Trăiască şi înflorească ucronia românească

Publicat în Dilema Veche nr. 285 din 29 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Eram, aş putea spune, bucuros în acea dimineaţă de joi, 30 iulie a.c., cînd am ajuns în Gara de Nord, ţintind trenul spre Craiova. Bucuros, pentru că îmi aranjasem ploile pe la Ministerul Educaţiei şi, cu pilele de rigoare la Inspectoratul de Dolj, trăgeam speranţa ca din toamnă să predau Istorie, în fine, la Liceul de Chimie "Elena Ceauşescu" din Craiova " oraşul meu natal, în care cu chiu cu vai am ajuns în învăţămînt (din 1993, anul în care am terminat facultatea, şi pînă azi am tot predat istorie, materialism dialectic şi sport prin toată ţara). "Pînă la urmă, nici nu e rău; regimul are nevoie de istorici" " mi-am spus în momentul în care, în zăpuşeala matinală, mi-au căzut ochii pe panoul mare şi roşu de deasupra intrării în Gară, pe care scria cu litere albe 23 AUGUST 1944 " 23 AUGUST 2009: 65 DE ANI DE MĂREŢE VICTORII PENTRU ŢARĂ! " semn că ziua naţională se apropie. "E aniversare, pălmaşii ăştia de la inspectoratul Dolj sigur au nevoie de un profesor tînăr şi descuiat, să le scriu vreun articol, ceva" " mi-am spus eu, încercînd să-mi înving cu speranţe sictirul de a sta pe căldură la lunga coadă din sala de bilete. Adevărul este că noi, oltenii, avem noroc. A murit Ceauşescu (pe 25 septembrie 1993; Ceauşeasca a murit pe 16 aprilie 1996 " ţin minte datele, nu degeaba sînt prof de Istorie!), iar în locul lui în fruntea partidului a venit Ion Traian Ştefănescu, tot oltean. Nu degeaba ne înjură lumea. Să ne înjure cît vrea, iar noi să conducem România! Cam asta îmi spuneam eu în timp ce urcam în tren. Vagonul era plin ochi (se ştie, din cauza crizei mondiale, maşinile noastre particulare merg pe sistemul număr de înmatriculare cu soţ " în zi cu soţ; fără soţ " în zi fără soţ; este democratic, este economic, este ecologic " asta le-am spus eu elevilor, în orele finale ale anului şcolar, la clasele pe care le-am avut pînă în iunie a.c. la Calafat). Intru în compartiment şi cinci perechi de ochi se îndreaptă spre mine. Salut, mă aşez, trenul pleacă. Legăm conversaţie. Mă uit mai bine şi îmi dau seama că avem cu noi un adevărat VIP: tovarăşa Briana Popescu (Caragea, pe numele de fată). Revenită din Franţa acum vreo cinşpe ani (viţă veche falită " bîrfesc unii, ştiţi cum sînt românii....!), tovarăşa Briana s-a căsătorit cu un obscur scriitoraş de SF (pe nume Cristian Tudor Popescu, nu cred că aţi auzit de el) şi a ajuns propagandistă-şefă la Centrul de Agitaţie de pe lîngă Casa de Cultură "Emil Bobu" a Municipiului Bucureşti (o vedem la televizor o dată la trei zile, vorbind despre crizele societăţii capitaliste). O salut, îmi zîmbeşte. Pare finuţă, dar e o activistă înfocată. Din vorbă în vorbă, ne spune (şoptit şi graseiat, cu aerul că ne face un favor) că merge la Dr. Tr. Severin, la o consfătuire pe tema acelor români care încă mai trec Dunărea spre Iugoslavia. "Vai de capul lor!" " mai spuse tovarăşa Briana, cu aerul cuiva care oricum ştie mai multe. Lîngă ea, pe banchetă, o domnişoară şi un domn. Ea, înaltă şi drăguţică, pe la vreo 20 de ani, el năltuţ şi dezinvolt, pe la 40. Intră şi ei în vorbă (ea mai greu, el mai dezlegat). Nu-s căsătoriţi, ci doar colegi de serviciu. Ea, Monica, e strungăriţă la Uzinele 23 August din Bucureşti şi merge la Timişoara la semifinala concursului Muncă, tinereţe, frumuseţe (varianta noastră, mult mai decentă, la concursurile de miss occidentale). El, Cătălin, o însoţeşte pe fată şi e strungar tot la 23 August " genul de băiat care procură blugi italieneşti pentru şefi şi pentru colegi, drept care toţi îl simpatizează (şi, ne spune el în treacăt, ar vrea să ajungă şi la Oraviţa, să cumpere nişte Vegeta şi nişte celulare noi de la sîrbi). Drăguţica Monica şi tovarăşa Briana încep o conversaţie interesantă. Cu aerul victimei sigure, Monica spune că a auzit că juriul de la concurs o va verifica dacă e gravidă " acestea fiind reminiscenţele epocii răposatului Ceauşescu, nu degeaba România a depăşit 25 de milioane de locuitori încă din 1999. Dar tovarăşa Briana o linişteşte: controalele ginecologice obligatorii sînt o rutină, durează fix cinci minute " o asigură ea. Pe bancheta mea, un domn şi o doamnă. Ea, trecută de 40 de ani, îmbrăcată în negru, ţine un copil de trei ani pe genunchi şi se recomandă Ramona, de profesie cîntăreaţă " îmi dă şi o carte de vizită. Merge acasă; locuieşte cu părinţii la Craiova şi creşte singură patru copii (al doilea soţ, mai în vîrstă, a murit de curînd). Schimb cîteva cuvinte cu dînsa: e amărîtă rău, are vag aerul italiencei Sofia Loren din Ciociara, filmul lui De Sica din ’61 pe care îl tot reia programul 1 (din cele două) al televiziunii române. Mă dau şi eu mare şi îi promit că, la vreo ocazie, o s-o pun pe listă la ceva serbări şcolare etc. În fine, chiar lîngă mine e un domn cu ochii vii, puţin peste 50 de ani, tuns scurt şi care fumează non-stop. Ies cu el pe culoarul îngrămădit (la Roşiorii de Vede au urcat persoane fără loc, dar şeful de tren tace şi înghite, n-are ce face) şi fumăm. El îmi spune că e profesor de desen la o şcoală bucureşteană din Rahova. Acum merge în inspecţie la Filiaşi, nici el nu ştie cum a nimerit în comisie. Îi spun şi eu situaţia mea. Îmi dă ceva sfaturi. El mai face şi cîte-o copertă de carte, cam odată la doi-trei ani. Are şi un volum de versuri depus la Editura Cartea Românească şi mă întreabă " amabil " dacă nu ştiu pe cineva pe acolo. Îl dezamăgesc: nu ştiu pe nimeni. Şi tocmai atunci se produse evenimentul. Frînele trenului scrîşniră aprig, vagoanele se opriră şi era cît pe ce să ne dea pe toţi peste cap. Agitaţie. Ce e, ce e? " se auzea din toate părţile. Şeful trenului apăru într-un tîrziu şi, cu mină tristă, ne spuse (citind de pe un bileţel): Oameni buni! Tovarăşul Nicu Ceauşescu a murit azi, în urma unei grele suferinţe! Păstrăm un moment de reculegere! Şi trecu mai departe, în următorul vagon, cu acelaşi mesaj. Ce chestie! Tovarăşul Nicu să moară, la nici 59 de ani ani (e născut în 1951 " v-am spus că sînt profesor de Istorie!). În semn de doliu, toate trenurile din ţară stau 3 minute nemişcate. Timp în care tînăra Monica şi mai ridata Ramona îşi făcură cruci largi în compartiment, pe cînd uscata Briana se prefăcea că nu le vede. Iar eu fumam pe culoar cu desenatorul tuns scurt din Rahova şi bîrfeam despre recenta păţanie a bietului istoric de artă Andrei Pleşu, care a fost obligat s-o uşchească în Germania " pentru că oricum devenise un fel de "rebel de serviciu", de aproape 25 de ani. În fine, trenul a pornit din nou şi repede am ajuns la Craiova. Înainte de a coborî m-am recomandat încă o dată vecinilor de compartiment. Şi fiecare mi-a dat cîte o carte de vizită " sau cîte un bileţel scris de mînă, cu pixul. În gară, am luat un taxi (o maşină Dacia 1210, se ştie că parşivii de francezi au întrerupt colaborarea cu noi) şi în drum spre casă am citit buchetul de bilete din mînă. Tovarăşa Briana îmi lăsase o carte de vizită oficială, cu adresa de la Casa de Cultură din Capitală. Pe Ramona, doamna cu copilul, o chema Ramona Bădescu " solistă în ansamblul folcloric Doina Jiului din Craiova. Cătălin se numea Botezatu în buletin, şi îmi lăsase numărul de telefon al unui prieten de-al său poreclit Pepe, sculer-matriţer tot la 23 August. Pe vizit-ul profesorului din Rahova scria Dan Stanciu " grafician & poet. Cel mai simpatic era însă biletul de la juna Monica: "Pupicii! Mă numesc Gabor Monica " Mon

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Horoscop dragoste iubire FOTO Shutterstock jpg
Horoscop luni, 16 decembrie. Nativii unei zodii trebuie să fie pregătiți să primească noi membri în familie
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de luni, 16 decembrie. Ce rezervă prima zi a săptămânii pentru nativi.
Târgul de Crăciun de la Craiova Foto Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului jpg
Cât a plătit o turistă pe mâncare la Târgul de Crăciun din Craiova. „Nici pe bulevardul Champs-Élysées nu costă atât”
O turistă a dezvăluit, într-un videoclip publicat pe TikTok, cât a plătit pentru un cârnat, trei mici, jumări și cartofi la Târgul de Crăciun din Craiova. Femeia a gustat din fiecare produs și s-a declarat încântată.
ungaria handbal nemzeti sport webp
Catrinel Dumitrescu si Mircea Diaconu in Buletin de Bucuresti jpg
Visurile neîmplinite ale lui Mircea Diaconu. Răspuns înduioșător la întrebarea „Cum v-ați trăi ultima săptămână de viață?”
„Doamne! M-aș duce repede acasă, ca să mi se întâmple acolo, să nu fiu printre străini” – a răspuns Mircea Diaconu când a fost întrebat cum și-ar trăi ultima săptămână din viață. Îndrăgitul actor a dezvăluit și lista de visuri pe care nu și le-a îndeplinit.
image png
Totul despre operația de blefaroplastie. Cauze, costuri și recuperare
După ce s-a vehiculat că președintele Klaus Iohannis și-ar fi făcut o operație de blefaroplastie, tot mai multe persoane se întreabă ce este, cum se face și cât costă?
image png
Irina Margareta Nistor, șocată de moartea lui Mircea Diaconu. Cum a aflat că actorul nu mai este printre noi
Mircea Diaconu s-a stins din viață în urmă cu o zi, pe data de 14 decembrie. Actorul a murit cu câteva zile înainte de a împlini 75 de ani, iar apropiații săi au fost șocați de decesul acestuia. Printre ei s-a numărat și Irina Margareta Nistor.
surori minore violate de tata jpg
Țara în care abuzul copiilor ar putea deveni legal. Căsătoria cu fete de 9 ani, la un pas să fie permisă
Propunerile stârnesc îngrijorări în rândul grupurilor de drepturile omului, care avertizează că acestea ar putea încuraja violul și abuzul asupra copiilor.
dan petrescu fb1 jpeg
Zaharia Stancu   Foto Revista Teatrul nr 12 1974 png
Zaharia Stancu, „intelectualul oportunist“ care nu l-a uitat pe „Darie“
De la activismul socialist din perioada interbelică, la succesul literar obținut sub egida realismului socialist și până la controversa privind compromisurile politice, Zaharia Stancu rămâne o figură aparte a literaturii române.