Testimonial. 20 de ani într-o casă de tip familial

Dina BOGAR
Publicat în Dilema Veche nr. 765 din 18-24 octombrie 2018
Testimonial  20 de ani într o casă de tip familial jpeg

Mă numesc Dina Bogar, am 22 de ani și timp de aproape douăzeci de ani am locuit într-o casă de tip familial din Sighetu Marmației, casă dezvoltată de „Hope and Homes for Children România“.

La 2 ani, sora mea mai mică Adina și cu mine am fost abandonate și trimise la un leagăn de copii din Sighetu Marmației. Nu îmi amintesc foarte multe din acea perioadă, dar o imagine mi-a rămas întipărită în minte – cum stăteam aliniați la oliță, pe un coridor lung, foarte mulți copii. Acela era singurul moment în care ne puteam vedea toți copiii între noi, deoarece majoritatea timpului îl petreceam în pătuțurile noastre. Ne mai vedeam și în sala de joacă, dar acolo nu aveam jucării prea multe și, de regulă, încercam să i dau surorii mele ce jucării găseam pentru ca ea să nu mai plîngă. Mi-au rămas în minte pereții vopsiți în culoarea verde, imenși – așa îi vedeam. Acum, mi-am dat seama că încerc să evit acea culoare atît în dormitorul meu, cît și în toate hainele pe care mi le aleg.

Îmi mai amintesc camerele care mi se păreau imense, cu pătuțuri lîngă pereți și cu un covor în mijloc pe care eram lăsați să ne tîrîm după cum puteam. Probabil voiam să explorez, dar eram destul de stîn-gace și speriată. Visul meu era să ajung la ferestre, unde credeam că voi descoperi o altă lume, doar fiindcă erau atît de sus și atît de imposibil de escaladat.

Îmi doream să fiu îmbrățișată și strînsă la piept de oricine trecea prin apropierea mea. Atunci, nu conta dacă era o doamnă educatoare sau orice străin care ne vizita, cerșeam acea atenție, care era de fapt o manifestare a unei singurătăți, cred eu.

Din fericire, la 3 ani, eu și sora mea Adina am fost mutate la o casă de tip familial dezvoltată de Hope an Homes for Children. De atunci, pot spune că viața mea s-a schimbat. Am început să merg la grădiniță, să îmi fac prieteni, să mă simt iubită, să îmi trăiesc copilăria.

Cele mai importante momente din viața mea le-am petrecut aici, în casa de tip familial. Prima mea păpușă, prima mea zi de naștere cu tort, prima mea rochiță care consideram că e de prințesă, primul Crăciun cu multe cadouri.

Pe mama am cunoscut-o abia la 10 ani. Îmi amintesc prima noastră întîlnire cu mama de cînd ne-a părăsit: ne a îmbrățișat, ne-a pupat, însă nu a putut să-și dea seama care era Dina și care era Adina. Ne-a mai căutat de cîteva ori, însă după ce și-a refăcut viața nu ne-a mai căutat deloc.

Tatăl meu venea pe la casă în vizită, chiar imediat după ce ne-am mutat, dar cred că mă vizita mai mult ca să se răzbune pe mama, pentru că erau despărțiți și nu voia să recunoască că este și tatăl surorii mele, deși amîndouă semănăm mult și sîntem leite tatăl nostru. Într-o zi, tatăl nostru a venit în vizită, cred că aveam vreo 5 ani, și m-a cerut la o plimbare în oraș pentru cîteva ore. Dar nu m a adus înapoi, m-a furat și m-a ascuns vreo trei zile, pînă am fost găsită. Țin minte că eram bucuroasă să fiu cu tata, dar nu înțelegeam de ce nu mă duce înapoi. După prima noapte petrecută undeva, nu mai țin minte unde, am devenit foarte speriată și nu înțelegeam ce mi se întîmplă. Mi-era din nou foame, nu mă simțeam protejată și nu înțelegeam de ce nu pot să mă întorc în patul și în camera mea. Cred acum că el era și sub influența băuturilor alcoolice și orice minut petrecut împreună îmi crea o stare de spaimă neexplicată. Eu m-am întors acasă, în casa de tip familial, dar, ca urmare a gestului său nesăbuit, tatăl meu a primit interdicția de a mă vizita. Drept răzbunare, nu a mai semnat nici un act prin care să mi se permită să mă duc, de exemplu, în vacanțe în Italia, cum făceau sora mea sau alți copii din case. Dacă era vorba de o excursie sau o vacanță în țară, mereu trăiam cu teama că el va veni și mă va fura din nou. Inclusiv cînd mergeam la școală, tot timpul mă uitam în spate să văd dacă nu vine să mă fure.

Prima mea excursie în afara țării a fost în Ungaria, excursie organizată de „Hope and Homes for Children“. A fost o experiență minunată și, pentru prima oară de cînd am împlinit 18 ani, am putut să iau decizii fără acordul părinților. Părinții mei adevărați au devenit educatoarele din casă. Tot ce sînt astăzi se datorează educatoarelor care m-au crescut și Fundației „Hope and Homes for Children“.

Fiind privată de dragostea părinților mei și de micile bucurii pe care ți le oferă o minivacanță sau o excursie cu clasa, m-am refugiat în învățătură. De aceea, cînd am terminat Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand“ din Sighetu Marmației, m-am hotărît că trebuie să continui cu o formă de învățămînt pentru a-mi crea un viitor și un rost în viața mea de adult. Așa am dat admitere la Universitatea „Babeș-Bolyai“, la extensia din Sighetu Marmației, și am studiat Pedagogia. Visul meu este să devin educatoare și să ajut alți copii care au trecut prin ce am trecut eu.

Sînt foarte implicată în activități de voluntariat și ajut copiii din casă să își facă temele.

2018 a fost un an plin de succese pentru mine. În vară, am absolvit facultatea și am susținut examenul de licență, iar de acest lucru sînt foarte mîndră și recunoscătoare atît celor care m-au crescut și m-au educat, cît și celor care au avut încredere în mine și m-au susținut financiar.

De aproximativ o lună am ieșit din sistemul de protecție a copilului și locuiesc cu chirie în oraș. Mi-a fost foarte greu să mă despart de persoanele dragi din casa de tip familial, însă știam ca va veni și această zi.

Iar visul meu de a fi educatoare este pe cale să se împlinească: lucrez ca ajutor de educatoare la o grădiniță din Sighetu Marmației. Nu există mai mare bucurie decît aceea de a sta între cei mici, a mă juca și a le fi alături. Anul viitor voi da examenul de titularizare și sper să îmi găsesc un post stabil de muncă.

În ciuda faptului că am crescut într-o casă de tip familial, mă simt împlinită și consider că am avut o viață frumoasă. Am crescut cu copii diferiți, cu caractere diferite, am fost crescută de niște oameni străini care, pînă la urmă, au ajuns să devină cei mai importanți oameni din viața mea, dar lucrul cel mai important este că am avut alături pe cineva care să creadă în mine, care să mă susțină. Mă simt foarte liniștită știind că am luptat pentru viitorul meu și că am avut alături de mine oameni care m-au susținut cît s a putut de mult.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Jose Maria Gimenez Fernando Muslera Sebastian Sofa Edinson Cavani Daniel Ghana Uruguay Foto EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Uruguay - Ghana. „Acești nenorociți sunt o adunătură de hoți”. Urmează reacția FIFA
Un scandal uriaș a izbucnit la finalul partidei dintre Uruguay și Ghana, scor 2-0, meci la capătul căruia naționala lui Suarez nu a reușit să se califice în optimile de finală ale CM din Qatar.
Xhaka Captură Youtube png
Gestul lui Xhaka cu caracter politic, care a inflamat spiritele în Qatar. Ce semnifică numele Jashari pentru sârbi VIDEO
Granit Xhaka, căpitanul Elveției, a fost autorul unui gest sfidător imediat după victoria cu Serbia, de la Campionatul Mondial din Qatar, atunci când și-a scos tricoul de joc, pentru a afișa un mesaj.
judecatori magistrati bani venituri pensii shutterstock
Cea mai mare pensie specială versus cea mai mare pensie stabilită pe principiul contributivității, în Suceava
Suceava se află printre primele județe din țară la numărul de pensionari, dar sumele pe care le încasează cei aflați în în plată nu sunt dintre cele mai mari, ci dimpotrivă. Peste 30% dintre pensionari încasează cel mult 1.000 de lei.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.