Tineretul din ziua de ieri

Publicat în Dilema Veche nr. 543 din 10-16 iulie 2014
Tineretul din ziua de ieri jpeg

S-o spunem clar şi răspicat de la bun început: pentru tineretul din ziua de azi e „cool“ (adică mişto, adică marfă, adică epic) să nu ai nici un Dumnezeu. La propriu şi la figurat. Tinerii şi adolescenţii sînt superficiali, obraznici, trec prin şcoală ca gîsca prin apă, singurul lor model este Gigi Becali (mă rog, fără cea mai recentă perioadă a vieţii lui…) şi singurul lor scop e să cîştige bani, bani, bani, cît mai mulţi bani, cu care să-şi alimenteze puţinele şi frivolele plăceri: cît mai multe şi mai de ultimul răcnet „device“-uri, idem ţoale şi accesorii, zăcutul prin baruri şi cafenele, vacanţe-n insule exotice, eventual lanţ în nas şi inel unde cu gîndul nu gîndeşti (mă rog, gîndeşti, dar nu spui).

„Astăzi, în epoca rolelor, a mp3 playerelor, a stick-urilor ce pot fi date şi de guvernanţi, a MTV-ului, a Internetului care se întinde ca o junglă peste minţile şi reperele noastre, a vorbi în general despre patriotism şi în special despre Corneliu Coposu, un politician fie el şi ziditor, pare din start o curată pierdere de vreme. În tot cazul, o treabă ce cu greu poate fi dusă la îndeplinire de o elevă căutată cu insistenţă pe Messenger de colegi, ca să iasă în oraş. (…) Concursul ăsta a fost o ocazie să citesc şi să înţeleg nişte lucruri despre care poate anterior aş fi fost tentată să zic că nu mă prea interesează. Sînt lucruri despre care nu prea ni se vorbeşte, comunismul şi tot ce s-a întîmplat în România în anii lui sînt fie expediate de părinţi în termeni nu întotdeauna denigratori, fie expuse cam sec în manualele de istorie asupra cărora, din motive de role şi MTV, nu ne aplecăm foarte des. M-am aplecat, iată, asupra unui site care a venit cu ideea unei competiţii (şi asta mi-a plăcut) sperînd la începutul căutării ca eu să fiu una dintre cîştigătoare şi simţind la sfîrşitul ei că de fapt deja am devenit.“ Aşa a zis Adriana Amalia Pîrcălabu. Nu ştiţi cine e Adriana Amalia Pîrcălabu? Păcat. Este una dintre participantele la prima ediţie a concursului de eseuri despre Senior, organizat în urmă cu şase ani de către Fundaţia „Corneliu Coposu“: între timp au mai fost două ediţii. Iar Adriana trebuie să fie studentă, poate chiar absolventă de facultate. Oare cum s-o fi integrat în lumea asta în care trăim şi pe care o vedem seară de seară la televizor?

Bine, sigur, Adriana este o excepţie.

Atîta doar că, numai la prima ediţie a concursului, am avut parte de 115 excepţii. Din Aiud, Alexandria, Arad, Baia Mare, Bicaz, Bucureşti, Bughea de Jos, Buzău, Cîmpulung Argeş, Caracal, Constanţa, Corabia, Costeşti, Drobeta Turnu Severin, Făget, Focşani, Frătăuţii Vechi, Galaţi, Gîrbova de Sus, Geoagiu, Giurgiu, Haţeg, Iaşi, Lugoj, Marginea, Nehoiu, Orăştie, Petrila, Piatra Neamţ, Pieleşti, Piteşti, Rădăuţi, Rîmnicu Sărat, Roman, Gura-Canalului, Oreavu, Ticoş-Floarea, Săcele, Sibiu, Simeria, Siret, Timişoara, Turda, Vaslui, Vladimirescu, Zalău.

La un concurs organizat de o fundaţie micuţă, cu resurse mai mult decît modeste. Nici nu vreau să mă gîndesc cum o să fie cînd aşa ceva o să organizeze Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, ICR sau, de ce nu?, Academia Română! Hai, că timp ar mai fi, mai e aproape jumătate de an din Centenarul Coposu!

Pînă atunci, iată cîteva alte gînduri ale unor tineri din ziua de azi.

„Nu cred că l-au durut anii de închisoare, şi nici cei de izolare totală, cum l-a durut acea indiferenţă manifestată de părinţii noştri în zilele de după 1989 (…) Astăzi, multe din cîştigurile democraţiei le datorăm generaţiei lui Corneliu Coposu. Personal, mulţumesc, Domnule Coposu, că în locul «viitorului sigur» pe care mi l-ar fi construit partidul, pot avea un viitor pe care să mi-l aleg eu; în locul unei tinere uteciste, viitoare comunistă, prefer să fiu o tînără într-o lume încă nesigură, dar liberă, o lume în care să mă exprim liber, să port blugi, şi nu uniforma bleumarin, să fiu o individualitate într-o diversitate, şi nu o «tovarăşă». Societatea românească este încă sub sechestrul regimului apus; încă urmările sînt destul de vizibile, iar oameni precum Corneliu Coposu nu mai sînt pentru a ne trezi conştiinţele. Încă tenebroasele umbre ale trecutului ameninţă prezentul.“ (Viorela Proca)

„Tînăra generaţie, căreia îi aparţin şi eu, este departe de a înţelege trecutul. Aproape nimic din prezent nu o ajută (…) L-am cunoscut pe OMUL Corneliu Coposu – pot să spun aşa fără teama de a exagera –, prin intermediul acestui concurs. M-a impresionat spiritul de sacrificiu şi am înţeles adevărul despre regimul comunist, ascuns, sau trunchiat, pînă acum, pentru mine. Referatul acesta m-a ajutat nu atît să-l cunosc pe Corneliu Coposu, cît mai ales să mă cunosc pe mine.“ (Valentina Scarlat)

„Da, eu adolescenta de 17 ani şi un pic, care am cunoscut comunismul indirect, şi care am considerat că nu am nici un drept să-l judec, m-am hotărît acum să cunosc acel regim prin intermediul acestui concurs. Iniţial l-am privit ca pe o curiozitate, mai apoi a devenit o provocare. Despre Corneliu Coposu nu ştiam mai nimic. Urmărisem, dar fără interes, cîteva episoade din serialul Luciei Hossu-Longin, Memorialul Durerii. Despre comunism ştiam cîte ceva de la părinţii mei, dar mai ales de la bunici. Îmi vorbiseră de cozile interminabile la care erau nevoiţi să stea pentru a cumpăra pîine, carne, lapte, dar şi îmbrăcăminte, şi alte lucruri de mai mică importanţă, de raţionalizarea produselor alimentare de bază, de lipsa multora dintre libertăţile pe care azi le avem. Unele dintre ele mi se păruseră fantezii ale bunicilor, neputînd să-mi imaginez aşa ceva: raţie de pîine, carne, ulei. Aşa m-am hotărît să cunosc adevărată faţă a comunismului, prin prisma oamenilor care au avut de suferit de pe urma acestuia.“ (Ioana Guşatu)

„Aproape nimic din prezent nu o ajută…“ Fir-ar, am impresia că aici este vorba despre alte generaţii decît tineretul din ziua de azi, că ăştia mici de unde să ştie dacă nu le zicem noi, ăştia mari? Bine, sigur, Google, Wikipedia, dar mai trebuie să ştii şi ce să cauţi! Dumneavoastră sînteţi la curent cu situaţia din Malawi? Ei, vedeţi…

Pentru majoritatea adulţilor e limpede că tineretul din ziua de azi e prost-crescut.

Mai rămîne să răspundem la nesuferita întrebare „Cine l-a crescut?“.

Bag seama că tineretul din ziua de ieri.

Tudor Călin Zarojanu este jurnalist.

Foto: D. Sane

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.