Tinereţea risipită a sistemului de pensii

Publicat în Dilema Veche nr. 274 din 14 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De la sistemul de pensii s-au a┼čteptat ├«n ultimii ani cele mai multe minuni. Milioane de rom├óni ┼či-au dorit ca pensiile s─â creasc─â. Din p─âcate, a┼čtept─ârile le-au fost rar ├«ndeplinite, ┼či niciodat─â pe de-a-ntregul. Toate datele fundamentale din economie arat─â c─â pensiile au ┼či vor avea probleme de cre┼čtere. Calculele reci, economice demonstreaz─â c─â economia rom├óneasc─â nu poate genera cre┼čterea sus┼úinut─â a fondurilor alocate pensiilor. O palid─â consolare este c─â multe sisteme de pensii din Europa se confrunt─â cu dificult─â┼úi asem─ân─âtoare cu cel rom├ónesc. S─â ne ├«ntoarcem a┼čadar la Rom├ónia. ├Än acest moment, un salariat sus┼úine prin contribu┼úiile pe care le pl─âte┼čte (el ┼či firma sau institu┼úia la care lucreaz─â) un pensionar ┼či jum─âtate. Adic─â, ast─âzi, ├«n Rom├ónia, s├«nt patru milioane de salaria┼úi ┼či ┼čase milioane de pensionari. Cum s-a ajuns aici? Totul a ├«nceput ├«n anii ÔÇÖ90, c├«nd ├«n locul disponibiliz─ârilor de personal s-a preferat s─â se fac─â derog─âri de la rigorile ie┼čirii la pensie (├«n sensul relax─ârii condi┼úiilor de pensionare). Rezultatul a fost c─â s-a salvat rata ┼čomajului, dar a crescut num─ârul pensionarilor. Efectul economic a fost simplu: a sc─âzut num─ârul celor care cotizau la fondul de pensii ┼či a crescut num─ârul celor c─ârora trebuia s─â li se pl─âteasc─â pensiile. Din aceast─â ecua┼úie a rezultat c─â statul a pl─âtit pensii mai mici c─âtre tot mai mul┼úi. Este foarte interesant faptul c─â, dintre pensionarii actuali, doar ceva mai mult de jum─âtate au cotizat ├«ntregul stagiu (num─ârul de ani) prev─âzut de lege. Economic, acest lucru a ├«nsemnat ├«nc─â o mare problem─â bugetar─â. Sistemul de pensii, inventat de Bismarck ┼či evident adaptat de-a lungul timpului, se bazeaz─â ├«n esen┼ú─â pe trei parametri importan┼úi: c├«┼úi oameni cotizeaz─â, c├«t timp pl─âtesc contribu┼úiile ┼či c├«┼úi pensionari trebuie pl─âti┼úi. C├«nd unul dintre ace┼čti factori se deterioreaz─â (sau to┼úi trei) sistemul de pensii ├«ncepe s─â sc├«r┼ú├«ie. Evident, exist─â ┼či un al patrulea factor, m─ârimea contribu┼úiilor, care d─â elementul calitativ al sistemului de pensii: sumele colectate, care, pe cale de consecin┼ú─â, vor putea fi ┼či pl─âtite. Rom├ónia are, mai mult dec├«t alte state, dou─â teme specifice. Pe de o parte, este vorba despre crearea unui sistem privilegiat de pensionare. Exist─â, ca ┼či ├«n cazul salariz─ârii, o serie de legi speciale care favorizeaz─â unele categorii profesionale. Cel mai cunoscut este cazul parlamentarilor. Dar ei nu s├«nt singurii. Un alt exemplu este cel al personalului din industria aviatic─â. Ace┼čtia au fost beneficiarii unei abera┼úii economice: au putut ie┼či la pensie pe baza veniturilor salariale din ultimele trei luni de activitate. Legea prevede ca nivelul pensiei s─â ia ├«n calcul ├«ntreaga durat─â a perioadei de cotizare la bugetul asigur─ârilor sociale, tocmai pentru a asigura un echilibru, dat fiind c─â, ├«n mod inevitabil, salariul unui angajat cre┼čte ├«n timp, odat─â cu avansul pe scara ierarhic─â sau, pur ┼či simplu, prin vechimea ├«n munc─â. A lua ├«n calcul doar ultima parte a activit─â┼úii este un avantaj important pentru viitorul pensionar ├«ntruc├«t modul de calcul al pensiei nu va fi ponderat cu c├«┼čtigurile, mai mici, ob┼úinute ├«n perioada de ├«nceput a activit─â┼úii. Poate c─â aceste situa┼úii privilegiate nu s├«nt regula sistemului de pensii, dar, ├«n orice caz, ele accentueaz─â inechit─â┼úile dintre diferite categorii de pensionari. Pe de alt─â parte, sistemul de pensii a trebuit s─â rezolve o serie de cazuri sociale: cele ale agricultorilor ┼či cele ale persoanelor care nu au cotizat de-a lungul vie┼úii la bugetul Asigur─ârilor sociale, fiind lipsite de venituri la v├«rsta pension─ârii. Solu┼úia a fost oferirea de pensii mici ca ┼či cuantum, dar multe. ┼×i un caz, cel al pensionarilor privilegia┼úi, ┼či cel─âlalt, al pensiilor pl─âtite din ra┼úiuni sociale, au dus c─âtre un singur rezultat: dificult─â┼úi reale de finan┼úare a bugetului de pensii. Rom├ónia a trecut, t├«rziu ┼či cu mari ezit─âri, la implementarea a┼ča-numitului "pilon doi" de pensii, un sistem care muta o cot─â parte din contribu┼úiile ├«ncasate de stat c─âtre administratori priva┼úi. "Pilonul doi" este aplicat ├«n multe economii din lume tocmai pentru c─â se iau ├«n calcul, ├«n primul r├«nd, calit─â┼úile sistemului ┼či se au ├«n vedere, ├«ntr-o propor┼úie mai redus─â, defectele. Calit─â┼úile "pilonului doi" s├«nt evidente: creeaz─â, pentru cei care contribuie, o alternativ─â la sistemul de stat (astfel, viitorii pensionari vor primi dou─â pensii, una ├«n contul contribu┼úiilor f─âcute de-a lungul activit─â┼úii c─âtre sistemul public, alta pentru pl─â┼úile f─âcute c─âtre sistemul administrat privat) ┼či este complet diferit de modul de func┼úionare al sistemului de stat (pensionarii de ast─âzi primesc bani din contribu┼úiile salaria┼úilor de ast─âzi ┼či a┼ča mai departe, genera┼úie dup─â genera┼úie) individualiz├«nd banii pl─âti┼úi de fiecare salariat ┼či introduc├«nd pentru fiecare un cont ├«n care se acumuleaz─â sumele pl─âtite. Administratorii priva┼úi gestioneaz─â fondurile ├«ncasate f─âc├«nd plasamente ┼či pl─âtind pensiile datorate celor care au contribuit. Toate sistemele publice de pensii sufer─â de diverse boli. ├Än toate economiile, sistemul de pensii are fragilit─â┼úile lui ┼či toate pleac─â ├«n esen┼ú─â de la un fenomen simplu: dezvoltarea economic─â ┼či presiunile salaria┼úilor au redus, ├«n ultimele decenii v├«rsta de pensionare (adic─â au redus intr─ârile de bani la bugete), ├«n timp ce speran┼úa medie de via┼ú─â a crescut (adic─â sistemele de pensii s├«nt obligate s─â pl─âteasc─â pe o perioad─â tot mai lung─â de timp). Din p─âcate, criza aduce solu┼úii de criz─â: Guvernul maghiar ├«┼či pune problema reducerii pensiilor. Dar adev─âratele solu┼úii s├«nt cele care se discut─â tot mai intens ├«n Uniunea European─â ┼či ┼úin de cre┼čterea v├«rstei de pensionare ┼či, implicit, m─ârirea stagiului de cotizare. Acestea s├«nt solu┼úiile fundamentale, iar f─âr─â aplicarea lor sistemele de pensii risc─â s─â ajung─â s─â func┼úioneze pe baza principiului jocului piramidal: se fac pl─â┼úile numai at├«ta timp c├«t sistemul este alimentat suficient de nou-veni┼úi. Numai c─â num─ârul celor care pl─âtesc scade, iar num─ârul celor care primesc cre┼čte. S─â fim reali┼čti, ├«n materie de pensii, minunile nu exist─â.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.