Ţintă grea

Publicat în Dilema Veche nr. 284 din 24 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cît de grea poate fi trimiterea unei rachete spre Lună? Haideţi să ne imaginăm… Aţi încercat să aruncaţi vreodată o piatră într-o ţintă? Probabil că cei mai mulţi da " şi, tot probabil, cei mai mulţi aţi şi lovit ţinta " dacă nu era prea departe. Duceţi acum ţinta mult-mult mai departe decît eraţi obişnuiţi şi încercaţi iar. Şansele ţintirii scad. Să mai încercăm ceva. Încercaţi să alergaţi în jurul unui punct (în cerc, nu chiar în elipsă). Neapărat trebuie ca, în timpul acesta, să vă şi rotiţi în jurul dumneavoastră. Mai mult, ţinta nu poate să rămînă pe loc, ci trebuie ca şi ea să vă dea ocol. Şi, vă rog, repede. Foarte-foarte repede. Ce-aţi zice dacă ar trebui să alergaţi cu 30 de kilometri pe secundă, iar ţinta, mai lentă, doar cu un kilometru pe secundă? Cît de mari sînt acum şansele să vă loviţi ţinta? Exemplul e doar o teribilă simplificare a dificultăţilor pe care le-au avut specialiştii implicaţi în Programul Apollo pentru a trimite navele spre Lună. Mai ales că a trebuit ca navele spaţiale să ajungă acolo la punct fix, să aselenizeze şi să se mai şi întoarcă pe Terra în condiţii bune. Este adevărat că exista deja o bază teoretică. Aceste calcule " care privesc mişcarea astrelor " au început să fie făcute ceva mai devreme. Ca să nu ne întoarcem la vechii egipteni, putem începe de la Galilei şi Keppler " iar de la ei mulţi au fost savanţii care au fundamentat mecanismul matematic al unui posibil drum spre Lună. Partea practică însă " drumul spre Lună şi îndărăt " a trebuit să ia în calcul o multitudine de aspecte pînă atunci necunoscute. Iar calculele de corecţii ale traiectoriei modulului nu ar fi fost posibile fără fantasticul salt tehnologic pe care l-au avut calculatoarele în anii 1960 (chiar dacă ele par acum venite din preistoria ştiinţei, adevăraţi dinozauri uriaşi " la figurat, dar mai ales la propriu). Poate şi mai complicată a fost crearea tehnologiei care trebuia să înfrîngă gravitaţia Pămîntului, dar şi a Lunii, astfel încît drumul spre Lună să aibă şi o cale de întoarcere. Cercetătorii au rezolvat şi această problemă " iar dovezile palpabile sînt rachetele şi modulele lunare ale programului Apollo. Rezultatele uriaşelor sforţări tehnologice ale misiunilor Apollo sînt cu siguranţă printre principalele moşteniri lăsate de acest program ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Eforturile de calcul, de proiectare şi de construcţie din acei ani au pus bazele teoretice şi practice pentru majoritatea misiunilor spaţiale care au urmat " spre Lună sau alte corpuri din sistemul solar. Numeroase au fost problemele tehnice din ultimele patru decenii ale căror rezolvări au avut ca sursă de inspiraţie Programul Apollo. Iar componente ale rachetelor care au purtat oameni spre Lună acum patru decenii se vor regăsi şi în viitoarea generaţie de rachete NASA, care ar urma să fie lansată în deceniul următor. Nu e totul. Misiunile Apollo au dus şi au lăsat pe Lună echipamente ştiinţifice. Trei dintre acestea (mai precis Apollo 11, 14 şi 15) au instalat acolo oglinzile utilizate şi în prezent la măsurarea extrem de precisă a distanţei dintre Pămînt şi satelitul său. Astfel au putut fi stabilite noi concepte ştiinţifice şi verificate altele deja existente " exemplul cel mai ilustru fiind Teoria Generalizată a Relativităţii. Aceste măsurători au arătat şi că Luna se depărtează de Pămînt cu 38 de milimetri pe an. Infim pentru o viaţă de om, semnificativ pentru timpurile geologice, care se măsoară în milioane de ani. Alt echipament dus pe Lună de Apollo 11 a măsurat " pentru prima oară în absenţa atmosferei tereste " vîntul solar şi caracteristicile sale. Iar de atunci "velele spaţiale", alimentate de vîntul solar, au fost testate ca posibil mijloc de transport pentru unele sonde cosmice. O colecţie mică de roci pentru un geolog, un salt uriaş pentru studiul sistemului nostru solar. În cele peste două ore petrecute la prima plimbare pe Lună, astronauţii au strîns probe de roci şi de praf selenar, pe care le-au adus cu ei pe Pămînt. Aceste roci fie deveneau fundaţia unei noi ştiinţe " să-i zicem selenologia " fie geologia înceta să se refere doar la Pămînt. Numai cu ajutorul acestor roci au putut fi testate şi verificate numeroase alte teorii despre istoria şi compoziţia Lunii, Pămîntului " dar şi a întregului nostru sistem solar. Calcule precise, proceduri de zbor, concepte şi tehnologii valabile şi astăzi, motoare mai puternice decît orice existase pînă atunci pe Pămînt, oglinzi cu care laserii măsoară distanţe cosmice cu precizie milimetrică, capcane ale vîntului solar, probe de roci şi praf selenar în care se ghiceşte istoria sistemului nostru solar. Doar atît? Cu siguranţă nu. Cei patruzeci de ani trecuţi de la primii paşi spre Lună sînt deocamdată prea puţini pentru a avea un răspuns complet la întrebarea: "Ce a adus nou în ştiinţă şi tehnologie drumul omului spre Lună?". Consecinţele descoperirii Americii au fost pe cît de complexe, pe atît de neaşteptate " dar şi de răsfirate în timp. Dacă primul drum în jurul lumii a avut loc relativ rapid după prima călătorie a lui Columb, efectele pe care le-au avut noile materiale şi resurse descoperite, precum şi saltul tehnologic de atunci şi-au făcut simţite toate efectele după mai bine de un secol. Iar unul dintre efectele descoperirii Americii a fost şi mutarea centrului de greutate al omenirii spre marginea de vest a Europei, după milenii petrecute în zona Mediteranei. Mai e ceva. De la discursul lui Kennedy care anunţa intenţia cuceririi Lunii şi pînă la călătoria celor trei membri ai misiunii Apollo 11 au trecut mai puţin de zece ani. Acest voiaj nu ar fi fost posibil însă fără masiva investiţie (de mai multe procente din PIB-ul american în fiecare an) în cercetarea spaţială.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

lacul ursu turist colaj observatorclick jpg
Turist din Slovacia, impresionat de ce a găsit în România: „Foarte, foarte interesant”
Vara și-a intrat pe deplin în drepturi la Sovata, iar Lacul Ursu, considerat comoara balneară a stațiunii, și-a redeschis porțile pentru turiștii în căutare de relaxare și sănătate. Înconjurat de păduri răcoroase și un peisaj de poveste, lacul oferă ape calde, cu efecte terapeutice, într-un cadru na
documentar Pornhub Foto profimedia 0759101794 jpg
Site-urile pornografice revin online în Franţa, după un protest faţă de o decizie care îi obliga să verifice vârsta utilizatorilor
Marile site-uri pentru adulţi au revenit online în Franţa vineri, 20 iunie, după ce o instanţă a suspendat o decizie care obliga platformele pornografice cu sediul în Uniunea Europeană să verifice vârsta utilizatorilor.
1280px Balchik Bulgaria aerial photo from the Black Sea jpg
Surpriza neplăcută de care au avut parte turiștii români ajunși în Bulgaria: „Nu merită banii aceștia”
Bulgaria este una dintre destinațiile preferate ale turiștilor români pe timp de vară. De-a lungul anilor, stațiunile din această țară au fost recunoscute pentru prețurile mici și pentru serviciile de calitate oferite.
maria sirbu observator webp
Fructul care i-a adus unei românce un succes răsunător în afaceri. Câștiguri de până la 20.000 de euro pe hectar
Cultura afinelor câștigă tot mai mult teren în România, iar profitabilitatea acestei afaceri atrage tot mai mulți investitori. Profitul estimat pentru un hectar cultivat poate ajunge la 20.000 de euro, potrivit celor care deja au început să culeagă roadele. Maria Sîrbu, o româncă întoarsă din German
Piedone în control la firmele de pompe funebre FOto Captură video ANPC jpg
„Pachetele cu mâncare nu se pun lângă mort”. Cristian Popescu Piedone, în control la firmele de pompe funebre
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat o serie de verificări la companii care activează în domeniul pompelor funebre. Cristian Popescu Piedone a arătat ce nereguli a descoperit la o firmă din București.
pompieri smurd jpg
Incident cumplit în Hunedoara: O profesoară de matematică a murit după ce și-a dat foc
O profesoară de matematică din Petrila, Hunedoara, a murit după ce și-a dat foc vineri, 20 iunie. Potrivit primelor cercetări efectuate, nu există suspiciuni privind comiterea vreunei infracțiuni cu violență asupra victimei.
Dominic Fritz USR   conferinta de presa dupa consultari guvern  Foto Mediafax (1) jpg
Începe congresul USR, cu participarea lui Ilie Bolojan. Dominic Fritz va prezenta strategia politică a partidului
USR organizează sâmbătă, 21 iunie, începând cu ora 10:00, Congresul Naţional al partidului, eveninent în cadrul căruia președintele formațiunii, Dominic Fritz, va prezenta strategia politică pentru perioada următoare. La congres va fi prezentă și președinta Georgiei.
podul prieteniei Politia de Frontiera jpeg
Coloană de 10 kilometri la podul de la Giurgiu, ieșirea spre Bulgaria. „De două ore stăm la coadă și am parcurs fix 50 metri”
Şoferii care trec graniţa spre Bulgaria, pe la punctul de trecere al frontierei Giurgiu-Ruse, aşteaptă în coloană sâmbătă, 21 iunie, pe o distanţă de aproximativ 10 km, pentru a traversa Podul Prieteniei.
ion marin fb frf jpg