ai crescut în tine şi pe Internet îl redefineşte pe acel "aici", unde ai început prin "a căuta ceva", altfel spus, lumea virtuală. Fac jurnalism sau nu? Bloggerii tineri nu au o cultură a comunicării publice, nu ştiu că e preferabil să contactezi acuzatul cînd formulezi acuzaţia, că trebuie să nu amesteci epitetele cu faptele şi aşa mai departe. Pe măsură ce au succes, ei se profesionalizează totuşi vrînd-nevrînd. Deşi sînt refractari la limite impuse din afară, le fixează pe ale lor, proprii. E drept, în continuare tembelii subminează credibilitatea celor care îşi fixează norme, fiindcă - aşa cum spunea Alex Ulmanu, profesor de jurnalism - publicul tinde să perceapă blogurile "la grămadă", iar ele sînt lucruri foarte diferite. Totuşi, apele par a se fi separat de la sine. Există oameni care au înţeles că nu "jurnalistul" merge la un proces de calomnie, ci cetăţeanul român, odată ce cineva s-a plîns şi autorităţile au decis că există elementele unui proces. Dilema are deci o soluţie. Nu există o opoziţie blogger/ jurnalist, ci o alta, diletant (cu varianta netot)/profesionist (în curs de profesionalizare). E drept, ficţiunea şi viaţa personală prezentate pe blog au mai puţină nevoie de reguli de comunicare. Ceea ce se referă la lucruri publice, în schimb, are. Şi e accepţiunea dominantă a blogging-ului în 2007. Vreau bani sau nu? Pro sau contra establishment? Numărul bloggerilor care ar dori să obţină bani din activitatea lor a crescut în 2007, conform aceluiaşi sondaj realizat de Holotescu & Manafu. Răspunsurile afirmative mai multe se pot pune în legătură cu faptul că aceşti bani au început să apară, sub formă de reclamă, în ultimele luni, deci e mai logic să îi "vrei". Sub dorinţa normală de a fi recompensat pentru ce faci se ascunde însă o dilemă filozofică. Blogurile sînt un soi de anticorp natural al societăţii, la scleroza presei clasice. Într-un anume sens, atitudinea contestatară, critica sînt în ADN-ul lor şi privesc inclusiv establishment-ul media. Problema e că reclama începe să atragă de la sine îndulcirea tonului. Cîinele de pază al democraţiei s-a jigărit, în capitalism, nu din cauza presiunii politice, ci a corporaţiilor. Cele trei dileme de mai sus se înlănţuie şi pot fi formulate şi în alţi termeni. Orice blogger de bună-credinţă începe însă să-şi pună astfel de probleme. Răspunsuri de felul celor formulate mai sus încep să apară. Astfel de curenţi de opinie arată că blogosfera începe să se coacă, să devină un fenomen apropiat de mainstream. Atributele copilăriei - bune şi rele - dispar. Rămîne de văzut care va fi importanţa blogurilor în economia discursului public, la maturitate.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

bulgaria euro
Bulgarii adoptă euro, România rămâne pe loc. „Corupția și controlul politic frânează aderarea”, cred românii
Știrea privind posibilitatea ca Bulgaria să adere, din 1 ianuarie 2026, la zona euro a fost intens comentată de români. De ce România a rămas în urmă, de ce se teme populația din țara vecină și de ce nu vor politicienii români să intrăm în zona euro sunt câteva dintre aspectele discutate.
bani jpg
Ce sumă de bani cash este recomandat să ai acasă pentru situații de urgență? Cheltuielile esențiale de luat în calcul
Pe fondul instabilității economice, al problemelor tehnice din sistemele bancare sau al evenimentelor neprevăzute – de la pene de curent la dezastre naturale – apare firesc întrebarea: cât de mulți bani ar trebui să avem cash în casă pentru situații de urgență?
Cluj Napoca  Foto Primăria Cluj Napoca Facebook 1 jpg
Cluj-Napoca vs Timișoara: Rivalitatea urbană care a aprins internetul
Aflate la peste 300 de kilometri distanță, Cluj-Napoca și Timișoara atrag anual zeci de mii de studenți și sunt considerate două dintre cele mai importante centre universitare din România. Sunt frecvent comparate de tinerii care vor să înceapă aici o nouă viață.
Ziua Copilului în București Foto GOKID
1 Iunie 2025. Top aventuri pentru copii în București și împrejurimi: magie, iluzii, căluți și tramvaie de poveste
1 Iunie 2025 în București: cele mai frumoase activități și evenimente pentru copii, de la magie și ateliere, la aventuri în aer liber și spectacole!
bucatarie jpg
Care este distanța recomandată între frigider și perete? Cum să-l poziționezi pentru evitarea supraîncălzirii și reducerea consumului de energie
Poziționarea corectă a frigiderului în bucătărie nu este doar o chestiune de estetică, ci un aspect esențial pentru funcționarea eficientă și sigură a aparatului.
Salariu - calcule - facturi - bani - facturi FOTO Shutterstock
Topul impozitelor pe venit în Europa: țările cu cele mai mari și cele mai mici cote pentru angajați
România practică din 2018 o cotă de impozit pe venit de 10% aplicabilă tuturor angajaților, însă sunt state europene care percep și de peste trei ori mai mult, în timp ce altele practică o cotă puțin mai mare decât jumătate din ce plătesc românii.
lidia fecioru facebook jpeg
Cum îți dai seama că te înșeală. Lidia Fecioru: „Sunt șapte emoții pe care le trăim”
Gesturile noastre vorbesc adesea mai tare decât cuvintele. Atunci când mințim, înșelăm sau simțim că iubirea se stinge, corpul nostru emite semnale greu de ascuns.
bacalaureat arges
Reforma în Educație începe cu liceul. Experții recomandă mai puțin conținut și mai multă învățare profundă
Ministrul Educației a anunțat că vom avea în curând forma finală a planurilor-cadru (materiile obligatorii) pentru liceu. Mulți actori din Educație așteaptă planuri „curajoase”, în timp ce în sistem rezistența la schimbare este enormă.
Orașul Blaj  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (104) JPG
„Mica Romă” a Ardealui, renăscută prin investiții majore. Cum a devenit un oraș mic un model de dezvoltare
Blaj, un oraș cu 18.000 de locuitori din centrul României, pare să fi găsit rețeta succesului în dezvoltare, sprijinit de mari companii private care din anii '90 au fost atrase să investească aici.