Ţintă grea

Publicat în Dilema Veche nr. 284 din 24 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cît de grea poate fi trimiterea unei rachete spre Lună? Haideţi să ne imaginăm… Aţi încercat să aruncaţi vreodată o piatră într-o ţintă? Probabil că cei mai mulţi da " şi, tot probabil, cei mai mulţi aţi şi lovit ţinta " dacă nu era prea departe. Duceţi acum ţinta mult-mult mai departe decît eraţi obişnuiţi şi încercaţi iar. Şansele ţintirii scad. Să mai încercăm ceva. Încercaţi să alergaţi în jurul unui punct (în cerc, nu chiar în elipsă). Neapărat trebuie ca, în timpul acesta, să vă şi rotiţi în jurul dumneavoastră. Mai mult, ţinta nu poate să rămînă pe loc, ci trebuie ca şi ea să vă dea ocol. Şi, vă rog, repede. Foarte-foarte repede. Ce-aţi zice dacă ar trebui să alergaţi cu 30 de kilometri pe secundă, iar ţinta, mai lentă, doar cu un kilometru pe secundă? Cît de mari sînt acum şansele să vă loviţi ţinta? Exemplul e doar o teribilă simplificare a dificultăţilor pe care le-au avut specialiştii implicaţi în Programul Apollo pentru a trimite navele spre Lună. Mai ales că a trebuit ca navele spaţiale să ajungă acolo la punct fix, să aselenizeze şi să se mai şi întoarcă pe Terra în condiţii bune. Este adevărat că exista deja o bază teoretică. Aceste calcule " care privesc mişcarea astrelor " au început să fie făcute ceva mai devreme. Ca să nu ne întoarcem la vechii egipteni, putem începe de la Galilei şi Keppler " iar de la ei mulţi au fost savanţii care au fundamentat mecanismul matematic al unui posibil drum spre Lună. Partea practică însă " drumul spre Lună şi îndărăt " a trebuit să ia în calcul o multitudine de aspecte pînă atunci necunoscute. Iar calculele de corecţii ale traiectoriei modulului nu ar fi fost posibile fără fantasticul salt tehnologic pe care l-au avut calculatoarele în anii 1960 (chiar dacă ele par acum venite din preistoria ştiinţei, adevăraţi dinozauri uriaşi " la figurat, dar mai ales la propriu). Poate şi mai complicată a fost crearea tehnologiei care trebuia să înfrîngă gravitaţia Pămîntului, dar şi a Lunii, astfel încît drumul spre Lună să aibă şi o cale de întoarcere. Cercetătorii au rezolvat şi această problemă " iar dovezile palpabile sînt rachetele şi modulele lunare ale programului Apollo. Rezultatele uriaşelor sforţări tehnologice ale misiunilor Apollo sînt cu siguranţă printre principalele moşteniri lăsate de acest program ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Eforturile de calcul, de proiectare şi de construcţie din acei ani au pus bazele teoretice şi practice pentru majoritatea misiunilor spaţiale care au urmat " spre Lună sau alte corpuri din sistemul solar. Numeroase au fost problemele tehnice din ultimele patru decenii ale căror rezolvări au avut ca sursă de inspiraţie Programul Apollo. Iar componente ale rachetelor care au purtat oameni spre Lună acum patru decenii se vor regăsi şi în viitoarea generaţie de rachete NASA, care ar urma să fie lansată în deceniul următor. Nu e totul. Misiunile Apollo au dus şi au lăsat pe Lună echipamente ştiinţifice. Trei dintre acestea (mai precis Apollo 11, 14 şi 15) au instalat acolo oglinzile utilizate şi în prezent la măsurarea extrem de precisă a distanţei dintre Pămînt şi satelitul său. Astfel au putut fi stabilite noi concepte ştiinţifice şi verificate altele deja existente " exemplul cel mai ilustru fiind Teoria Generalizată a Relativităţii. Aceste măsurători au arătat şi că Luna se depărtează de Pămînt cu 38 de milimetri pe an. Infim pentru o viaţă de om, semnificativ pentru timpurile geologice, care se măsoară în milioane de ani. Alt echipament dus pe Lună de Apollo 11 a măsurat " pentru prima oară în absenţa atmosferei tereste " vîntul solar şi caracteristicile sale. Iar de atunci "velele spaţiale", alimentate de vîntul solar, au fost testate ca posibil mijloc de transport pentru unele sonde cosmice. O colecţie mică de roci pentru un geolog, un salt uriaş pentru studiul sistemului nostru solar. În cele peste două ore petrecute la prima plimbare pe Lună, astronauţii au strîns probe de roci şi de praf selenar, pe care le-au adus cu ei pe Pămînt. Aceste roci fie deveneau fundaţia unei noi ştiinţe " să-i zicem selenologia " fie geologia înceta să se refere doar la Pămînt. Numai cu ajutorul acestor roci au putut fi testate şi verificate numeroase alte teorii despre istoria şi compoziţia Lunii, Pămîntului " dar şi a întregului nostru sistem solar. Calcule precise, proceduri de zbor, concepte şi tehnologii valabile şi astăzi, motoare mai puternice decît orice existase pînă atunci pe Pămînt, oglinzi cu care laserii măsoară distanţe cosmice cu precizie milimetrică, capcane ale vîntului solar, probe de roci şi praf selenar în care se ghiceşte istoria sistemului nostru solar. Doar atît? Cu siguranţă nu. Cei patruzeci de ani trecuţi de la primii paşi spre Lună sînt deocamdată prea puţini pentru a avea un răspuns complet la întrebarea: "Ce a adus nou în ştiinţă şi tehnologie drumul omului spre Lună?". Consecinţele descoperirii Americii au fost pe cît de complexe, pe atît de neaşteptate " dar şi de răsfirate în timp. Dacă primul drum în jurul lumii a avut loc relativ rapid după prima călătorie a lui Columb, efectele pe care le-au avut noile materiale şi resurse descoperite, precum şi saltul tehnologic de atunci şi-au făcut simţite toate efectele după mai bine de un secol. Iar unul dintre efectele descoperirii Americii a fost şi mutarea centrului de greutate al omenirii spre marginea de vest a Europei, după milenii petrecute în zona Mediteranei. Mai e ceva. De la discursul lui Kennedy care anunţa intenţia cuceririi Lunii şi pînă la călătoria celor trei membri ai misiunii Apollo 11 au trecut mai puţin de zece ani. Acest voiaj nu ar fi fost posibil însă fără masiva investiţie (de mai multe procente din PIB-ul american în fiecare an) în cercetarea spaţială.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?