Terapeutul lumii arabe

Vlad MIXICH
Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Terapeutul lumii arabe jpeg

ÔÇ×De ce e┼čti ├«ngrijorat? Vrei s─â-mi spui ceva? Nu-┼úi fie fric─â!ÔÇť spune b─ârbatul brunet aplecat amenin┼ú─âtor peste banca din care un pu┼čti ├«l prive┼čte topit de fric─â. A┼ča ├«ncepe videoclipul pentru ÔÇ×Rais LebledÔÇť, c├«ntecul care a devenit imnul revolu┼úiei din Tunisia fiind preluat ┼či de tinerii din celelalte ┼ú─âri arabe r─âzvr─âtite. ÔÇ×Genera┼úia FacebookÔÇť sau ÔÇ×genera┼úia miraculoas─âÔÇť ÔÇô a scris media occidental─â excitat─â de apari┼úia unei noi legende: lupta tineretului arab pentru idealurile democratice. Prea corect politic, prea simplu ca s─â fie ├«n ├«ntregime adev─ârat. Cheia care a desc─âtu┼čat valul revoltelor a fost at├«t de c─âutat─â, ├«nc├«t anali┼čtii s-au oprit la cea mai evident─â: presiunea social─â ┼či economic─â creat─â de num─ârul cople┼čitor al tinerilor din ┼ú─ârile arabe. Doar c─â ├«n ad├«ncul ml─â┼čtinos al incon┼čtientului colectiv, cel care bolborose┼čte frustr─âri ┼či dorin┼úe, un proces psihologic ├«┼či c─âuta de ani de zile o finalizare. Nici o imagine nu surprinde mai bine acest conflict dec├«t cea a b─ârbatului brunet din ÔÇ×Rais LebledÔÇť ÔÇô chiar pre┼čedintele tunisian Ben Ali vizit├«nd o ┼čcoal─â cu mul┼úi ani ├«n urm─â ÔÇô care reprezint─â autoritatea paternal─â, transmi┼ú├«nd prin ├«ndemnul ÔÇ×nu-┼úi fie fric─âÔÇť un mesaj paradoxal: protec┼úie ┼či, ├«n acela┼či timp, amenin┼úare. E ├«ntruparea modelului familial predominant de secole ├«n lumea arab─â. Un model a c─ârui valoare de adaptare a apus ├«n ultimele decenii. 

┼×omajul crescut ├«n r├«ndul tinerilor educa┼úi st─â la baza revoltelor arabe. A┼ča spune ast─âzi ├«n┼úelepciunea popular─â din media. ┼×i totu┼či, dac─â privim cu aten┼úie la oameni... Mohamed Bouazizi este tunisianul a c─ârui moarte se spune c─â ar fi declan┼čat revoltele. Un t├«n─âr v├«nz─âtor ambulant care nu a apucat s─â termine liceul, Bouazizi, ┼či-a dat foc la o or─â dup─â ce poli┼úia local─â i-a confiscat produsele. A devenit eroul lumii arabe, c─âci orice revolu┼úie are nevoie de o icoan─â. Dar gaz peste focul mocnit al revoltei turnau deja, de c├«┼úiva ani, al┼úi tineri arabi. Dac─â Bouazizi nu era educat, egipteanul Wael Ghonim era departe de a fi ┼čomer. Ghonim, directorul de marketing al Google ├«n Orientul Mijlociu ┼či Africa de Nord, a ├«nfiin┼úat un grup Facebook, ├«n vara lui 2010, ca reac┼úie la moartea unui alt t├«n─âr informatician educat ├«n Statele Unite, Khaled Said, ucis de b─ât─âile poli┼úi┼čtilor din Alexandria. Grupul de pe Facebook a devenit unul dintre principalele canale de comunicare ale protestatarilor din Pia┼úa Tahrir. Printre tinerii deveni┼úi figuri publice ale revoltelor din Egipt: Israa Fattah (the Facebook girl), director de resurse umane; Ahmed Maher (unul dintre fondatorii ÔÇ×Mi┼čc─ârii de Tineret 6 AprilieÔÇť), inginer ├«ntr-o firm─â de construc┼úii din Cairo; Asmaa Mahfouz (lider important al ÔÇ×Coali┼úiei Tineretului Revolu┼úionarÔÇť), informatician ├«ntr-o firm─â din Cairo. To┼úi tineri educa┼úi, dar, similar altor lideri ai mi┼čc─ârilor de tineri arabi, nicidecum ┼čomeri. Chiar ┼či atunci c├«nd s├«nt reale, statisticile pot deruta. Dac─â putem spune c─â mul┼úimile din Tunis ┼či Cairo au fost statistic dominate de tineri educa┼úi ┼či ┼čomeri, modelul nu se aplic─â acelor conectori care au sudat mul┼úimile revoltate. Nici una dintre figurile publice ale ÔÇ×miraculoasei genera┼úiiÔÇť arabe nu se ├«ncadreaz─â ├«n modelul servit ca explica┼úie unic─â pentru acel ÔÇ×deodat─âÔÇť care a f─âcut diferen┼úa ├«ntre genera┼úii. Trebuie c─â undeva, mai ad├«nc, se g─âse┼čte altceva. 

Autoritar─â, plin─â de reguli rigide, dar ┼či cu str├«nse leg─âturi emo┼úionale ├«ntre membri ÔÇô a┼ča este caracterizat─â clasica familie arab─â. Psihoterapeu┼úii britanici vorbesc despre dificultatea ┼čedin┼úelor de terapie cu familiile arabe, un obstacol important fiind nivelul sc─âzut de diferen┼úiere a sinelui observat ├«n cazul tinerilor proveni┼úi dintr-un astfel de mediu cultural. Diferen┼úierea sinelui este abilitatea cuiva de a-┼či separa func┼úionarea emo┼úional─â ┼či intelectual─â de cea a familiei. Murray Bowen este psihoterapeutul american care a studiat cel mai mult acest proces psihologic, concluzion├«nd c─â emo┼úiile indivizilor cu un nivel sc─âzut de diferen┼úiere tind s─â fuzioneze incon┼čtient cu cele care predomin─â ├«n familia de origine, d├«nd astfel na┼čtere la un conglomerat emo┼úional, un ego de mas─â nediferen┼úiat. Bowen precizeaz─â c─â diferen┼úierea sinelui poate avea loc doar ├«n cadrul unui triunghi format din cei mai importan┼úi doi membri ai familiei ┼či terapeut. S─â fie acesta procesul psihologic care a lucrat ├«n ad├«ncime, oferind for┼úa necesar─â tinerilor lideri egipteni (membri importan┼úi ai marii familii arabe) pentru a se diferen┼úia de figura paternalist─â a b─âtr├«nilor dictatori (ceilal┼úi membri importan┼úi din familie)? Dar unde este terapeutul?  Antenele de satelit au r─âs─ârit pe acoperi┼čurile caselor din Orientul Mijlociu, lumina televizoarelor risipind din influen┼úa vechiului model familial arab. Autoritatea b─âtr├«nilor a fost sl─âbit─â de for┼úa informa┼úional─â a Televiziunii ┼či Internetului. Educa┼úia occidental─â este de ani buni terapeutul lumii arabe, transmis─â fie prin prelegerile de la ÔÇ×American UniversityÔÇť din Cairo, fie prin emisiunile Al Jazeera. Sus┼úinut discret de programele americane care promoveaz─â democra┼úia ├«n lumea arab─â (finan┼úate ├«n fiecare an din ultimul deceniu cu sume mai mari dec├«t cele 250 de milioane de dolari cheltuite ├«n total ├«n anii ÔÇÖ90), acest terapeut a avut ├«n unele locuri mai mult succes dec├«t ├«n altele. F─âr─â a fi presa┼úi de spectrul ┼čomajului, tinerii lideri egipteni ┼či-au g─âsit motorul ├«n acest proces de diferen┼úiere. Doar astfel a fost posibil ca pu┼čtiul topit de fric─â s─â prind─â glas ├«n fa┼úa b─ârbatului brunet. Acel ÔÇ×deodat─âÔÇť ÔÇô care a f─âcut diferen┼úa ├«ntre genera┼úii ÔÇô nu este altceva dec├«t rezultatul vizibil al unui proces psihologic pus de mult ├«n mi┼čcare. Iar revolu┼úiile din Nordul Africii spun povestea, neterminat─â ├«nc─â, a diferen┼úierii de sine ├«n lumea arab─â.

Vlad Mixich este jurnalist la HotNews.ro ┼či are o licen┼ú─â ├«n medicin─â ┼či psihoterapie.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.