Trei coaliţii pentru servicii sociale

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Trei coaliţii pentru servicii sociale png

Strategie și implementare

Dizabnet – Rețeaua Organizațiilor Furnizoare de Servicii în Domeniul Dizabilității

Andreia MORARU

În momentul de față, Dizabnet este o rețea cu peste 100 de membri, dintre care mai mult de 60 sînt ONG-uri. Apoi avem patru-cinci ateliere, unități protejate – SRL-uri –, precum și peste douăzeci de instituții și experți independenți – cabinete individuale de psihologie, cabinete individuale de asistență socială și alți experți independenți. Aria de acoperire a coaliției este națională și ne propunem să aderăm la EASPD – Asociația europeană a prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități – pentru a avea și vizibilitate europeană. Preponderent sîntem axați pe servicii sociale, dar ideea este aceea de a discuta despre servicii pentru persoane cu dizabilități în totalitatea lor – adică servicii sociale, de sănătate, educaționale etc.

Este necesară prezența continuă a Dizabnet în România, pentru că, în domeniul dizabilității, totul merge foarte încet. De exemplu, se lucrează la strategia pentru persoane cu dizabilități, dar prima variantă publică a fost în decembrie 2013 și încă nu avem o strategie care să fi trecut prin Guvern. Așadar, există o strategie finalizată, dar e abia în faza interministerială. Apoi este o problemă foarte mare de corelare în România. Dacă mergi, de pildă, la Ministerul Educației și le povestești despre educația incluzivă și despre ce cere Convenția ONU, se uită cruciș la tine. Pur și simplu, există o lipsă majoră în zona autorităților centrale, dar și locale, de expertiză și de exercițiu al implementării legislației specifice persoanelor cu dizabilități. 

Ca luare în considerare a pozițiilor noastre, rezultatele au fost bune pe anumite segmente. De exemplu, ne-am implicat în rescrierea strategiei pentru persoane cu dizabilități, iar faptul că am avut experți independenți ne-a dat un ascendent calitativ și am putut rescrie aproape integral strategia, cot la cot cu autoritățile. Ceea ce a fost un mare avantaj. Dar și mai departe, va fi efortul de implementare. Una este să spui în strategie că vei face un plan de dezinstituționalizare, și alta e să și vezi acel plan realizîndu-se concret. 

Sectorul serviciilor serviciilor sociale al organizațiilor neguvernamentale trece printr-un moment dificil. A existat un moment de tranziție odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și cu începerea retragerii fondurilor de preaderare. Nu s-a simțit imediat, dar în jurul anului 2009 am avut simultan retragerea donatorilor internaționali și criza economică. Între timp au apărut fondurile structurale, dar cu un cu totul alt concept de implementare. În plus, a fost foarte dificil pentru organizații să susțină acele proiecte în situația în care statul s-a dovedit, ca de obicei, un rău-platnic. Așadar, sectorul serviciilor sociale a fost izbit practic din trei direcții și au existat organizații mari care au fost afectate, fiecare căutînd cu disperare o posibilitate de a găsi fonduri. Organizațiile mici nici nu s-au putut apropia de astfel de fonduri și această situație a paralizat practic întreg sectorul. Nu e vorba despre un colaps, dar sîntem în continuare într-o situație de mari dezechilibre.

Dacă ne gîndim la o situație ideală, în Europa de Vest o organizație neguvernamentală contractează serviciile sociale care i se acoperă financiar în proporție de 100% și scrie proiecte pentru expertiză, ca să facă lobby și advocacy pentru beneficiarii săi, ca să dezvolte noi servicii. Nu scrie proiecte doar ca să susțină serviciile, cum se întîmplă la noi. Or, ceea ce facem noi e un fel de oaia cu cinci picioare.

Un exemplu atipicde federație

FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Angela ACHIȚEI

FONSS este, de fapt, o platformă de lobby și advocacy, înființată în august 2014, cu misiunea implicării în schimbarea politicilor și dezvoltarea sustenabilă a serviciilor sociale. Federația are acum 21 de membri – organizații puternice ce lucrează direct cu beneficiarii în regiunea Nord-Est. Sîntem un exemplu atipic de federație, unici la nivel național, o coalizare a ONG-urilor furnizoare de servicii sociale pentru a produce schimbarea, așa cum trebuie să se întîmple ea, pentru a aduce un plus de bine beneficiarului direct.

Inițial, în 2011, la Iași, ONG-urile au creat un pol de putere asociindu-se în Comisia ONG, o structură informală de dialog între autorități și mediul ONG – funcțională în cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică și Socială Iași. În scurt timp, 44 de ONG-uri s-au adunat în Comisia ONG și au început să lucreze pentru un parteneriat corect cu autoritățile, transparență decizională, finanțarea proiectelor societății civile.

Povestea a mers mai departe cînd am constatat că ONG-urile din domeniul social sînt cele mai puternice și mai active. Am învățat că problemele ne unesc și că activitatea noastră poate fi complementară, că putem lucra împreună și să obținem un rezultat mai bun unindu-ne resursele, decît ocupîndu-ne de aceleași probleme. Ne-am dat seama și că ritmul încet al schimbărilor pleacă de la modul în care sînt văzute ONG-urile – „cele care cer întruna“ –, ceea ce, pînă la urmă, înseamnă lipsă de respect pentru munca profesioniștilor din domeniul neguvernamental. Am decis să facem schimbarea: să fim priviți alt­fel și să avem o voce puternică, așa că zece organizații cu experiență recunoscută au scris împreună aplicația pentru proiectul „Vocea ONG pentru comunitate“. Am promovat la nivel național brand-ul FONSS și am făcut un lobby intens pentru dezvoltarea și contractarea de servicii sociale în comunitate. Ceea ce am făcut noi a devenit un exemplu și colegii noștri, care nu erau parteneri în proiect, au început să ne întrebe cînd ne extindem, pentru că doreau și ei să fie la masa noastră.

ONG-urile sînt investitori în comunitate, atrag fonduri pentru a oferi servicii profesioniste gratuite pentru beneficiari, dar care ar costa mult bugetul public. Am lucrat și am finalizat aprobarea regulamentelor de finanțare la Legea 350/2005, după care se va face din acest an finanțarea proiectelor societății civile, prin competiție de proiecte și în condiții de accesibilitate și pentru organizațiile mici. Aceste regulamente pot fi utilizate ca model de orice autoritate. Am contribuit și la o sumă de propuneri legislative – Legea economiei sociale, modificarea Legii IMM, a Legii dialogului social și altele. Ceea ce trebuie să se înțeleagă e că tot ce se investește în creșterea ONG-urilor, de fapt se investește în binele persoanelor asistate de către aceste organizații.

„Vocea unei coaliții e mai puternică“

Coaliția pentru Servicii Sociale Prahova

Vasile PORUMBARU

Eu reprezint în coaliție asociația Viitorul Tinerilor, care a luat ființă în 2004 și a fost creată de trei orfani, pentru că noi am fost în sistem, iar scopul organizației noastre este să-i ajutăm pe cei care părăsesc casele de copii să se integreze în societate. Coaliția pentru Servicii Sociale Prahova ne-a dat ocazia să milităm pe trei componente mari: contractarea serviciilor sociale de la autoritățile statului, alocarea de bani pentru servicii sociale de calitate și parteneriatul public-privat. Serviciile sociale reprezintă un domeniu neglijat de mulți dintre aleșii noștri, iar noi, cei din organizații, am ajuns la concluzia că trebuie să avem o voce comună pe acest segment, pentru a reprezenta interesele grupurilor vulnerabile. Se tot vorbește despre lupta împotriva sărăciei, însă lucrurile se întîmplă greu la firul ierbii. Am identificat douăzeci de grupuri vulnerabile în județul Prahova și pentru fiecare grup vulnerabil trebuie să existe o organizație care să fie la aceeași masă cu autoritățile. O coaliție găsește puncte comune de interes pentru toate ONG-urile. De pildă, finanțările reprezintă un capitol de interes pentru toate organizațiile din județ, să obțină bani de la autoritățile publice locale. După trei ani, am obținut prima linie de finanțare de la autoritatea județeană. De ce a durat atît de mult? Pentru că ei nu înțelegeau procedura, nu înțelegeau legea, noi trebuia să le explicăm, să le dăm exemple de bune practici din cadrul altor primării. A trebuit să-i convingem pe funcționari că lucrurile pot să funcționeze în acest mod. Iar autoritățile din Prahova ne-au sugerat că nu pot să stea și să asculte fiecare problemă individuală în parte și că ar trebui să venim cu probleme comune, așadar, vocea unei coaliții e mai puternică.

Constantin Lucian IANCU

Este mult mai comod și mai convenabil ca mai multe asociații să aibă o voce comună. Dacă ar vorbi fiecare în cutiuța lui, nu s-ar face auzit. Din acest motiv s‑a înființat Coaliția pentru Servicii Sociale Prahova.    

Ca proiecte, am avut o colaborare cu Sanepidul din județul Prahova și am făcut teste HIV gratuit, au existat discuții pe tematica HIV/SIDA pentru informarea populației, am pus la dispoziție persoanelor instituționalizate sau din anumite comunități vulnerabile un spațiu unde să folosească un calculator sau pur și simplu să bea un ceai și să nu se mai simtă discriminate. Acum, încercăm să organizăm o ieșire la munte la care să participe și să socializeze oameni din comunități vulnerabile, cum ar fi cei cu HIV sau cei din comunitatea romă, persoane din comunitatea LGBT etc. Este vorba și de informare, ei nu înțeleg drepturile care li se cuvin, vorbim despre drepturi legate de angajare, deduceri salariale, transportul public etc. Așadar, facem întîlniri cît mai dese ca să-i ajutăm pe acești oameni să conștientizeze anumite avantaje pe care le au din punct de vedere legal. Multora le e frică de discriminare și de atacuri la persoană, așa că îi ajutăm să iasă în față, să vorbească, să se informeze, să se simtă mai liberi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.