Terapeutul lumii arabe

Vlad MIXICH
Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Terapeutul lumii arabe jpeg

„De ce eşti îngrijorat? Vrei să-mi spui ceva? Nu-ţi fie frică!“ spune bărbatul brunet aplecat ameninţător peste banca din care un puşti îl priveşte topit de frică. Aşa începe videoclipul pentru „Rais Lebled“, cîntecul care a devenit imnul revoluţiei din Tunisia fiind preluat şi de tinerii din celelalte ţări arabe răzvrătite. „Generaţia Facebook“ sau „generaţia miraculoasă“ – a scris media occidentală excitată de apariţia unei noi legende: lupta tineretului arab pentru idealurile democratice. Prea corect politic, prea simplu ca să fie în întregime adevărat. Cheia care a descătuşat valul revoltelor a fost atît de căutată, încît analiştii s-au oprit la cea mai evidentă: presiunea socială şi economică creată de numărul copleşitor al tinerilor din ţările arabe. Doar că în adîncul mlăştinos al inconştientului colectiv, cel care bolboroseşte frustrări şi dorinţe, un proces psihologic îşi căuta de ani de zile o finalizare. Nici o imagine nu surprinde mai bine acest conflict decît cea a bărbatului brunet din „Rais Lebled“ – chiar preşedintele tunisian Ben Ali vizitînd o şcoală cu mulţi ani în urmă – care reprezintă autoritatea paternală, transmiţînd prin îndemnul „nu-ţi fie frică“ un mesaj paradoxal: protecţie şi, în acelaşi timp, ameninţare. E întruparea modelului familial predominant de secole în lumea arabă. Un model a cărui valoare de adaptare a apus în ultimele decenii. 

Şomajul crescut în rîndul tinerilor educaţi stă la baza revoltelor arabe. Aşa spune astăzi înţelepciunea populară din media. Şi totuşi, dacă privim cu atenţie la oameni... Mohamed Bouazizi este tunisianul a cărui moarte se spune că ar fi declanşat revoltele. Un tînăr vînzător ambulant care nu a apucat să termine liceul, Bouazizi, şi-a dat foc la o oră după ce poliţia locală i-a confiscat produsele. A devenit eroul lumii arabe, căci orice revoluţie are nevoie de o icoană. Dar gaz peste focul mocnit al revoltei turnau deja, de cîţiva ani, alţi tineri arabi. Dacă Bouazizi nu era educat, egipteanul Wael Ghonim era departe de a fi şomer. Ghonim, directorul de marketing al Google în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, a înfiinţat un grup Facebook, în vara lui 2010, ca reacţie la moartea unui alt tînăr informatician educat în Statele Unite, Khaled Said, ucis de bătăile poliţiştilor din Alexandria. Grupul de pe Facebook a devenit unul dintre principalele canale de comunicare ale protestatarilor din Piaţa Tahrir. Printre tinerii deveniţi figuri publice ale revoltelor din Egipt: Israa Fattah (the Facebook girl), director de resurse umane; Ahmed Maher (unul dintre fondatorii „Mişcării de Tineret 6 Aprilie“), inginer într-o firmă de construcţii din Cairo; Asmaa Mahfouz (lider important al „Coaliţiei Tineretului Revoluţionar“), informatician într-o firmă din Cairo. Toţi tineri educaţi, dar, similar altor lideri ai mişcărilor de tineri arabi, nicidecum şomeri. Chiar şi atunci cînd sînt reale, statisticile pot deruta. Dacă putem spune că mulţimile din Tunis şi Cairo au fost statistic dominate de tineri educaţi şi şomeri, modelul nu se aplică acelor conectori care au sudat mulţimile revoltate. Nici una dintre figurile publice ale „miraculoasei generaţii“ arabe nu se încadrează în modelul servit ca explicaţie unică pentru acel „deodată“ care a făcut diferenţa între generaţii. Trebuie că undeva, mai adînc, se găseşte altceva. 

Autoritară, plină de reguli rigide, dar şi cu strînse legături emoţionale între membri – aşa este caracterizată clasica familie arabă. Psihoterapeuţii britanici vorbesc despre dificultatea şedinţelor de terapie cu familiile arabe, un obstacol important fiind nivelul scăzut de diferenţiere a sinelui observat în cazul tinerilor proveniţi dintr-un astfel de mediu cultural. Diferenţierea sinelui este abilitatea cuiva de a-şi separa funcţionarea emoţională şi intelectuală de cea a familiei. Murray Bowen este psihoterapeutul american care a studiat cel mai mult acest proces psihologic, concluzionînd că emoţiile indivizilor cu un nivel scăzut de diferenţiere tind să fuzioneze inconştient cu cele care predomină în familia de origine, dînd astfel naştere la un conglomerat emoţional, un ego de masă nediferenţiat. Bowen precizează că diferenţierea sinelui poate avea loc doar în cadrul unui triunghi format din cei mai importanţi doi membri ai familiei şi terapeut. Să fie acesta procesul psihologic care a lucrat în adîncime, oferind forţa necesară tinerilor lideri egipteni (membri importanţi ai marii familii arabe) pentru a se diferenţia de figura paternalistă a bătrînilor dictatori (ceilalţi membri importanţi din familie)? Dar unde este terapeutul?  Antenele de satelit au răsărit pe acoperişurile caselor din Orientul Mijlociu, lumina televizoarelor risipind din influenţa vechiului model familial arab. Autoritatea bătrînilor a fost slăbită de forţa informaţională a Televiziunii şi Internetului. Educaţia occidentală este de ani buni terapeutul lumii arabe, transmisă fie prin prelegerile de la „American University“ din Cairo, fie prin emisiunile Al Jazeera. Susţinut discret de programele americane care promovează democraţia în lumea arabă (finanţate în fiecare an din ultimul deceniu cu sume mai mari decît cele 250 de milioane de dolari cheltuite în total în anii ’90), acest terapeut a avut în unele locuri mai mult succes decît în altele. Fără a fi presaţi de spectrul şomajului, tinerii lideri egipteni şi-au găsit motorul în acest proces de diferenţiere. Doar astfel a fost posibil ca puştiul topit de frică să prindă glas în faţa bărbatului brunet. Acel „deodată“ – care a făcut diferenţa între generaţii – nu este altceva decît rezultatul vizibil al unui proces psihologic pus de mult în mişcare. Iar revoluţiile din Nordul Africii spun povestea, neterminată încă, a diferenţierii de sine în lumea arabă.

Vlad Mixich este jurnalist la HotNews.ro şi are o licenţă în medicină şi psihoterapie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

lingouri aur jpeg
Goana după aur: românii își pun economiile la adăpost de inflație
Aurul este adesea considerat un refugiu sigur în timpurile de incertitudine economică și criză financiară, vânzările din țara noastră înregistrând o creștere importantă în prima jumătate a anului, când românii au cumpărat cu 60% mai mult față de perioada similară a anului trecut.
Geoagiu Băi, cascada clocota, germisara  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (15) jpg
Zece locuri din România care au păstrat moștenirea romană. Unde începea „drumul de la capătul lumii” spre Roma
Ruinele așezărilor romane împânzesc România, iar moștenirea arhitecturală lăsată de antici este diversă și valoroasă. Locuri ca Sarmizegetusa, Roșia Montană sau Drobeta arată amprenta puternică lăsată de romani în aceste ținuturi.
Nicolae Ceauşescu în vizită de lucru la Fabrica de confecţii din Focşani (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 41/1970)
Pericol strategic. Ce se întâmplă când școala taie legătura cu identitatea națională
Învățământul a fost, de la începuturile sale, calibrat pentru a forma muncitori în fabrici și uzine. Odată cu era post-industrială e nevoie și de o reformă a educației, însă este periculoasă scoaterea materiilor școlare despre neam, cetățenie, morală colectivă, susține analistul Hari Bucur-Marcu.
acesti oameni au noroc la bani, foto shutterstock jpg
Cum au apărut banii și de ce a fost nevoie de ei. Povestea unei invenții care a schimbat lumea
Într-o lume în care cumpărăturile online, criptomonedele și cardurile contactless domină tranzacțiile zilnice, e ușor să uităm cât de revoluționară a fost apariția banilor în istoria omenirii. Dar de unde au pornit, de fapt, banii și ce nevoie aveau oamenii de ei?
Baterie Patriot FOTO profimedia  jpg
Culisele planurilor lui Trump privind trimiterea unor rachete Patriot în Ucraina
După ce s-a consultat timp de câteva zile cu consilieri și lideri europeni, președintele american Donald Trump s-a angajat să trimită imediat zece rachete Patriot Ucrainei, relatează Axios, citând surse.
dentist istock jpg
Românii renunță la dentist din cauza scumpirilor. Avem doar 35 de cabinete stomatologice de stat în toată țara
La jumătatea anului, domeniul stomatologic din România resimte tot mai acut presiunea instabilității socio-economice. Traiul mai scump al vieții și incertitudinea generată de majorarea taxelor determină românii să renunțe sau să amâne pe termen lung intervențiile complexe.
Gara Burdujeni7 jpg
Care este, de fapt, cea mai frumoasă gară din România. Este monument istoric și a fost orfelinat
În nord-estul țării, ascunsă în orașul Suceava, se află o adevărată bijuterie arhitecturală și istorică: Gara Suceava – Burdujeni.
Plasture inteligent care vindecă răni cu ajutorul luminii solare fără antibiotice Foto Cell com dms jpg
Plasturele care vindecă rănile cu ajutorul soarelui – fără antibiotice
Plasture inteligent activat de lumina soarelui, care reduce bacteriile fără antibiotice. Invenție spaniolă ce promite tratamente eficiente și sigure pentru răni, prevenind infecțiile prin terapie fotocatalitică.
Vedere aeriană asupra plajei Cala d’Hort din Ibiza FOTO Shutterstock
Nou trend în turism - plata cu criptomonede: „De ce să nu cheltuiți ceea ce tocmai ați minat?”
Numărul extrem de mare al deținătorilor de criptomonede la nivel mondial, estimat la peste 560 de milioane de persoane, au determinat operatorii din turism și companiile aeriene să accepte plata sejururilor sau a zborurilor în monede virtuale.