Țicneli

Publicat în Dilema Veche nr. 994 din 27 aprilie – 3 mai 2023
image

Orice poveste despre cît de vizionari pot fi arhitecții trebuie să înceapă de la D(e)inocrates, chiar dacă, tehnic vorbind, el nu era tocmai ceea ce, astăzi, am descrie ca fiind un arhitect. În orice caz, se povestește, omul nostru s-a dat prin ulei și frunze spre a deveni mai vizibil și a ajunge dinaintea împăratului Alexandru Machedon. Să sculptăm Muntele Athos în formă de tine însuți, stăpîne: într-o mînă să ți se strîngă toate apele din munte și, de acolo, să se verse în mare, în vreme ce, în mîna cealaltă, să ții un oraș. Alexandru a cumpănit propunerea, care era, la drept vorbind, pe potriva planurilor sale urieșești de reorganizare, cum ar veni, administrativ-teritorială a lumii, și a refuzat-o, totuși, nu știm de ce, dar l-a recompensat pe halucinatul nostru confrate înainte de a-l trimite să se spele.

Va fi construit, totuși, Dinocrates ceva, altceva? Da, se pare că îi datorăm planul Alexandriei egiptene, un templu al zeiței Artemis la Efes (atribuit, pe atunci, amazoanelor) și, foarte probabil, arhitectura funerară a locului de veci al iubitului lui Alexandru, Hefaistion. Sîntem în vremuri în care mormintele șochează într-atît, încît numele unui decedat, Mausol, a dat latinilor denumirea pentru o specie a arhitecturii funerare: mausoleum. Avem cîteva celebre, cel din Halicarnas, dar și mai recente, cel al lui Atatürk sau înaintea lui acel „Mausolenin“ de la Moscova, despre care am scris mai mult în Arhitectura (supra)realismului socialist (Paideia, 2013), au avut toți liderii comuniști, inclusiv la noi, în Parcul Carol. Oare de ce nu se deschide vizitării? E un loc suficient de bizar și, dacă tot a scăpat demolării cînd cu Catedrala Mîntuirii Neamului, în 2003, de ce nu se deschide vizitării, spre a putea vedea cu toții reveriile bizantinoide ale lui Gheorghiu-Dej? La Sofia s-au făcut de rîs încercînd să scape de mausoleul lui Dimitrov, trebuind să fie dinamitat de cîteva ori. De ce să nu fi rămas muzeu?

Dar ce făcea un arhitect? Potrivit lui Vitruvius, el proiecta, adică trimitea în viitor prin puterea imaginației, tot felul de obiecte de magnitudine, de la poduri (era pontifex, dintre care cel mai mare este și azi Papa), trecînd prin toate edificiile posibile (în primul rînd, temple) pînă la orologii. Proiecta, mai pe scurt, spațiul și timpul. Și tocmai aici, în această reală sau imaginară demiurgie secundă aflată la îndemîna arhitecților, stă și smintirea lor potențială. De regulă, vorbim despre asocierea cu puterea nemăsurată. În secolul al XX-lea, pactul faustic a fost făcut de Albert Speer în relația sa cu Hitler, el însuși wannabee architect, dar cu acces la putere și la resurse. De invocat, l-a invocat și Anca Petrescu, la noi, cea care a crezut că a salvat Văcăreștii înglobînd detalii în Casa Republicii, spre pildă. Or, țicneala lui Speer privea tot durata lungă: orice Führerbau ar fi trebuit construită în așa fel încît, peste o mie de ani, cît ar fi durat Reich-ul, ruinele acestor monumente să dea încă seama despre mare civilizație care le-a creat. Teoria valorii ruinelor, cum s-a numit, apare în memoriile lui Speer ca fiind asumată cu entuziasm de caporal, devenind lege. Gerda Troost, văduva primului arhitect al lui Hitler, profesorul Paul Troost (mort la timp, în 1934, astfel scăpînd cu onoarea mai degrabă intactă), era adeseori invitată la masă de Hitler, căruia i-a mărturisit faptul că îl displăcea pe Speer pentru că, spre deosebire de soțul său, era gata să amplifice dimensiuni de edificii sugerate de Hitler, în vreme ce Troost l-ar fi temperat, argumentînd de ce cutare proporție ar fi fost alterată dacă nu ar fi avut dimensiunea exact aceea, mai redusă, propusă de el. Cu alte cuvinte, competența profesională și amploarea dimensională sînt invers proporționale, de la un moment înainte, în colaborarea cu dictatorii.

Pe de altă parte, italienii au fost mult mai decenți, poate unde erau mulți și foarte buni; neoraționalismul a continuat netulburat și după Mussolini, mai puțin edificii prea de tot stile littorio; așa se face că acum se termină scoaterea la lumină și refuncționalizarea urbană a mausoleului lui Augustus, la Roma. Și nu oricum: pe o latură, fațada altarului său, Ara Pacis, conține testamentul primului imperator (arh. Richard Meier); dar altarul a fost strămutat, în acest scop, de pe amplasamentul său real, de pe Campo Marzo: acolo, un obelisc egiptean și-ar fi lăsat umbra fix la altar în ziua lui Augustus. 

Aici, pe noul amplasament, îmi este greu să nu îmi amintesc de posterele cu Mussolini la bustul gol, demolînd Roma vremii sale spre a extrage, de dedesubt, chiar stratul conținînd mausoleul; și mi-e greu să nu îmi amintesc ce scria G.M. Cantacuzino, un deceniu mai tîrziu, despre gesturile de violență urbană ale lui Mussolini, în cartea sa Despre o estetică a reconstrucției, din 1946 (republicată la Editura Paideia). Deci, dacă tot a distrus Mussolini, de ce să nu ducem isprava pînă la capăt? Sau, dacă tot s-a dărîmat ansamblul WTC în 2001, de ce să nu privim asta ca pe o oportunitate și să dublăm suprafața construită/închiriată?

Cealaltă formă de scrîntire a arhitecților este cea legată de un spațiu sacru. Unii devin mistici, cum au fost Buckminster Fuller sau Luis Kahn, asta ca să nu încep direct cu Gaudí, scrîntit întru Hristos, cel care, ca să o citez pe soția mea, care după o zi de vizită la Sagrada Familia în care nu a scos o vorbă, a conchis: omul ăsta a fost dincolo și s-a întors să ne spună cum e. Căci nu e doar catedrala, ci și capela din colonia Guell, pe care ne-o putem doar imagina (dar chiar putem?), judecînd după cripta pe care a apucat să o facă dedesubt. Reconstrucțiile virtuale ale unora dintre proiectele de sinagogi ale lui Kahn, pe care acesta nu a mai apucat niciodată să le edifice, ne arată și ele un arhitect deja trecut, în parte, dincolo, printre arbori sefirotici și păduri de simboluri. Sau Gott-fried Böhm, cu ale sale biserici din beton aparent care seamănă ba a peisaje litice trăsnite, la propriu, detunate,  ba a balauri nibelungici, lucrări sacre cu care a nedumerit Occidentul pînă în clipa morții, la 101 ani, după ce a luat Premiul Pritzker și a proiectat, împreună cu fiul său Paul, și o moschee.

Nemăsurarea, căreia în estetică îi spune sublim (și e proprie arhitecturii, potrivit lui Hegel, iar figura sa construită este piramida), iar în particular i se spune sacru (Das ganz Andere, potrivit lui Rudolf Otto), mai poartă un nume, cel de Bigness. L-am tradus ca magnitudine. Cele cinci teoreme i-au fost teoretizate de Rem Koolhas, cel care avea de construit ceva nemăsurat la Lille și de teoretizat Manhattan-ul. Nu mai există relații, de felul celor invocate de Paul Troost, care să stabilească proporții, să țină în frîu acest Delirious New York întrevăzut de Koolhas. „Fuck the context!“ sună una dintre cele cinci așa-zise teoreme și a născut reacții vituperante. Șocantă și (sau mai ales) decenii mai tîrziu, extragerea arhitecturii din orice constrîngeri urbane sau de conformare arhitecturală ne lasă visători: arhitecții își pot teoretiza convingător chiar și propriul delir...

Augustin Ioan este arhitect, profesor universitar la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“, București. Cea mai recentă carte publicată: Loc în dialog – spațiul public – arhitectura sacră – topograme, Editura Paideia, 2022.

Foto: wikimedia commons.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

carne de porc la sare
Boala gravă pe care o poți face doar gustând în timp ce prepari bunătăți de Crăciun. Au fost 31 cazuri în România, anul trecut
La nivel mondial se înregistrează aproximativ 10.000 cazuri anual, iar în România, anul trecut, au fost tratate 31 cazuri, număr în creștere față de anul anterior. Boala nu se transmite de la om la om, însă te poți îmbolnăvi foarte ușor consumând carne infestată.
Timişoara-decembrie 1989 FOTO FORTEPAN/Urban Tamas
15 decembrie: La Timişoara s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Începutul Revoluţiei din 1989
La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.
Aurora Boreală în Laponia Foto Eturia
Laponia, destinația externă cea mai căutată în luna decembrie. Oferte la prețuri reduse pentru 2025
Laponia continuă să fie una dintre cele mai populare atracții de Crăciun. Pentru sezonul 2025, au fost deja anunțate primele oferte pentru excursii în această destinație, care oferă oportunitatea de a experimenta magia Crăciunului în regiunile nordice.
image png
Mihaela Bilic, despre alimentul care ne distrugem organismul. Este consumat în timpul postului: „Postul nu face bine și nu ajută organismul decât atunci când...”
Românii care țin post se axează mai mult pe eliminarea produselor lactate, însă uită că un aliment consumat în exces le poate afecta sănătatea. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat în detaliu despre ce este vorba.
muzeul FOTO Ionica Nechifor jpg
Instituția publică din România care face profit 3.5 milioane de lei. Cum reușește un institut de cercetare să concureze cu mediul privat
În nordul extrem al României se află probabil singura instituție publică din România care face profit. Ba mai mult, asemeni unei societăți comerciale îl investește în dezvoltare. A încheiat anul cu 3.5 milioane de lei în conturi și a derulat investiții de peste 4 milioane de euro.
Condiții precare la Spitalul pentru Copii din Cluj Napoca Foto Mănici din Cluj Napoca jpg
Condiții deplorabile la Spitalul pentru Copii din Cluj-Napoca. Reacția unei mame: „O experiență îngrozitoare, am rămas traumatizată”
O mămică, care a fost internată împreună cu bebelușul său de doar două luni în secția Pediatrie 1, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca, a povestit despre condițiile precare din unitatea medicală.
image png
Motivul neașteptat pentru care Ozana Barabancea nu va avea brad de Crăciun în acest an: „Nu sunt foarte fericită, dar ce să fac? Asta e!”
În timp ce vedetele autohtone din showbiz își etalează brazii de Crăciun pe rețelele de socializare, la polul opus se află Ozana Barabancea care a decis că anul acesta nu va împodobi pomul. Soprana a venit cu o explicație în acest sens.
Adrian Bejan   prof  univ  Duke University USA   Foto arhiva personală jpeg
INTERVIU Prof. univ. Adrian Bejan: „Societatea este un organism viu, iar dacă îi împiedici procesul natural de evoluție, te îndepărtează“
Dincolo de revoluționarea modului în care înțelegem lumea și universul, descoperirile despre legile naturii oglindesc și dinamica societăților, oferindu-ne instrumentele necesare pentru a o înțelege mai bine și a modela viitorul în avantajul nostru.
ger ninsoare zapada iarna termometru shutterstock 743819602 jpg
Județele care intră sub Cod galben de ninsori și vânt puternic. Până la ce oră este valabil
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de ninsoare și vânt puternic pentru trei județe.