Terapeutul lumii arabe

Vlad MIXICH
Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Terapeutul lumii arabe jpeg

„De ce eşti îngrijorat? Vrei să-mi spui ceva? Nu-ţi fie frică!“ spune bărbatul brunet aplecat ameninţător peste banca din care un puşti îl priveşte topit de frică. Aşa începe videoclipul pentru „Rais Lebled“, cîntecul care a devenit imnul revoluţiei din Tunisia fiind preluat şi de tinerii din celelalte ţări arabe răzvrătite. „Generaţia Facebook“ sau „generaţia miraculoasă“ – a scris media occidentală excitată de apariţia unei noi legende: lupta tineretului arab pentru idealurile democratice. Prea corect politic, prea simplu ca să fie în întregime adevărat. Cheia care a descătuşat valul revoltelor a fost atît de căutată, încît analiştii s-au oprit la cea mai evidentă: presiunea socială şi economică creată de numărul copleşitor al tinerilor din ţările arabe. Doar că în adîncul mlăştinos al inconştientului colectiv, cel care bolboroseşte frustrări şi dorinţe, un proces psihologic îşi căuta de ani de zile o finalizare. Nici o imagine nu surprinde mai bine acest conflict decît cea a bărbatului brunet din „Rais Lebled“ – chiar preşedintele tunisian Ben Ali vizitînd o şcoală cu mulţi ani în urmă – care reprezintă autoritatea paternală, transmiţînd prin îndemnul „nu-ţi fie frică“ un mesaj paradoxal: protecţie şi, în acelaşi timp, ameninţare. E întruparea modelului familial predominant de secole în lumea arabă. Un model a cărui valoare de adaptare a apus în ultimele decenii. 

Şomajul crescut în rîndul tinerilor educaţi stă la baza revoltelor arabe. Aşa spune astăzi înţelepciunea populară din media. Şi totuşi, dacă privim cu atenţie la oameni... Mohamed Bouazizi este tunisianul a cărui moarte se spune că ar fi declanşat revoltele. Un tînăr vînzător ambulant care nu a apucat să termine liceul, Bouazizi, şi-a dat foc la o oră după ce poliţia locală i-a confiscat produsele. A devenit eroul lumii arabe, căci orice revoluţie are nevoie de o icoană. Dar gaz peste focul mocnit al revoltei turnau deja, de cîţiva ani, alţi tineri arabi. Dacă Bouazizi nu era educat, egipteanul Wael Ghonim era departe de a fi şomer. Ghonim, directorul de marketing al Google în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, a înfiinţat un grup Facebook, în vara lui 2010, ca reacţie la moartea unui alt tînăr informatician educat în Statele Unite, Khaled Said, ucis de bătăile poliţiştilor din Alexandria. Grupul de pe Facebook a devenit unul dintre principalele canale de comunicare ale protestatarilor din Piaţa Tahrir. Printre tinerii deveniţi figuri publice ale revoltelor din Egipt: Israa Fattah (the Facebook girl), director de resurse umane; Ahmed Maher (unul dintre fondatorii „Mişcării de Tineret 6 Aprilie“), inginer într-o firmă de construcţii din Cairo; Asmaa Mahfouz (lider important al „Coaliţiei Tineretului Revoluţionar“), informatician într-o firmă din Cairo. Toţi tineri educaţi, dar, similar altor lideri ai mişcărilor de tineri arabi, nicidecum şomeri. Chiar şi atunci cînd sînt reale, statisticile pot deruta. Dacă putem spune că mulţimile din Tunis şi Cairo au fost statistic dominate de tineri educaţi şi şomeri, modelul nu se aplică acelor conectori care au sudat mulţimile revoltate. Nici una dintre figurile publice ale „miraculoasei generaţii“ arabe nu se încadrează în modelul servit ca explicaţie unică pentru acel „deodată“ care a făcut diferenţa între generaţii. Trebuie că undeva, mai adînc, se găseşte altceva. 

Autoritară, plină de reguli rigide, dar şi cu strînse legături emoţionale între membri – aşa este caracterizată clasica familie arabă. Psihoterapeuţii britanici vorbesc despre dificultatea şedinţelor de terapie cu familiile arabe, un obstacol important fiind nivelul scăzut de diferenţiere a sinelui observat în cazul tinerilor proveniţi dintr-un astfel de mediu cultural. Diferenţierea sinelui este abilitatea cuiva de a-şi separa funcţionarea emoţională şi intelectuală de cea a familiei. Murray Bowen este psihoterapeutul american care a studiat cel mai mult acest proces psihologic, concluzionînd că emoţiile indivizilor cu un nivel scăzut de diferenţiere tind să fuzioneze inconştient cu cele care predomină în familia de origine, dînd astfel naştere la un conglomerat emoţional, un ego de masă nediferenţiat. Bowen precizează că diferenţierea sinelui poate avea loc doar în cadrul unui triunghi format din cei mai importanţi doi membri ai familiei şi terapeut. Să fie acesta procesul psihologic care a lucrat în adîncime, oferind forţa necesară tinerilor lideri egipteni (membri importanţi ai marii familii arabe) pentru a se diferenţia de figura paternalistă a bătrînilor dictatori (ceilalţi membri importanţi din familie)? Dar unde este terapeutul?  Antenele de satelit au răsărit pe acoperişurile caselor din Orientul Mijlociu, lumina televizoarelor risipind din influenţa vechiului model familial arab. Autoritatea bătrînilor a fost slăbită de forţa informaţională a Televiziunii şi Internetului. Educaţia occidentală este de ani buni terapeutul lumii arabe, transmisă fie prin prelegerile de la „American University“ din Cairo, fie prin emisiunile Al Jazeera. Susţinut discret de programele americane care promovează democraţia în lumea arabă (finanţate în fiecare an din ultimul deceniu cu sume mai mari decît cele 250 de milioane de dolari cheltuite în total în anii ’90), acest terapeut a avut în unele locuri mai mult succes decît în altele. Fără a fi presaţi de spectrul şomajului, tinerii lideri egipteni şi-au găsit motorul în acest proces de diferenţiere. Doar astfel a fost posibil ca puştiul topit de frică să prindă glas în faţa bărbatului brunet. Acel „deodată“ – care a făcut diferenţa între generaţii – nu este altceva decît rezultatul vizibil al unui proces psihologic pus de mult în mişcare. Iar revoluţiile din Nordul Africii spun povestea, neterminată încă, a diferenţierii de sine în lumea arabă.

Vlad Mixich este jurnalist la HotNews.ro şi are o licenţă în medicină şi psihoterapie.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.