Tînărul brand românesc

26 ianuarie 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E greu să generalizezi cîteva păreri sporadice ale unor oameni, mai degrabă poţi să surprinzi nişte ipostaze, nişte opinii diferite, contradictorii şi... un pic confuze. Tinerii consumatori nu prea se identifică cu brand-ul ăsta niţel cam prăfuit, bun de scos din manualele şcolare, alături de pozele eroilor neamului. Dacă îi întrebi, după un moment iniţial de derută şi alte cîteva de gîndire (pentru că nu e ceva la care să se fi gîndit prea frecvent), îţi reamintesc, de cele mai multe ori, de tarele şi defectele noastre româneşti "genetice". Deşi tineri, mulţi sînt dezamăgiţi din start şi afişează un soi de pesimism înnăscut sau poate doar moştenit de la generaţiile anterioare. Unii români de peste hotare se simt, în mod paradoxal dar explicabil, mai români decît cei de aici - cei care au rămas, de voie, de nevoie, în "ţărişoara asta", nu neapărat pentru că ar fi ales să demonstreze că "se poate şi aici", ci pentru că nu li s-a ivit ocazia să "se care afară". Ţara apare, de acolo, de departe, în nişte dulci culori rozalii, date de dorul invincibil de casă, familie şi prieteni - o trinitate care, de cele mai multe ori, se confundă cu noţiunea de "patrie". Boarea aceasta idilică se răsfrînge şi asupra lucrurilor şi obiceiurilor considerate ca făcînd parte din "balcanismul" nostru păcătos, care ne trage mereu în jos. Apar în peisaj sarmalele de la mama de acasă, vecinii de bloc bîrfitori, dar care sînt gata să-ţi sară în ajutor la o adică, butica din colţul străzii, de la care poţi să-ţi iei ţigări şi cola la trei noaptea, bucăţica de cer albastru din nu ştiu ce sat, uitat de lume, şi o mulţime de astfel de amănunte pline de "specific local", care îţi reamintesc cu bucurie că eşti român în România. Pînă la urmă însă, rozurile nostalgice fac ce fac şi se transformă în nişte culori morocănoase, cîrcotaşe şi pesimiste de te-apucă jalea, iar pe bucăţica de cer albastru made in Romania apar nişte nori negri şi grei. Atunci condiţiei de "a fi român" i se pun în cîrcă toate relele, toate ratările, toate ghinioanele existenţiale. În general, "românismul" se simte cînd e de rău, mai ales prin comparaţie cu paradisul ţărilor occidentale. Conştientizezi pe deplin că te afli în România cînd te înjură şoferii în trafic, cînd nu găseşti drumul prin ţară din lipsa indicatoarelor rutiere, cînd te rătăceşti în hăţişuri birocratice, cînd te loveşti la tot pasul de oameni necivilizaţi şi violenţi şi aşa mai departe. Lucrurile par a se mai însenina totuşi cînd dau gol ai noştri sau cînd se apropie sărbătorile şi intră în acţiune vechile tradiţii româneşti (din nou ajungem la sarmale...). Şi listele ar putea continua la nesfîrşit, cu bune şi rele, cu stereotipuri şi chiar cu ciudăţenii... Cîţiva cetăţeni şi părerile lor "Uite, pe mine drapelul mă face să mă simt român. Îmi place să văd drapelul. Cred că toţi ne simţim români . cînd vedem drapelul. Îl scoatem ori de cîte ori e ceva important... la revoluţie, în lupte, la meciuri... pe ambasade. De exemplu, am văzut Centrul Cultural din Veneţia şi era drapelul afară... mi-a plăcut foarte mult. Pe bune!" (Ionuţ Radu, 27 de ani, inginer) "Tradiţiile mă fac să mă simt român, oamenii, peisajele, locurile..." (Ileana Ştefănescu, 34 de ani, pictoriţă) "Păi da, mă simt româncă. De unde ştiu? Pentru că altfel nu aş simţi nevoia să plec din ţara asta împuţită! (o tînără studentă la ASE) "Cred că mă simt chiar mai român decît mă simţeam în ţară. Faptul că pot să vorbesc româneşte la magazin, în piaţă, oriunde, şi nu-nţelege (aproape) nimeni ce zic. Că mă plimb prin oraş şi aud pe alţii, necunoscuţi, vorbind româneşte (unii mai zic "seara bună" cînd te aud). Că citesc presa din România - pe care, cînd eram în ţară, n-o citeam. Probabil şi din cauză că acum am timp să mă gîndesc la chestii d-astea." (Ion Diaconu, 25 de ani, informatician, stabilit temporar în Cipru) "Pentru că, dacă nu sînt româncă, nu mă simt nimic altceva aici. Pentru că uneori nu îi înţeleg pe ăştia de aici şi simt că numai un român m-ar putea înţelege pe mine!" (Andra Ivan, 23 de ani, masterand în Computer Science, SUA) "Aici în Canada poţi să fii mîndru că eşti român. Totuşi, la petrecerile cîmpeneşti organizate de ai noştri, poţi să-ţi iei cîmpii şi să pleci: manele, scandal, nesimţire şi totul din nou ca în România." (Ion Pop, 35 de ani, stabilit în Canada) "Harababura din ţara asta mă face să mă simt român cu adevărat! Da, dom'le, haosul şi necivilizarea!" (Mihai Voicu, 30 de ani, contabil) "Normal că mă simt româncă, dacă-s născuta şi crescută aicea! A, dacă am io aşa, o trăire mai specială? Haideţi, doamnă, zău aşa, s-o luăm pe cinstitelea, cine mai are?" (Dorina, 38 de ani, menajeră) "Cînd am văzut podiumul de la Olimpiada de la Sidney la gimnastică plin de românce, sau cînd am bătut în Cupa Davis pe Ecuador acolo la mama lor, la 5.000 de metri altitudine, sau cînd a bătut Steaua pe Valencia, sau cînd s-au calificat handbalistele noastre în finala de duminică. Atunci m-am simţit bine, am ţipat şi m-am bucurat şi parcă alt sunet şi gust a avut şi imnul nostru." (Roxana Dalio, 24 de ani, economistă) "România... e o ţară minunată în care lumea o duce prost. Nu prea mă simt român pentru că n-am prins Revoluţia sau alt eveniment important pentru România. Cred că pe vremuri era mai uşor să te simţi român, cînd nu-i linguşeam pe americani şi nu se fura atîta." (Alexandru Ştefănescu, 17 ani, elev)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

chiftelute de varza jpg
Chifteluțe de varză
Chifteluțele de varză sunt o variantă delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru o masă ușoară sau ca aperitiv.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul Organizației Mondiale a Sănătății, a fost acuzat de Trump că nu a reușit să gestioneze bine criza pandemiei de Covid 19 jpeg
Directorul general al OMS, spitalizat în Rio de Janeiro
Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a fost internat în spitalul Samaritano Barra da Tijuca din Rio de Janeiro, a relatat joi publicaţia locală O Globo, citată de Reuters.
tartar de orez rosu jpg
„Tartar“ de orez roșu cu dovlecel
Un „tartar“ de orez roșu cu dovlecel este un preparat inovator și sănătos, care combină texturile și aromele delicate ale orezului roșu cu prospețimea dovlecelului. Această rețetă este ușor de preparat și poate fi o opțiune excelentă pentru prânz sau cină.
supa kuzu jpg
Supă turcească Kuzu
Supă turcească Kuzu este o rețetă tradițională din Turcia, în care carnea de miel este combinată cu legume și condimente pentru a obține o supă bogată și plină de arome.
Biroul Electoral Central FOTO Mediafax Alexandra Pandrea
Candidatul la președinție care este obligat să șteargă toate materialele de promovare online. „Le este frică de noi. Am reușit ceva incredibil”
Un candidat independent este obligat de Biroul Electoral Central să șteargă de pe internet toate materialele de promovare electorală. Este o decizie fără precedent a BEC.
avion f 35 jpg
România devine cel de-al 20-lea membru al Alianței Globale F-35
Guvernul României a confirmat astăzi intenția sa de a achiziționa 32 de aeronave Lockheed Martin F-35 Lightning II de generația a cincea, prin semnarea unei scrisori de ofertă și acceptare (LOA).
ninsori trafic jpg
Haos în trafic din cauza ninsorilor abundente: drumuri blocate, trenuri oprite, zboruri întârziate. Mii de case, fără curent
Ninsorile abundente și viscolul din centrul, nordul și estul țării au provocat numeroase probleme de trafic rutier, feroviar și aerian. În ciuda intervențiilor masive ale autorităților
Neymar facebook jpeg
Neymar a plătit 50 de milioane de euro și va fi vecin în Dubai cu români
Moda achiziționării de apartamente în Dubai, care face furori printre români, l-a prins și pe superstarul brazilian Neymar.
banner pensii png
Nu mai sunt bani pentru plata tuturor pensiilor în decembrie. Guvernul apelează la Fondul de Rezervă
Ministerul Muncii nu mai are suficienţi bani pentru a plăti toate pensiile în luna decembrie, aşa că joi urmează să fie aprobată scoaterea a 1,6 miliarde de lei din Fondul de Rezervă pentru ca oamenii să-şi primească banii.