Tîrgul meșteșugurilor uitate

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Tîrgul meșteșugurilor uitate jpeg

„Eu l-am votat pe ăla care nu iese, care nu prea are lume. Păi, trebuie să aibă și el pe cineva!“ „Care o avea noroc, ăla iese!“

În duminica primului tur pentru prezidențiale, locuitorii din Drumul Taberei s-au oprit, după vot, la un pahar de bere proaspătă, în piață. Sau, dacă nu bere, măcar un must „Căpșunică“, cu 10 lei litrul. Novicilor în soiurile de struguri li se explică, cu majuscule, pe un carton: „Căpșunică sau ananas este tot un soi de strugure“.

823t andadocea1 jpg jpeg

Nu-i zice aproape nimeni Piața Drumul Taberei. În discuțiile de zi cu zi și-a păstrat numele Moghioroș, la fel ca parcul din cartier. Mogyorós Sándor sau Alexandru Moghioroș a fost un politician comunist, ajuns viceprim-ministru în Guvernul Chivu Stoica, implicat în colectivizarea agriculturii. De numele lui se leagă cumplitul ordin dat în 1957 de a fi uciși toți caii, pe motiv că ar consuma hrana vacilor. În toată țara, au pierit atunci 800.000 de cai. Alexandru Moghioroș a murit de cancer în 1969, la doi ani după ce fusese scos de pe scena politică de Nicolae Ceaușescu.

După Revoluția din 1989, bustul lui Moghioroș, înălțat pe strada cu același nume, a fost doborît. Soclul statuii există încă, pe spațiul verde al unui bloc, iar strada se cheamă acum Brașov. O vreme, piața și parcul din Drumul Taberei s-au numit după dirijorul și muzicianul român Sergiu Celibidache.

823t andadocea3 jpg jpeg

Piața Moghioroș înghesuie, după reguli proprii, într-o vecinătate bizară, dar acceptată, toate meșteșugurile din vremurile de altădată, cînd hipermarket-urile și comenzile online erau doar un vis: tocilărie („ascuțim cuțite, foarfeci și toporașe“), argintări de obiecte, vopsitorie piele, fototapet „dintr-o bucată“, croitorie-retuș, recondiționări de perne, reparații de bijuterii, ceasuri, biciclete sau combine frigorifice, optică, laminare, amanet, asigurări, Loto, anunțuri publicitare și fax, oglinzi șlefuite („orice dimensiune“), rame pentru tablouri, magazin cu telecomenzi pe alese, cu otravă pentru gîndaci, șobolani sau melci, produse naturiste, de slăbit sau de post, papetărie, invitații de nuntă și botez, frizerie lîngă cramă, murături asortate și pescărie cu slogan („Peștele mîncat mai des te conduce la succes!“).

Încă se mai păstrează vechi indicatoare spre „biroul pieței“, „cîntarul de control al cetățeanului“ sau, ici și colo, „reparații fermoare“. Am urmat într-o zi prin toată piața traseul marcat cu săgeți spre locul unde voiam să-mi înlocuiesc un fermoar blocat al unei botine. Am ajuns mai mult bazîndu-mă pe indicațiile vînzătorilor de la tarabe, care spuneau mai toți că e aproape, chiar aici, în spate. „Aici, în spate“ cineva mi-a rezolvat problema, după ce s-a scuzat de cîteva ori că nu are un capăt negru, ci doar unul „maro foarte închis, nici n-o să se cunoască“. În timp ce așteptam, o doamnă în vîrstă s-a apropiat, ținînd în mînă un nasture roz, auriu pe margine. „Vreau ceva la fel“, a zis, iar maestrul fermoarelor i-a întins o cutie uriașă în care se aflau, probabil, toți nasturii desperecheați din lume, iar doamna a început să-l caute printre ei, cu o atenție de ceasornicar, pe cel potrivit.

Printre standurile cu fructe, legume, flori și tot ce-i de folos într-o casă, oamenii întreabă, se ceartă și se tocmesc cît e ziua de lungă. „Nu mai băgați mîna în ele că nu e pe alese, eu aleg, de dimineața pînă seara toată lumea bagă mîna în ele!“, strigă o doamnă care vinde ciuperci românești, albe și cărnoase. Un domn care trece îi dă replica: „Pe astea trebuie să le iei și să le gătești pe loc, am luat eu odată de la Piața Presei, știți cum erau pînă aici? S-au înnegrit!“.

„Un kil de carne e treij de lei, o mănînci și n-o mai ai, cred că nu ați mai luat de mult lenjerii de pat, nu știți cît costă, nici nu mai există patruzeci pe patruzeci!“, „Caut ceva, dar mi-e rușine că nu știu cum îi zice, am văzut la fata mea, un aparat în care pui legumele și le mărunțește, nu știu cum să cer…“

În fața halei pe care scrie, mare, Piața Drumul Taberei II, deschisă în fiecare dimineață de la ora 7, unui proaspăt angajat i se explică îndatoririle zilnice: „Apeși aici și poc-poc, s-a făcut verde, apoi s-a oprit verdele, vezi că-i un singur set de chei, deschizi ușa mare să intre lumea, de fapt întîi aprinzi luminile, pui semnele în față să nu parcheze vreo mașină și cam asta este“.

Foto: Anda Docea

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

studenti  jpg
Cum își alungă România tinerii din universități: „Țara are nevoie de oameni care să lucreze cu mâinile, nu cu capul”
Într-o Românie deja codașă în privința educației superioare, cu cei mai puțini absolvenți de facultate din UE, Guvernul lovește din nou în studenți. Tăierile masive ale burselor, anunțate recent, nu par a fi doar o măsură bugetară, ci o strategie de descurajare a învățământului superior.
image png
O rețetă de clătite delicioase cu banane cu doar 3 ingrediente. Fără făină, fără zahăr, fără lapte!
Uită de clătitele clasice care necesită jumătate de raft de ingrediente și te lasă cu un sentiment de vinovăție după ultima îmbucătură. Dacă ai crezut vreodată că o alimentație sănătoasă înseamnă mese plictisitoare și fără gust, această rețetă te va surprinde plăcut.
coada comunism
Cum a ajuns România o țară îndatorată la străini. Credite cheltuite pe afaceri păguboase, proiecte megalomanice și lipsă crasă de viziune
România a fost o țară care a trăit pe datorie încă de la începuturile existenței sale. Statul a contractat în ultimii 150 de ani credite externe mari, ajungând la un vârf în anul 2013. Majoritatea banilor din credite s-au dus pe investiții păguboase, dar și pentru rezolvarea unor probleme interne.
Delta Dunării Rusalii Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării
Turismul în Delta Dunării, în scădere accelerată. Nemulțumirile care alungă vizitatorii
Cifre cu 10% mai mici, în prima jumătate a acestui an, comparativ cu cele de anul trecut pentru Delta Dunării, destinația care pare să fi scăzut cel mai mult în preferințele turiștilor. Motivele sunt numeroase.
femeie insarcinata jpg
Care este vârsta optimă pentru a rămâne însărcinată. Ce spun medicii
Decizia de a deveni mamă nu este una simplă, iar vârsta la care o femeie alege să rămână însărcinată are un impact major, atât din punct de vedere biologic, cât și emoțional, social sau financiar.
ciocan judecator bani
Bonusuri generoase pentru „tăcere”. Cât câștigă cu adevărat magistrații: unii au sporuri suprapuse pentru aceleași atribuții
Intenția Guvernului de a crește vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și de a le reduce cuantumul lunar pe care aceștia l-ar primi la pensie a stârnit nemulțumirea breslei pentru că veniturile le-ar scădea substanțial, cu atât mai mult cu cât salariile sunt, în prezent, uriașe.
maaia zelenski nicusor jpg
Miza alianței de securitate cibernetică din care face parte România. Rolul pe care îl va juca la alegerile din Republica Moldova
O alianță între România, Ucraina și Republica Moldova în domeniul securității cibernetice nu numai că va contribui la obiectivul asumat de România, acela de a se poziționa ca actor activ și relevant în regiune, dar poate reprezenta și un sprijin pentru Republica Moldova.
CSU Craiova Spartak Trnava (Sportpictures) jpg
ion iliescu profimedia jpg
Modelul economic al lui Iliescu: „Eșecurile economice erau puse pe seama lui Ceaușescu nu a socialismului real”
Economistul Cornel Ban explică proiectul economic al epocii Iliescu început în 1990. Specialistul crede că s-a dat o luptă între socialiștii de piață și neodezvoltaționiști, câștigată de primii, care a avut ca efect o lovitură politică grea dată reformelor cabinetului Roman.