Tovarăşa Pop

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
Tovarăşa Pop jpeg

Aş fi putut să înşir aici toată seria de interdicţii care mi-au jalonat viaţa şi, mai important, reacţia mea la interdicţiile respective, însă 4000 de semne nu ar fi fost de ajuns. O să vorbesc, mai bine, despre Mama Interdicţiilor. Şi o s-o fac balzacian, cum e mai bine.

În primăvara anului 1987, într-o sală de clasă a Şcolii nr. 111, de pe strada Stoian Militaru, un băieţel în vîrstă de 7 ani şi jumătate se ridică din bancă şi înaintează, vizibil emoţionat, spre catedra tovarăşei Pop. Tovarăşa Pop e grasă, are părul făcut permanent, după moda vremii, o cămaşă verde cu mîneci bufante, şi posedă o mustaţă impresionantă. Băieţelul e mic pentru vîrsta lui şi foarte, foarte slab. Sala miroase a terebentină, parchetul pare ud, deasupra catedrei se află un portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, iar alături bălteşte drapelul Republicii Socialiste România. Copiii tocmai terminaseră de cîntat imnul Republicii şi în sală se aşternuse liniştea care, de obicei, preceda prima oră. Întîmplător, naratorul a reţinut că urma lecţia de Cunoştinţe despre natură.

– Tovarăşa?!

– Ce e, Stănescu?

– Ştiţi, am mîncat de dimineaţă (aici cititorul trebuie să umple spaţiul gol cu un mic dejun cauzator de diaree)…

Mîna tovarăşei se mută instinctiv pe sulul de hîrtie igienică aflat lîngă catalogul albastru de Prusia. Mîna e grăsuţă, pare moale, însă băiatul ştie că acea mînă poate mînui cu infinită cruzime rigla, că poate ciupi, că ştie să tragă de perciuni.

– Stănescu, ştii cît m-am săturat eu de problemele tale?

Băiatul se bîţîie pe picioare, îşi frămîntă mîinile pe marginea catedrei. Simte sudoarea rece care-şi face loc prin porii dilataţi de panică.

– Tovarăşa, vă rog frumos!

– Stănescu, o să te ţii, ca ceilalţi copii, pînă se sună.

– Da’ nu mai pot. Vă promit că nu mai pot.

– Stănescuuuuuu! Uite şi tu ce mîini ai.

Intermezzo. Nici pînă în ziua de astăzi, naratorul nu a înţeles ce a vrut să spună tovarăşa Pop în legătură cu mîinile lui. Pe moment nu l-a interesat, însă acum, după 20 şi ceva de ani, se trezeşte cîteodată întrebîndu-se ce-o fi avut gheonoaia cu mîinile lui.

Nu ieşim din clasă în timpul orei. Mîna dreaptă stă pe sulul de hîrtie, în timp ce stînga s-a deplasat spre rigla de lemn.

Dar e prea tîrziu. Din rîndul întîi au început să se audă chicoteli, iar izul înaintează rapid şi sigur spre nările vigilente ale tovarăşei Pop, al cărei chip buflei devine stacojiu.

– Ieşi afară, Stănescu, du-te acasă imediat şi mîine te aştept cu maică-ta. Cu doamna profesoară, adică. (Vă las pe voi să încărcaţi ultimele cuvinte cu toată ura, ranchiuna şi mînia proletară pe care vi le puteţi permite.)

Băiatul iese plîngînd (nu în hohote, cumva mai uşor, mocnit aproape), fără a-şi mai lua ghiozdanul, încercînd să-şi şteargă din minte privirea Florentinei, fetiţa de care este, în mod evident, îndrăgostit. La poarta şcolii îl opresc cei doi elevi de serviciu, din clasa a IV-a. Unul dintre ei e Traian, vecin de scară.

– Un’ te duci, mă?

– Acasă.

– Da cin’ ţi-a dat voie?

– Tovarăşa.

– Da’ ce-ai păţit?

– Am făcut pe mine.

Pe Traian îl pufneşte rîsul.

– Te-ai pişat pe tine, mă?

– Nu. M-am căcat.

Cu aceste ultime cuvinte demne, păşeşte în curtea şcolii, urmărit de privirile celor doi elevi mai mari. Nu ştie cum a ajuns acasă, învăluit într-o ameţeală oarecum plăcută, eliberat de presiunea tuturor chipurilor acelea, scăpat de teroarea riglei, de imaginea mînuţei grase, aşezate pe sulul de hîrtie igienică.

Acasă nu e nimeni, uşa e închisă. Cheia e în ghiozdan, în clasă. Pe holul blocului pîlpîie un neon stricat, iar copilul se ghemuieşte în faţa uşii, ca un şobolan bolnav, şi aşteaptă să vină mama. Trebuie să încheiem scurta poveste deplasînd camera undeva, înspre liftul de la etajul 3, adică locul de unde avea să apară mama, şi să vedem ce a văzut ea: un copil ciucit pe jos, cu pantalonii murdari, mirosind a rahat, îmbrăţişîndu-şi genunchii şi murmurînd obsesiv:

– Futu-ţi morţii mă-tii! Futu-ţi morţii mă-tii!

Se dedică prezentul memoriei tovarăşei Pop, să-i ţină de cald acolo, în iadul babelor comuniste, cu o ultimă precizare: nu te-am iertat!

Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor şi director editorial al Editurii Polirom.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Maria Zaharova FOTO Profimedia jpg
Conferința de presă a Mariei Zaharova, întreruptă de un telefon misterios. Ce i-au transmis șefii despre atacul cu rachete balistice asupra Ucrainei
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a primit un apel telefonic în timpul unei conferințe de presă cu jurnaliștii și i s-a interzis să comenteze informațiile privind un atac cu rachete balistice rusești asupra Ucrainei.
chef scarlatescu jpg
Rețeta de cafea turcească a lui Chef Cătălin Scărlătescu. Ce face când apa dă în clocot? Așa va avea un gust unic și delicios
Nenumărați români beau cafea zilnic, iar indiferent de cât de mult ne place această băutură, tot va veni o zi în care ne vom sătura de gustul acesteia.
image png
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru premierul Netanyahu și Yoav Gallant
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis joi mandate de arestare pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, a anunțat instanța pe X/Twitter.
festival jpg
Chocolate Saga-ediția a IVa, ediție specială de Crăciun, începe pe 22 noiembrie, la Sala Polivalentă din București
Mâine, 22 noiembrie 2024, ciocolatierii români își lansează colecțiile de dulciuri și cadouri pentru sărbătorile de iarnă, la Sala Polivalentă din București. Expoziția va fi deschisă de vineri până duminică.
nicusor dan referendum Foto Facebook 1250 jpg
Mesajul lui Nicușor Dan pentru bucureșteni înaintea referendumului de duminică
Duminică, bucureștenii vor da un vot în plus față de restul românilor. Ei vor decide soarta Capitalei, după ce Nicușor Dan, primarul general i-a chemat la un referendum unde vor răspunde la trei întrebări. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan,
Cristian Tudor Popescu FB jpg
CTP: Am decis că o voi vota pe Elena Lasconi, are cele mai mari șanse să-l împiedice pe G. Simion să pătrundă în turul 2
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a anunțat că la alegerile prezidențiale de duminică o va vota pe Elena Lasconi. Are cele mai mari șanse să-l împiedice pe George Simion să pătrundă în turul 2, a mai transmis gazetarul. El susține că decizia a luat-o în urma unor analize matematice.
suc de lămâie beneficii jpeg
Fierbe lămâi seara și bea conținutul imediat după ce te trezești. Beneficiile pentru sănătate sunt nenumărate
Rutina noastră de dimineață este extrem de importantă, iar dacă suntem atenți la ce mâncăm și bem, putem să ne oferim un plus de energie și de voie bună de-a lungul întregii zile.
dus jpg
Simptomul precoce al unei boli neurologice grave ar putea apărea sub duș, avertizează medicii. „Lipsa mirosului de șampon și săpun ar putea fi un semn”
Un medic neurolog a dezvăluit că incapacitatea de a simți mirosul de șampon și săpun la duș ar putea fi un posibil indicator al problemelor cognitive.
Centrala de la Zaporojie FOTO Profimedia
Tensiune la la Zaporojie. Centrala nucleară, „la un pas de a rămâne în pană” din cauza atacurilor rușilor
Centrala nucleară Zaporojie se află "la un pas de a rămâne în pană de curent pentru a doua oară în această săptămână" din cauza atacurilor ruse, a denunţat Ministerul Energiei de la Kiev.