Tradiţii şi gesturi noi

Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Tradiţii şi gesturi noi jpeg

În Ghidul sărbătorilor românești, Irina Nicolau spune, la un moment dat: „Nu există sărbătoare care să se poată dispensa de rit, ritul fiind un act care se repetă (…). Unii specialiști socotesc că sărbătoarea se derulează după un scenariu compus din: rituri de purificare, rituri care se referă la un început, rituri care actualizează relația dintre vii și morți, rituri care răstoarnă ordinea normală pentru a o reinstaura, întărită.“

„Riturile trebuie considerate ca un ansamblu de conduite individuale (…) sau colective (…), relativ codificate, avînd un suport corporal (verbal, gestual, postural), cu caracter mai mult sau mai puțin repetitiv, avînd o puternică încărcătură simbolică pentru actorii lor și, de obicei, și pentru martori (…) (C. Riviere, în Mihai Coman, Introducere în antroplogia culturală, Mitul și ritul). Riturile de trecere reprezintă o subcategorie a riturilor în general, și ele sînt „ceremonii care însoțesc și dramatizează evenimente majore precum nașterea, maturizarea și inițierea băieților și a fetelor, căsătoria și moartea. Numite uneori rituri ale crizelor existențiale (life-crisis) sau ale ciclurilor exsitențiale (life-cycle), ele marchează în mod cultural tranziția unei persoane de la o stare socială la alta“ (C. Bell, în Mihai Coman, op.cit.).

Botezul, nunta, înmormîntarea sînt rituri de trecere. Dosarul de față a pornit de la schimbările intervenite în formele de manifestare a acestor rituri, în ceremoniile lor. Ideea inițială a fost să observăm ce s-a mai păstrat din obiceiurile „tradiționale“ ale acestora și ce s-a modificat. Cum s-a contaminat tradiția cu gesturi și performanțe noi, adaptate vremurilor în care trăim, și care corespund mai curînd dimensiunii de spectacol decît celei inițiatice. Pe lîngă evenimentele fundamentale din ciclul vieții am înglobat aici și cîteva rituri contemporane de inițiere (într-o abordare deloc exhaustivă): cele ale masculinității (sport, jocuri, băute) și cele corporatiste (avînd drept scop integrarea într-o lume in-st-i-tu-ționalizată, birocratică și supusă unui alt fel de reguli).

Ce a ieșit e un amalgam: între tradiții persistente în anumite zone și medii și inovații care mai de care mai fanteziste și ostentative. În special în domeniul nunților, care se pare că au suscitat cel mai vădit interes. Un album umplut parțial cu instantanee de la ceremoniile diverselor rituri de trecere. Care, în tăvălugul lumii în schimbare, se străduiesc să acumuleze forme de manifestare noi, dar și să păstreze ce se poate din cele vechi. Lăsînd loc de alte dosare pe aceeași temă.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image jpeg
adelina pestritu instagram jpg
Momente de bucurie! Adelina Pestrițu a făcut marele anunț: „Vom avea o fetiță”
Adelina Pestrițu a făcut recent o apariție care i-a emoționat pe fani și a stârnit curiozitate. Într-un eveniment plin de rafinament și momente speciale, vedeta a ales să împărtășească câteva detalii, păstrând însă surpriza până în final.
Mirel Radoi (Sportpictures) jpeg
celulita shutterstock 2296152455 jpg
Chiar poți scăpa de celulită? 5 metode care te pot ajuta
O alimentație sănătoasă, exercițiile fizice regulate și tratamentele efectuate în cabinet pot ajuta la diminuarea aspectului de „coajă de portocală”.
vreme primavara caine coronita flori shutterstock 1932783797 jpg
ANM a emis prognoza actualizată pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea de Florii și de Paște
Experții de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) au emis chiar în cursul zilei de vineri prognoza meteo actualizată pentru următoarele patru săptămâni.
banner cristian Sabbagh jpg
Ce mesaj are Cristian Sabbagh de Ziua Internațională a Fericirii? „Mă bucură chiar și o plimbare cu metroul”
Ziua Internațională a Fericirii este celebrată pe 20 martie. Christian Sabbagh, prezentatorul Știrilor Kanal D, ne-a spus ce anume îl face fericit.
Drumul expres Expres Aeroportul Henri Coandă (Otopeni)   Autostrada A0 foto ciprian serban png
Un nou drum de mare viteză în România: Va lega Aeroportul Otopeni de Autostrada A0. „Primul expres din județul Ilfov și o conexiune strategică”
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat vineri, 20 martie, că începe licitația pentru construirea unui drum expres care va lega Aeroportul Otopeni de Autostrada A0.
Anca Turcasiu, sursa foto Instagram jpg
Cum pregătește Anca Țurcașiu mâncarea ei preferată: „Mi-o făcea bunica și mi-e tare dor”
Anca Ţurcaşiu a oferit fanilor o incursiune în bucătăria sa, dezvăluind cum pregătește mâncarea care îi aduce aminte de copilărie. Artista a postat recent pe Instagram un video în care a spus:
jillwellington woman 591576 jpg
Finlanda, din nou, cea mai fericită țară din lume. Surpriză pe locul 4, Grecia abia pe locul 85, România mult mai sus
Statele nordice domină din nou topul fericirii mondiale, cu Finlanda în frunte pentru al nouălea an consecutiv. Modelele sociale bazate pe încredere, cooperare și calitate ridicată a vieții continuă să facă diferența.