Treburile publice s├«nt conduse de b─ârba╚Ťi

Publicat în Dilema Veche nr. 310 din 21-27 ianuarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

ÔÇô interviu cu Mihaela MIROIU, profesoar─â de ┼čtiin┼úe politice la SNSPA ÔÇô

Egalitate de ┼čanse ├«nseamn─â egalitate de ┼čanse ├«n competi┼úie. Conceptul este de sorginte liberal─â ┼či se aplic─â ├«n cadrul politicilor liberalismului bun─âst─ârii generale. A fost preluat ┼či de c─âtre sociali┼čti ca o expresie a drept─â┼úii sociale. Este vorba de ┼čanse egale ├«n educa┼úie, pe pia┼úa muncii, la resurse economice: capital, salarii, la distribuirea resurselor publice etc.

├Än momentul de fa┼ú─â, femeile au ┼čanse egale cu b─ârba┼úii ├«n educa┼úie (mai pu┼úin fetele din comunitatea rom─â tradi┼úionalist─â). Devin necesare ├«n scurt timp politici de egalizare a ┼čansei b─âie┼úilor ├«n accesul la ├«nv─â┼ú─âm├«ntul superior, mai ales ├«n domeniile feminizate: medicin─â, studii economice, drept, ┼čtiin┼úe sociale, arte, domenii ├«n care fetele dep─â┼česc 70%.

Pe pia┼úa muncii, femeile reprezint─â peste 47% din for┼úa de munc─â total─â. Problema ne┼čansei este legat─â de lipsa politicilor de conciliere ├«ntre munc─â ┼či gospod─ârie din cauza c─ârora rezult─â performan┼úe mai sc─âzute, slujbe mai prost pl─âtite, avans mai lent ├«n carier─â. B─ârba┼úii rom├óni s├«nt parteneri ├«n propor┼úie de 5%, restul a┼čteapt─â ca femeile s─â ├«ndeplineasc─â toate rolurile tradi┼úionale.

Accesul la capital este dramatic sc─âzut. Privatizarea s-a f─âcut aproape total ├«n favoarea b─ârba┼úilor. A fost cea mai mare discriminare tacit─â ├«mpotriva femeilor, ├«n perioada postcomunist─â. Cititorii pot verifica lista celor mai boga┼úi 300 de rom├óni ┼či vor vedea singuri c─â femeile de┼úin capital doar prin mo┼čtenire sau prin crearea unor firme proprii, de regul─â mici. Averea public─â s-a redistribuit de c─âtre b─ârba┼úi ├«n favoarea semenilor de gen.

Femeile s├«nt profund discriminate salarial ├«n domeniul public. Domeniile cu cele mai sc─âzute grile de salariu s├«nt cele profund feminizate: educa┼úia, s─ân─âtatea ┼či cercetarea. Domeniile scandalos favorizate salarial s├«nt cele masculinizate: serviciile secrete ┼či armata. Poate fiindc─â s├«ntem ┼úinte frecvente ale terorismului ┼či desf─â┼čur─âm opera┼úiuni militare. De la distribuirea resurselor publice prin bugetele locale ┼či prin cel central, femeile lipsesc aproape total. Prezen┼úa lor ├«n decizii de acest gen este, la toate nivelurile, sub 10%, la fel ca ┼či ├«n cazul formul─ârii ┼či aprob─ârii legilor dup─â care tr─âim. Nici m─âcar ├«n conducerea sindicatelor nu au acces. Ne┼čansa accesului la putere politic─â este la fel de mare ca ┼či ├«n privin┼úa accesului la capital.

Sigur c─â ÔÇ×femeileÔÇť, generic spus, e un termen mult prea vag. Care s├«nt categoriile de femei (de v├«rst─â, de studii, sexuale, etniceÔÇŽ) cele mai defavorizate?

Prototipul celei mai defavorizate persoane din Rom├ónia este: femeie, rom─â, de la ┼úar─â, mam─â singur─â, cu educa┼úie elementar─â ┼či handicap. ├Än rest, se poate t─âia pe r├«nd c├«te o categorie ┼či ce r─âm├«ne este tot o persoan─â aflat─â ├«n pozi┼úie defavorizat─â. Indiferent de categoria de defavoriza┼úi dup─â mediu, educa┼úie, etnie, religie, femeile s├«nt defavorizate ┼či fiindc─â s├«nt femei. Inclusiv ca minorit─â┼úi sexuale, lesbienele s├«nt note de subsol la interesele ┼či reprezentarea b─ârba┼úilor homosexuali.

Inegalitatea de ┼čanse a femeilor cu b─ârba┼úii e o problem─â de mentalitate, de legisla┼úie, de practic─â?

Inegalitatea de ┼čanse este ├«n primul r├«nd o problem─â politic─â. Dac─â bugetezi absolut precar institu┼úiile care previn ┼či combat discriminarea (CNCD) ┼či vegheaz─â la egalitatea de ┼čanse (ANES), dac─â nu dai acces celor competen┼úi s─â se ocupe de asemenea politici inclusiv la nivel local, ci nume┼čti amatori pe criterii politice, iar ace┼čtia nici m─âcar nu ┼čtiu c─â exist─â un know-how pe tem─â, dac─â nu faci politici de educa┼úie partenerial─â ├«n via┼úa public─â ┼či privat─â, atunci legile existente privind nediscriminarea, egalitatea de ┼čanse, combaterea violen┼úei ├«n sfera privat─â, concediul parental r─âm├«n vorbe goale ├«n vitrina cu europenizare. Dac─â preferi s─â pl─âte┼čti doi ani o femeie s─â aib─â grija unui copil, sco┼ú├«nd-o practic din competi┼úia profesional─â, ├«n loc s─â faci o fiscalitate ├«n sprijinul cre┼čelor ┼či gr─âdini┼úelor de firm─â sau institu┼úie, problema particip─ârii egale a femeilor ├«n competi┼úia profesional─â, managerial─â ┼či politic─â r─âm├«ne doar un rarisim subiect academic sau de pres─â.

Crede┼úi c─â situa┼úia a evoluat pozitiv din ÔÇÖ90 ├«ncoace (sau a evoluat cumvaÔÇŽ)?

Politic, situa┼úia a evoluat o vreme. Practic, p├«n─â ├«n 1990 femeile nici m─âcar nu au fost aleg─âtoare (facem abstrac┼úie de falsele alegeri din 1946). ├Än politica regimului comunist, bazat─â pe sistem de cote, femeile nu reprezentau interesele femeilor, ci pe ale partidului. ├Än 1990, reprezentarea a ├«nceput de la procente infime: 2-3%, a ajuns p├«n─â ├«n 2008 la 10,6% ┼či, a┼ča cum era de a┼čteptat, prin introducerea votului uninominal, a sc─âzut la 9,7%. Acum este un recul al prezen┼úei lor mai ales ├«n Guvern (1 femeie, 16 b─ârba┼úi), dar ┼či din punct de vedere al reprezent─ârii intereselor lor. Femeile s├«nt politic singure, s├«nt agen┼úi individuali. Dac─â m─â g├«ndesc bine, singurul regim ├«n care au tr─âit rom├óncele de-a lungul istoriei este cel de dictatur─â: patriarhal-tradi┼úionalist─â, carlist─â, fascist─â, comunist─â ┼či patriarhal-capitalist─â. C─âci odat─â ce nu po┼úi s─â participi la facerea istoriei politice ├«nseamn─â c─â cineva g├«nde┼čte ┼či hot─âr─â┼čte ├«n locul t─âu. ├Ä┼úi este cap etern. Deosebirea este aceea c─â acum ├«┼úi po┼úi alege ÔÇ×capulÔÇť, nu c─â faci parte din categoria acceptat─â drept cap.

Se vorbe┼čte mult despre ÔÇ×femeile de carier─âÔÇť ale momentului. S├«nt ele reprezentative ├«n mod real pentru egalitatea de ┼čanse femei/b─ârba┼úi la noi? 

Sexismul este perfect compatibil cu excep┼úionalismul (la fel ca ┼či rasismul, ┼čovinismul, antisemitismul). Femeile s├«nt acceptate ca egal competitoare prin excep┼úie. Profesioniste s├«nt foarte multe ┼či foarte bune. De aceea companiile transna┼úionale le folosesc ├«n management cu toat─â ├«ncrederea nu doar ├«n competen┼úa lor, ci ┼či ├«n responsabilitate ┼či dedica┼úie. Dar pu┼úine devin mari profesioniste ├«n imaginea public─â. Intereseaz─â prioritar cele pentru distrac┼úie.

Ca explica┼úie v─â dau tot exemplul politicii. ├Än mod normal, politica se profesionalizeaz─â tot mai mult. Absolven┼úii care dob├«ndesc competen┼úe necesare ├«n politic─â: ┼čtiin┼úe politice, rela┼úii interna┼úionale, studii europene, administra┼úie public─â, drept, sociologie, economie, management, ┼čtiin┼úele comunic─ârii s├«nt ├«n propor┼úie de peste 70% absolvente.

Verifica┼úi, fie ┼či sumar, preg─âtirea celor care ne conduc treburile publice. Cei mai mul┼úi s├«nt ingineri ┼či, evident, b─ârba┼úi. Femeile ┼úin bastonul de mare┼čal al politicii competente ┼či responsabile, ├«n rani┼úa lor, r─âm├«n├«nd solda┼úii-contribuabili ai unor ┼čefi f─âr─â baston, dar cu ÔÇ×portofoliuÔÇť de mare┼čal.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.