Trei coaliţii pentru servicii sociale

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Trei coaliţii pentru servicii sociale png

Strategie și implementare

Dizabnet ÔÇô Re╚Ťeaua Organiza╚Ťiilor Furnizoare de Servicii ├«n Domeniul Dizabilit─â╚Ťii

Andreia MORARU

├Än momentul de fa╚Ť─â, Dizabnet este o re╚Ťea cu peste 100 de membri, dintre care mai mult de 60 s├«nt ONG-uri. Apoi avem patru-cinci ateliere, unit─â╚Ťi protejate ÔÇô SRL-uri ÔÇô, precum ╚Öi peste dou─âzeci de institu╚Ťii ╚Öi exper╚Ťi independen╚Ťi ÔÇô cabinete individuale de psihologie, cabinete individuale de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi al╚Ťi exper╚Ťi independen╚Ťi. Aria de acoperire a coali╚Ťiei este na╚Ťional─â ╚Öi ne propunem s─â ader─âm la EASPD ÔÇô Asocia╚Ťia european─â a prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilit─â╚Ťi ÔÇô pentru a avea ╚Öi vizibilitate european─â. Preponderent s├«ntem axa╚Ťi pe servicii sociale, dar ideea este aceea de a discuta despre servicii pentru persoane cu dizabilit─â╚Ťi ├«n totalitatea lor ÔÇô adic─â servicii sociale, de s─ân─âtate, educa╚Ťionale etc.

Este necesar─â prezen╚Ťa continu─â a Dizabnet ├«n Rom├ónia, pentru c─â, ├«n domeniul dizabilit─â╚Ťii, totul merge foarte ├«ncet. De exemplu, se lucreaz─â la strategia pentru persoane cu dizabilit─â╚Ťi, dar prima variant─â public─â a fost ├«n decembrie 2013 ╚Öi ├«nc─â nu avem o strategie care s─â fi trecut prin Guvern. A╚Öadar, exist─â o strategie finalizat─â, dar e abia ├«n faza interministerial─â. Apoi este o problem─â foarte mare de corelare ├«n Rom├ónia. Dac─â mergi, de pild─â, la Ministerul Educa╚Ťiei ╚Öi le poveste╚Öti despre educa╚Ťia incluziv─â ╚Öi despre ce cere Conven╚Ťia ONU, se uit─â cruci╚Ö la tine. Pur ╚Öi simplu, exist─â o lips─â major─â ├«n zona autorit─â╚Ťilor centrale, dar ╚Öi locale, de expertiz─â ╚Öi de exerci╚Ťiu al implement─ârii legisla╚Ťiei specifice persoanelor cu dizabilit─â╚Ťi. 

Ca luare ├«n considerare a pozi╚Ťiilor noastre, rezultatele au fost bune pe anumite segmente. De exemplu, ne-am implicat ├«n rescrierea strategiei pentru persoane cu dizabilit─â╚Ťi, iar faptul c─â am avut exper╚Ťi independen╚Ťi ne-a dat un ascendent calitativ ╚Öi am putut rescrie aproape integral strategia, cot la cot cu autorit─â╚Ťile. Ceea ce a fost un mare avantaj. Dar ╚Öi mai departe, va fi efortul de implementare. Una este s─â spui ├«n strategie c─â vei face un plan de dezinstitu╚Ťionalizare, ╚Öi alta e s─â ╚Öi vezi acel plan realiz├«ndu-se concret. 

Sectorul serviciilor serviciilor sociale al organiza╚Ťiilor neguvernamentale trece printr-un moment dificil. A existat un moment de tranzi╚Ťie odat─â cu aderarea Rom├óniei la Uniunea European─â ╚Öi cu ├«nceperea retragerii fondurilor de preaderare. Nu s-a sim╚Ťit imediat, dar ├«n jurul anului 2009 am avut simultan retragerea donatorilor interna╚Ťionali ╚Öi criza economic─â. ├Äntre timp au ap─ârut fondurile structurale, dar cu un cu totul alt concept de implementare. ├Än plus, a fost foarte dificil pentru organiza╚Ťii s─â sus╚Ťin─â acele proiecte ├«n situa╚Ťia ├«n care statul s-a dovedit, ca de obicei, un r─âu-platnic. A╚Öadar, sectorul serviciilor sociale a fost izbit practic din trei direc╚Ťii ╚Öi au existat organiza╚Ťii mari care au fost afectate, fiecare c─âut├«nd cu disperare o posibilitate de a g─âsi fonduri. Organiza╚Ťiile mici nici nu s-au putut apropia de astfel de fonduri ╚Öi aceast─â situa╚Ťie a paralizat practic ├«ntreg sectorul. Nu e vorba despre un colaps, dar s├«ntem ├«n continuare ├«ntr-o situa╚Ťie de mari dezechilibre.

Dac─â ne g├«ndim la o situa╚Ťie ideal─â, ├«n Europa de Vest o organiza╚Ťie neguvernamental─â contracteaz─â serviciile sociale care i se acoper─â financiar ├«n propor╚Ťie de 100% ╚Öi scrie proiecte pentru expertiz─â, ca s─â fac─â lobby ╚Öi advocacy pentru beneficiarii s─âi, ca s─â dezvolte noi servicii. Nu scrie proiecte doar ca s─â sus╚Ťin─â serviciile, cum se ├«nt├«mpl─â la noi. Or, ceea ce facem noi e un fel de oaia cu cinci picioare.

Un exemplu atipicde federa╚Ťie

FONSS ÔÇô Federa╚Ťia Organiza╚Ťiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Angela ACHIȚEI

FONSS este, de fapt, o platform─â de lobby ╚Öi advocacy, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n august 2014, cu misiunea implic─ârii ├«n schimbarea politicilor ╚Öi dezvoltarea sustenabil─â a serviciilor sociale. Federa╚Ťia are acum 21 de membri ÔÇô organiza╚Ťii puternice ce lucreaz─â direct cu beneficiarii ├«n regiunea Nord-Est. S├«ntem un exemplu atipic de federa╚Ťie, unici la nivel na╚Ťional, o coalizare a ONG-urilor furnizoare de servicii sociale pentru a produce schimbarea, a╚Öa cum trebuie s─â se ├«nt├«mple ea, pentru a aduce un plus de bine beneficiarului direct.

Ini╚Ťial, ├«n 2011, la Ia╚Öi, ONG-urile au creat un pol de putere asociindu-se ├«n Comisia ONG, o structur─â informal─â de dialog ├«ntre autorit─â╚Ťi ╚Öi mediul ONG ÔÇô func╚Ťional─â ├«n cadrul Consiliului de Dezvoltare Economic─â ╚Öi Social─â Ia╚Öi. ├Än scurt timp, 44 de ONG-uri s-au adunat ├«n Comisia ONG ╚Öi au ├«nceput s─â lucreze pentru un parteneriat corect cu autorit─â╚Ťile, transparen╚Ť─â decizional─â, finan╚Ťarea proiectelor societ─â╚Ťii civile.

Povestea a mers mai departe c├«nd am constatat c─â ONG-urile din domeniul social s├«nt cele mai puternice ╚Öi mai active. Am ├«nv─â╚Ťat c─â problemele ne unesc ╚Öi c─â activitatea noastr─â poate fi complementar─â, c─â putem lucra ├«mpreun─â ╚Öi s─â ob╚Ťinem un rezultat mai bun unindu-ne resursele, dec├«t ocup├«ndu-ne de acelea╚Öi probleme. Ne-am dat seama ╚Öi c─â ritmul ├«ncet al schimb─ârilor pleac─â de la modul ├«n care s├«nt v─âzute ONG-urile ÔÇô ÔÇ×cele care cer ├«ntrunaÔÇť ÔÇô, ceea ce, p├«n─â la urm─â, ├«nseamn─â lips─â de respect pentru munca profesioni╚Ötilor din domeniul neguvernamental. Am decis s─â facem schimbarea: s─â fim privi╚Ťi alt┬şfel ╚Öi s─â avem o voce puternic─â, a╚Öa c─â zece organiza╚Ťii cu experien╚Ť─â recunoscut─â au scris ├«mpreun─â aplica╚Ťia pentru proiectul ÔÇ×Vocea ONG pentru comunitateÔÇť. Am promovat la nivel na╚Ťional brand-ul FONSS ╚Öi am f─âcut un lobby intens pentru dezvoltarea ╚Öi contractarea de servicii sociale ├«n comunitate. Ceea ce am f─âcut noi a devenit un exemplu ╚Öi colegii no╚Ötri, care nu erau parteneri ├«n proiect, au ├«nceput s─â ne ├«ntrebe c├«nd ne extindem, pentru c─â doreau ╚Öi ei s─â fie la masa noastr─â.

ONG-urile s├«nt investitori ├«n comunitate, atrag fonduri pentru a oferi servicii profesioniste gratuite pentru beneficiari, dar care ar costa mult bugetul public. Am lucrat ╚Öi am finalizat aprobarea regulamentelor de finan╚Ťare la Legea 350/2005, dup─â care se va face din acest an finan╚Ťarea proiectelor societ─â╚Ťii civile, prin competi╚Ťie de proiecte ╚Öi ├«n condi╚Ťii de accesibilitate ╚Öi pentru organiza╚Ťiile mici. Aceste regulamente pot fi utilizate ca model de orice autoritate. Am contribuit ╚Öi la o sum─â de propuneri legislative ÔÇô Legea economiei sociale, modificarea Legii IMM, a Legii dialogului social ╚Öi altele. Ceea ce trebuie s─â se ├«n╚Ťeleag─â e c─â tot ce se investe╚Öte ├«n cre╚Öterea ONG-urilor, de fapt se investe╚Öte ├«n binele persoanelor asistate de c─âtre aceste organiza╚Ťii.

ÔÇ×Vocea unei coali╚Ťii e mai puternic─âÔÇť

Coali╚Ťia pentru Servicii Sociale Prahova

Vasile PORUMBARU

Eu reprezint ├«n coali╚Ťie asocia╚Ťia Viitorul Tinerilor, care a luat fiin╚Ť─â ├«n 2004 ╚Öi a fost creat─â de trei orfani, pentru c─â noi am fost ├«n sistem, iar scopul organiza╚Ťiei noastre este s─â-i ajut─âm pe cei care p─âr─âsesc casele de copii s─â se integreze ├«n societate. Coali╚Ťia pentru Servicii Sociale Prahova ne-a dat ocazia s─â milit─âm pe trei componente mari: contractarea serviciilor sociale de la autorit─â╚Ťile statului, alocarea de bani pentru servicii sociale de calitate ╚Öi parteneriatul public-privat. Serviciile sociale reprezint─â un domeniu neglijat de mul╚Ťi dintre ale╚Öii no╚Ötri, iar noi, cei din organiza╚Ťii, am ajuns la concluzia c─â trebuie s─â avem o voce comun─â pe acest segment, pentru a reprezenta interesele grupurilor vulnerabile. Se tot vorbe╚Öte despre lupta ├«mpotriva s─âr─âciei, ├«ns─â lucrurile se ├«nt├«mpl─â greu la firul ierbii. Am identificat dou─âzeci de grupuri vulnerabile ├«n jude╚Ťul Prahova ╚Öi pentru fiecare grup vulnerabil trebuie s─â existe o organiza╚Ťie care s─â fie la aceea╚Öi mas─â cu autorit─â╚Ťile. O coali╚Ťie g─âse╚Öte puncte comune de interes pentru toate ONG-urile. De pild─â, finan╚Ť─ârile reprezint─â un capitol de interes pentru toate organiza╚Ťiile din jude╚Ť, s─â ob╚Ťin─â bani de la autorit─â╚Ťile publice locale. Dup─â trei ani, am ob╚Ťinut prima linie de finan╚Ťare de la autoritatea jude╚Ťean─â. De ce a durat at├«t de mult? Pentru c─â ei nu ├«n╚Ťelegeau procedura, nu ├«n╚Ťelegeau legea, noi trebuia s─â le explic─âm, s─â le d─âm exemple de bune practici din cadrul altor prim─ârii. A trebuit s─â-i convingem pe func╚Ťionari c─â lucrurile pot s─â func╚Ťioneze ├«n acest mod. Iar autorit─â╚Ťile din Prahova ne-au sugerat c─â nu pot s─â stea ╚Öi s─â asculte fiecare problem─â individual─â ├«n parte ╚Öi c─â ar trebui s─â venim cu probleme comune, a╚Öadar, vocea unei coali╚Ťii e mai puternic─â.

Constantin Lucian IANCU

Este mult mai comod ╚Öi mai convenabil ca mai multe asocia╚Ťii s─â aib─â o voce comun─â. Dac─â ar vorbi fiecare ├«n cutiu╚Ťa lui, nu s-ar face auzit. Din acest motiv sÔÇĹa ├«nfiin╚Ťat Coali╚Ťia pentru Servicii Sociale Prahova.    

Ca proiecte, am avut o colaborare cu Sanepidul din jude╚Ťul Prahova ╚Öi am f─âcut teste HIV gratuit, au existat discu╚Ťii pe tematica HIV/SIDA pentru informarea popula╚Ťiei, am pus la dispozi╚Ťie persoanelor institu╚Ťionalizate sau din anumite comunit─â╚Ťi vulnerabile un spa╚Ťiu unde s─â foloseasc─â un calculator sau pur ╚Öi simplu s─â bea un ceai ╚Öi s─â nu se mai simt─â discriminate. Acum, ├«ncerc─âm s─â organiz─âm o ie╚Öire la munte la care s─â participe ╚Öi s─â socializeze oameni din comunit─â╚Ťi vulnerabile, cum ar fi cei cu HIV sau cei din comunitatea rom─â, persoane din comunitatea LGBT etc. Este vorba ╚Öi de informare, ei nu ├«n╚Ťeleg drepturile care li se cuvin, vorbim despre drepturi legate de angajare, deduceri salariale, transportul public etc. A╚Öadar, facem ├«nt├«lniri c├«t mai dese ca s─â-i ajut─âm pe ace╚Öti oameni s─â con╚Ötientizeze anumite avantaje pe care le au din punct de vedere legal. Multora le e fric─â de discriminare ╚Öi de atacuri la persoan─â, a╚Öa c─â ├«i ajut─âm s─â ias─â ├«n fa╚Ť─â, s─â vorbeasc─â, s─â se informeze, s─â se simt─â mai liberi.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.