"Trecutul este încorporat în noi"

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
"Trecutul este încorporat în noi" jpeg

- interviu cu Camen ACSINTE, artist vizual -

Cum alegi lucrurile vechi pe care le recontextualizezi? 

Pînă acum, „lucrurile vechi“ pe care le-am folosit au vorbit mai mult despre estomparea graniţelor dintre trecut şi prezent, despre acel moment în care vocile trecut-prezent nu mai pot fi disociate, despre posibilul joc în care involuntar pasiunile, convingerile şi ideile încep să-ţi aparţină doar parţial. Le aleg dacă au un sens informativ, dacă duc la decodificarea proiectului, dar pe firul asociaţiilor mentale. Limbajul trebuie să conţină un anumit grad de ambiguitate şi incertitudine, căci atunci cînd nu mai există confuzie nu-ţi mai vine să gîndeşti. De exemplu, îmi place cotidianul preschimbat în magie, în mister, dar sub semnul satirei, al umorului, al iluziei. Prefer maniera ironic-reflexivă, dacă se poate vorbi de o manieră. În foto-instalaţia Oraşul din cameră, „vizitarea“ trecutului am făcut-o mai degrabă la modul empatic, mergînd pe linia memoriei. 

Cît de importantă e pentru tine ca artist contemporan relaţia cu trecutul? 

Relaţia rămîne mult mai complexă, dat fiind că nu pot ignora legătura cu originile, cu straturile geologice, istorice, cu evoluţia umană; numai cînd mă gîndesc la intensitatea dialogului dintre „a fost“, „este“, şi „va fi“, importanţa acestei relaţii nu poate rămîne doar la nivel profesional. Trecutul este singurul lucru pe care îl am şi pe care îl cunosc, se transformă de la o generaţie la alta, pentru că nici o memorie nu-l poate păstra intact. Prin urmare, nu mă pot sustrage de la acest tip de relaţie. Cum sîntem purtătorii unei memorii individuale, a unei memorii colective şi a unei memorii culturale – că ne place sau nu –, trecutul este încorporat în noi, îl modelăm, îl schimbăm şi-i redăm de fiecare dată semnificaţii noi şi diferite, este la fel de plin de vise precum viitorul. Doar prezentul este foarte greu de schimbat. 

În cazul tău e vorba despre un fel de nostalgie?

Nicidecum. Dacă mă gîndesc la textele folosite în instalaţia Cometa, autori fiind Demostene Botez şi Caragiale, umorul lor a însoţit absurdul unei asociaţii vizuale. Au demonstrat că obsesiile unei epoci pot fi obsesiile epocii mele şi astfel cronologia poate să devină extrem de simplă.

Dă-mi voie să exemplific chiar prin citate: „Omul politic trebuie să arate că-i merge bine, fiindcă altfel e părăsit. El e împărţitor de fericire colectivă şi trebuie să aibă de unde da. (...) Omul politic anunţă grav: «Ne-aşteaptă vremuri grele» (...). Acestea se spun cu un aer care să dea a înţelege că omul politic ştie în fond totul, dar că astfel sînt împrejurările încît nu poate spune lucrurile deschis. (...). Omul politic trebuie să aibă întotdeauna un grup în urma lui. E un fel de om cu coadă. La el coada intră chiar în definiţie (...). Altfel de îndată ce n-are coadă, nu mai există ca om politic, ca şi cometa. Chiar dacă este ridicat, fără această anexă cade, ca zmeul“. (Demostene Botez în Bilete de papagal, 1928)

„(...) lumea toată şi mai cu seamă masele populare sînt adînc mişcate de profeţia savantului Falb asupra sfîrşitului lumii prin întîlnirea pămîntului cu cometa lui Biela. Ministeriul vă invită, dar cu onoare a face (...) o prelegere despre comete în genere şi despre falşitatea prevederilor sinistre, adică despre imposibilitatea unei ciocniri a planetei noastre cu un alt corp ceresc. (...) «Apăriţiunea comeatelor au esărţitat togheauna înrîurire asupra maselor populare, asupra prostimii, cu atîta mai mult că aceea apăriţiune au fost preţesă ghe bolizi, mecheori, aşteroizi, cari se arată ca o ploaie ghe steale şi cari...»“ (Ion Luca Caragiale – Despre cometă, 1899)

Dacă ar fi să descrii ce faci – şi mă gîndesc aici şi la Cometa, şi la Oraşul din cameră –, ce-ai spune? 

Cometa a fost un proiect început în 2010. Mi-am propus să deghizez într-o poveste simplă ideea de putere-catastrofă-panică-control pe firul etapelor umanităţii care în esenţa lor sînt aceleaşi, de la începuturi şi pînă azi. Pentru „montarea“ instalaţiei am folosit o blană de urs, peste 1000 de mingi de ping-pong, aproape 500 de portrete desenate pe hîrtie autocolantă şi textele celor doi autori despre care am povestit. Obiectele alese au devin semne, semnale, avertismente. Cometa este un joc mental. Un puzzle cu piese vechi şi noi,  cometa lui Biela urma să lovească pămîntul, marea criză economică din ’29 care este anunţată grav de omul politic: „Ne-aşteaptă vremuri grele“ încă din 1928, actuala criză economică şi actuala catastrofă iminentă care ne aşteaptă.
Frica ancestrală provocată de cataclisme naturale a rămas în noi intactă. Putem să fim conştienţi de tot ceea ce a călătorit pînă la noi?

Oraşul din cameră este foto-instalaţia prezentată la Cărtureşti în vara acestui an. Subiectul acestui proiect este Bucureştiul. Am plecat de la recuperarea unei memorii strict individuale, dar spre finalizare mi-am dat seama că  proiectul este mai mult de atît, merge spre o recompunere a memoriei culturale a oraşului.  Proiectul l-am început în 2009 fără să premeditez Bucureştiul ca parcurs fotografic. Urmărindu-l în aceşti aproape trei ani, am descoperit un „chip“ care trece natural şi involuntar prin schimbări rapide şi majore. Pentru panotarea celor 150 de fotografii am folosit rame vechi de diferite forme şi dimensiuni, sugerînd decorul interioarelor de altădată pentru crearea unei ambianţe cît mai intime. Am personificat oraşul. L-am privit ca pe un membru de familie, i-am dedicat un album sau peretele unei camere. 

Sînt instantanee, colţuri, fragmente din atmosfera şi pulsul acestui oraş, dar ce folos dacă nu mai ştim să revenim asupra istoriei acestui loc. Eu am surprins cum sînt înlocuite uşi şi ferestre interbelice cu albele termopane şi cum de pe o stradă mai dispare o casă, dar au fost fotografi care au surprins, de-a lungul vremii, cum dispar străzi şi cartiere, adică cum piere un mod de viaţă. Probabil că puţini ştiu că Bucureştiul se află printre capitalele cu cele mai mari distrugeri produse pe timp de pace.  

a consemnat Ana Maria SANDU

Foto: A. Patatics

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Casa dărăpănată” în care nu vrea nimeni să intre
Dosarul acesta este în primul rînd unul de recuperare a trecutului, dincolo de istorie, de date și de fapte.
p 10 youtube jpg
Prezentul luminează trecutul (mai curînd decît invers)
Statuia lui Castro inaugurată de Putin vorbește mai puțin despre prezentul Cubei – și mai mult despre trecutul liderului Rusiei.
index jpeg 2 webp
Atacul blînd al literaturii
La un moment dat, mi-au spus elevii că se cunoaște cînd îmi place foarte mult un scriitor, îl predau altfel, iar ei își dau seama.
index jpeg webp
Cum îi apropiem pe copii de trecut?
Pentru că a educa înseamnă a construi viitorul.
p 12 jpg
Relicve ale trecutului: nostalgia colecțiilor anatomice și antropologice
Aparent, rămășițele din colecții par că au scăpat efectelor timpului și sînt nemuritoare
Historical building at the Dalles jpg
„Casa aceasta mai are și alte încăperi? Oare ai căutat peste tot?” un dialog cu Valentin Radu ARSENE, psihoterapeut
Vindecarea vine după ce procesăm durerea și ne recuperăm părțile eului din acele bule de experiență și lăsăm cu adevărat trecutul să devină trecut.
p 13 jpg
Foamea de bani și moartea pasiunii
Ce anume readuce pe podium trend-uri din alți ani și, mai ales, care sînt acele idei care tot revin?
p 14 jpg
Cum văd ei trecutul? Another brick in the wall
Uneori, mă gîndesc la momentele mai puțin plăcute și la faptul că asta mă ajută să-mi doresc un viitor mai bun.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.