Tot ce trebuia s─â ┼čtim despre sex <p> - <i>din c─âr┼úi</i> -

Publicat în Dilema Veche nr. 240 din 18 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än Rom├ónia comunist─â, primele c─âr┼úi de popularizare pe temele vie┼úii sexuale au ap─ârut ├«ncep├«nd cu anul 1967. Cu un an ├«nainte, Ceau┼čescu promulgase celebrul decret de interzicere a avortului, prin care se inaugura o nou─â politic─â demografic─â, pronatalist─â. Decretul a fost acompaniat de "indica┼úii de partid ┼či de stat", menite s─â influen┼úeze comportamenul reproductiv al rom├ónilor. De aici "unda verde" dat─â apari┼úiei acestui gen de literatur─â medical─â ┼či para-medical─â destinat─â s─â vulgarizeze cuno┼čtin┼úele ┼čtiin┼úifice ├«n domeniul sexualit─â┼úii, s─â orienteze via┼úa intim─â a cuplului. Investigarea acestor texte este deosebit de interesant─â pentru istoria ideilor ┼či a reprezent─ârilor, discursul medical din toate timpurile ├«nscriindu-se nu numai ├«ntr-un anumit stadiu al cunoa┼čterii ┼čtiin┼úifice, el av├«nd relevan┼ú─â ┼či ├«n ├«n┼úelegerea altor contexte: sociale, politice, ideologice, filozofice, morale etc. Domeniul sexualit─â┼úii a inspirat mereu discursuri normative, coduri de comportament, reguli ┼či constr├«ngeri. ├Än anii comunismului, materialele destinate educa┼úiei sexuale au fost scrise nu numai de medici, ci ┼či de psihologi, pedagogi, sociologi, metodi┼čti, activi┼čti, ziari┼čti etc. Pu┼úine s├«nt c─âr┼úile de educa┼úie sexual─â de dinainte de ├ó┬Ç┬Ö89 care se rezum─â strict la o privire ┼čtiin┼úific─â. De regul─â, ele s├«nt "pe linie", reflect─â ideologia PCR, au o dimensiune propagandistic─â, s├«nt contaminate de ideologia regimului, de cli┼čeele politice. "Construirea societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltate", "formarea omului nou", "grija fa┼ú─â de familie", "etica ┼či morala socialist─â" - toate acestea implicau controlul ┼či supravegherea popula┼úiei de c─âtre structurile statului totalitar. I. Vin┼úi, ├«n Sfaturi pentru tinerii c─âs─âtori┼úi (1975), afirma c─â "societatea vegheaz─â la orientarea vie┼úii sexuale pe f─âga┼čul util ┼či poate asigura un ritm potrivit de cre┼čtere a popula┼úiei". I. Vin┼úi ┼či C. Pascu ├«n Adolescen┼úa ┼či sexualitatea (1983) consider─â c─â principiile educa┼úiei sexuale trebuie s─â duc─â la formarea unor "convingeri derivate din normele ┼či principiile moralei comuniste", temeinica lor ├«nsu┼čire fiind o sarcin─â educativ─â a medicilor ┼či a activi┼čtilor organiza┼úiilor de tineret: "s─â supraveghem dezvoltarea erotismului puberal ┼či postpuberal, pentru ca el s─â nu degenereze" ┼či s─â "duc─â la o dec─âdere fizic─â ┼či moral─â". Nu lipsesc compara┼úiile cu "morala sexual─â occidental─â", referin┼úele la "a┼ča- zisa revolu┼úie sexual─â contemporan─â" complet str─âin─â "tineretului socialist" a c─ârui principal─â caracteristic─â este "aspira┼úia spre autorealizare prin intermediul afirm─ârii de sine ├«n activitatea profesional─â". (Valentina Liciu, Preg─âtirea pedagogic─â a adolescen┼úilor pentru via┼úa de familie, 1975). CONDAMNAREA EROTISMULUI ├Än prefa┼úa la un ├«ndrumar metodic, Educa┼úia sexual─â (1979), academician ┼×tefan Milcu propunea "integrarea educa┼úiei sexuale ├«n conceptul de familie" pentru c─â "├«n acest fel se evit─â riscul echival─ârii sexualit─â┼úii cu erotismul". Firul ro┼ču care str─âbate ├«ntreaga educa┼úie sexual─â comunist─â este restr├«ngerea sexualit─â┼úii la cadrul marital ┼či ├«n scop procreator. Ideea nu este nou─â, principiile moralei comuniste ├«nscriindu-se ├«n modelele mai vechi de reprimare a sexualit─â┼úii. Ca ┼či teologii cre┼čtini, puritanii "tovar─â┼či" propov─âduiau c─â sexualitatea ne-a fost dat─â numai pentru procreare. Erotismul, pl─âcerea carnal─â s├«nt "p─âcate" condamnate acum nu de o moral─â religioas─â, ci de una laic─â, la fel de rigid─â. "S─â fim convin┼či noi, s─â-l convingem pe adolescent c─â firescul este acela de a pune sexualitatea ├«n slujba reproducerii" (Vin┼úi, Pascu). Sexualitatea legitim─â este doar cea din interiorul c─âs─âtoriei. Condamnarea erotismului apare frecvent ├«n aceste "manuale de sexologie". Radu Dumitriu ├«n De vorb─â cu tinerii (1968) vorbe┼čte despre "satisfac┼úiile efemere ale actului sexual", acuz─â "acuplarea bestial─â care ├«nseamn─â a renun┼úa la adev─âratele bucurii ale dragostei". Foarte pu┼úini autori se refer─â la practicile contraceptive, iar cei care o fac nu le recomand─â, insist├«nd pe dezavantajele lor. "Planificarea familial─â" are ├«n┼úelesuri specifice, nicidecum op┼úiunea liber─â a cuplului de a alege momentul conceperii ┼či recomand─âri privind folosirea metodelor contraceptive. Pentru Vin┼úi ┼či Pascu ea este "o igienizare a reproducerii" care favorizeaz─â cre┼čterea natalit─â┼úii "cu eforturi de a limita avortul, na┼čterea prematur─â, eredit─â┼úile disgenice ┼či ├«n general rebuturile reproducerii". Aproape nimic despre "pozi┼úiile sexuale" ├«n c─âr┼úile cu sfaturi pentru tinerii c─âs─âtori┼úi. Raportul sexual trebuia f─âcut numai ├«n pozi┼úia numit─â "normal─â", "clasic─â", "caracteristic uman─â": b─ârbatul deasupra femeii. Pozi┼úia "posterioar─â" era recomandat─â de medici doar cuplurilor cu probleme de sterilitate, iar femeia are voie s─â stea deasupra b─ârbatului doar dac─â acesta este gras! O frecven┼ú─â a rela┼úiilor sexuale mai mare de 3-4 ori pe s─âpt─âm├«n─â era considerat─â d─âun─âtoare s─ân─ât─â┼úii. Repetarea actului sexual de c─âtre tinerii c─âs─âtori┼úi, ├«n cursul aceleia┼či "reprize", era descurajat─â pentru a nu epuiza "for┼úele intelectuale, ├«ntr-o perioad─â important─â de formare" (V. Ni┼úescu, Adolescen┼úa, 1985). Maria Alecu-Ungureanu, ├«n Via┼úa sexual─â ┼či c─âs─âtoria (1968), recomanda un singur act prelungit pentru c─â astfel "b─ârbatul evit─â un obositor consum de energie nervoas─â ┼či pierderea unei cantit─â┼úi prea mari de sperm─â", ├«n plus, repetarea nu ar duce la atingerea "aceluia┼či nivel al intensit─â┼úii voluptoase". Interesant este faptul c─â aceste concep┼úii ale "economiei spermatice" se reg─âsesc ├«n medicina occidental─â a ├«nceputului de secol XIX! Sexul premarital este comb─âtut, el fiind "distrug─âtor fizic ┼či moral", "rezolvarea ideal─â a problemelor sexuale este c─âsnicia"; "contactul sexual la adolescen┼úi nu este necesar pentru dezvoltarea armonioas─â a personalit─â┼úii" (Vin┼úi, Pascu). Raporturile premaritale "determin─â perturbarea procesului de ├«nv─â┼ú─âm├«nt, de preg─âtire multilateral─â a tinerilor" (Ni┼úescu). "Graba, ner─âbdarea biologic─â trebuie disciplinat─â ┼či ├«nfr├«nat─â" (Liciu). Autorii propun adolescen┼úilor un efort de sublimare ┼či de ascez─â. Tinerii trebuie l─âmuri┼úi c─â esen┼úial─â "nu este satisfacerea pornirilor animalice din om, ci sublimarea instinctului sexual ├«n sentimentul superior al iubirii" (Vin┼úi, Pascu). Adolescen┼úii erau sf─âtui┼úi s─â fac─â mult sport, s─â munceasc─â ┼či s─â ├«nve┼úe, s─â ├«┼či reorienteze energia ├«n slujba marilor idealuri ale socialismului. Or, lucrurile nu st─âteau chiar a┼ča: ├«ntr-un material de uz intern din 1979 se recuno┼čtea c─â sarcinile prenup┼úiale, la adolescente, reprezentau 11,5% din totalul na┼čterilor. SUBVERSIUNEA VICIULUI SOLITAR ├Än aceste c─âr┼úi destinate tinerilor g─âsim aluviuni ale unor vechi concep┼úii teologice ┼či medicale. Biserica aruncase anatema asupra pl─âcerilor solitare, iar medicina secolului al XIX-lea a avut o adev─ârat─â obsesie colectiv─â referitoare la masturbarea adolescen┼úilor. "Dezb─ârarea de acest obicei" este abordat─â de c─âtre to┼úi autorii consulta┼úi. "Consecin┼úele s├«nt multiple: o continu─â stare de mole┼čeal─â, nimic nu-l mai atrage, de nimic nu ├«i mai vine s─â se apuce" (Dimitriu). Totu┼či, tineretul socialist este ┼či ├«n acest caz superior celui capitalist. Solicitarea vizual─â din Occident m─âre┼čte num─ârul onani┼čtilor, duce la o "stare de excita┼úie declan┼čat─â de accesul la produc┼úiile pornografice. Str─âini de artificiile publicitare pseudostimulatoare, tineretul din ┼úara noastr─â beneficiaz─â, prin educa┼úie ┼či idealuri, de o abordare din cele mai ┼čtiin┼úifice ┼či mai s─ân─âtoase a acestor probleme" (Ni┼úescu). Printre mijloacele profilactice recomandate: munca fizic─â, sportul, "decen┼úa vestimentar─â", evitarea "lenevirii ├«n pat", "sc─âderea excitabilit─â┼úii sexuale cu sedative" (s─â fie adev─ârate pove┼čtile despre bromura din ceaiul solda┼úilor?). P─ârin┼úii s├«nt sf─âtui┼úi s─â "controleze cu tact cercul de prieteni, literatura pe care ace┼čtia o citesc, spectacolele de film, teatru ┼či muzica frecventat─â" (Ni┼úescu). Viciul solitar se opune idealurilor colectiviste ale societ─â┼úii, de aceea, pe l├«ng─â controlul parental este necesar ┼či cel social: "via┼úa ├«n colectiv supravegheat─â" (Vin┼úi, Pascu). Se pare c─â aceast─â practic─â era v─âzut─â tot ca o "r─âm─â┼či┼ú─â a mentalit─â┼úii burgheze", individualiste, de vreme ce: "ast─âzi este mai pu┼úin frecvent─â, deoarece via┼úa ├«n colectiv, sportul, participarea la spectacole" exercit─â "o neutralizare salutar─â (prin sublimare) a pulsiunii sexuale. Totodat─â, sportul ├«nt─âre┼čte autocontrolul, iar via┼úa ├«n colectiv duce la o desconsiderare ├«ndrept─â┼úit─â a pl─âcerilor solitare ┼či a actelor f─âcute cu ru┼čine, pe ascuns" (Victor S─âhleanu, Omul ┼či sexualitatea, 1967). Realitatea era cu totul alta, tocmai via┼úa ├«n comun, ├«n internate, favoriza ├«nv─â┼úarea acestei practici (ca ┼či a "miturilor" adiacente: se spunea c─â duce la orbire). Multe din aceste c─âr┼úi au f─âcut parte din lecturile adolescen┼úei mele. Nu pot dec├«t s─â constat distan┼úele incalculabile ┼či diferen┼úa radical─â fa┼ú─â de mediul actual ├«n care tinerii se "preg─âtesc pentru via┼ú─â". Pe la v├«rsta de 13 ani, b─âiatul meu s-a ar─âtat tare mirat c─â ├«nainte de 1989 nu ap─âreau ├«n Rom├ónia publica┼úii gen Playboy. Spre marele nostru amuzament, a exclamat plin de comp─âtimire: "Mare incultura pe vremea lui Ceau┼čescu!".

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.