Terapeutul lumii arabe

Vlad MIXICH
Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Terapeutul lumii arabe jpeg

ÔÇ×De ce e┼čti ├«ngrijorat? Vrei s─â-mi spui ceva? Nu-┼úi fie fric─â!ÔÇť spune b─ârbatul brunet aplecat amenin┼ú─âtor peste banca din care un pu┼čti ├«l prive┼čte topit de fric─â. A┼ča ├«ncepe videoclipul pentru ÔÇ×Rais LebledÔÇť, c├«ntecul care a devenit imnul revolu┼úiei din Tunisia fiind preluat ┼či de tinerii din celelalte ┼ú─âri arabe r─âzvr─âtite. ÔÇ×Genera┼úia FacebookÔÇť sau ÔÇ×genera┼úia miraculoas─âÔÇť ÔÇô a scris media occidental─â excitat─â de apari┼úia unei noi legende: lupta tineretului arab pentru idealurile democratice. Prea corect politic, prea simplu ca s─â fie ├«n ├«ntregime adev─ârat. Cheia care a desc─âtu┼čat valul revoltelor a fost at├«t de c─âutat─â, ├«nc├«t anali┼čtii s-au oprit la cea mai evident─â: presiunea social─â ┼či economic─â creat─â de num─ârul cople┼čitor al tinerilor din ┼ú─ârile arabe. Doar c─â ├«n ad├«ncul ml─â┼čtinos al incon┼čtientului colectiv, cel care bolborose┼čte frustr─âri ┼či dorin┼úe, un proces psihologic ├«┼či c─âuta de ani de zile o finalizare. Nici o imagine nu surprinde mai bine acest conflict dec├«t cea a b─ârbatului brunet din ÔÇ×Rais LebledÔÇť ÔÇô chiar pre┼čedintele tunisian Ben Ali vizit├«nd o ┼čcoal─â cu mul┼úi ani ├«n urm─â ÔÇô care reprezint─â autoritatea paternal─â, transmi┼ú├«nd prin ├«ndemnul ÔÇ×nu-┼úi fie fric─âÔÇť un mesaj paradoxal: protec┼úie ┼či, ├«n acela┼či timp, amenin┼úare. E ├«ntruparea modelului familial predominant de secole ├«n lumea arab─â. Un model a c─ârui valoare de adaptare a apus ├«n ultimele decenii. 

┼×omajul crescut ├«n r├«ndul tinerilor educa┼úi st─â la baza revoltelor arabe. A┼ča spune ast─âzi ├«n┼úelepciunea popular─â din media. ┼×i totu┼či, dac─â privim cu aten┼úie la oameni... Mohamed Bouazizi este tunisianul a c─ârui moarte se spune c─â ar fi declan┼čat revoltele. Un t├«n─âr v├«nz─âtor ambulant care nu a apucat s─â termine liceul, Bouazizi, ┼či-a dat foc la o or─â dup─â ce poli┼úia local─â i-a confiscat produsele. A devenit eroul lumii arabe, c─âci orice revolu┼úie are nevoie de o icoan─â. Dar gaz peste focul mocnit al revoltei turnau deja, de c├«┼úiva ani, al┼úi tineri arabi. Dac─â Bouazizi nu era educat, egipteanul Wael Ghonim era departe de a fi ┼čomer. Ghonim, directorul de marketing al Google ├«n Orientul Mijlociu ┼či Africa de Nord, a ├«nfiin┼úat un grup Facebook, ├«n vara lui 2010, ca reac┼úie la moartea unui alt t├«n─âr informatician educat ├«n Statele Unite, Khaled Said, ucis de b─ât─âile poli┼úi┼čtilor din Alexandria. Grupul de pe Facebook a devenit unul dintre principalele canale de comunicare ale protestatarilor din Pia┼úa Tahrir. Printre tinerii deveni┼úi figuri publice ale revoltelor din Egipt: Israa Fattah (the Facebook girl), director de resurse umane; Ahmed Maher (unul dintre fondatorii ÔÇ×Mi┼čc─ârii de Tineret 6 AprilieÔÇť), inginer ├«ntr-o firm─â de construc┼úii din Cairo; Asmaa Mahfouz (lider important al ÔÇ×Coali┼úiei Tineretului Revolu┼úionarÔÇť), informatician ├«ntr-o firm─â din Cairo. To┼úi tineri educa┼úi, dar, similar altor lideri ai mi┼čc─ârilor de tineri arabi, nicidecum ┼čomeri. Chiar ┼či atunci c├«nd s├«nt reale, statisticile pot deruta. Dac─â putem spune c─â mul┼úimile din Tunis ┼či Cairo au fost statistic dominate de tineri educa┼úi ┼či ┼čomeri, modelul nu se aplic─â acelor conectori care au sudat mul┼úimile revoltate. Nici una dintre figurile publice ale ÔÇ×miraculoasei genera┼úiiÔÇť arabe nu se ├«ncadreaz─â ├«n modelul servit ca explica┼úie unic─â pentru acel ÔÇ×deodat─âÔÇť care a f─âcut diferen┼úa ├«ntre genera┼úii. Trebuie c─â undeva, mai ad├«nc, se g─âse┼čte altceva. 

Autoritar─â, plin─â de reguli rigide, dar ┼či cu str├«nse leg─âturi emo┼úionale ├«ntre membri ÔÇô a┼ča este caracterizat─â clasica familie arab─â. Psihoterapeu┼úii britanici vorbesc despre dificultatea ┼čedin┼úelor de terapie cu familiile arabe, un obstacol important fiind nivelul sc─âzut de diferen┼úiere a sinelui observat ├«n cazul tinerilor proveni┼úi dintr-un astfel de mediu cultural. Diferen┼úierea sinelui este abilitatea cuiva de a-┼či separa func┼úionarea emo┼úional─â ┼či intelectual─â de cea a familiei. Murray Bowen este psihoterapeutul american care a studiat cel mai mult acest proces psihologic, concluzion├«nd c─â emo┼úiile indivizilor cu un nivel sc─âzut de diferen┼úiere tind s─â fuzioneze incon┼čtient cu cele care predomin─â ├«n familia de origine, d├«nd astfel na┼čtere la un conglomerat emo┼úional, un ego de mas─â nediferen┼úiat. Bowen precizeaz─â c─â diferen┼úierea sinelui poate avea loc doar ├«n cadrul unui triunghi format din cei mai importan┼úi doi membri ai familiei ┼či terapeut. S─â fie acesta procesul psihologic care a lucrat ├«n ad├«ncime, oferind for┼úa necesar─â tinerilor lideri egipteni (membri importan┼úi ai marii familii arabe) pentru a se diferen┼úia de figura paternalist─â a b─âtr├«nilor dictatori (ceilal┼úi membri importan┼úi din familie)? Dar unde este terapeutul?  Antenele de satelit au r─âs─ârit pe acoperi┼čurile caselor din Orientul Mijlociu, lumina televizoarelor risipind din influen┼úa vechiului model familial arab. Autoritatea b─âtr├«nilor a fost sl─âbit─â de for┼úa informa┼úional─â a Televiziunii ┼či Internetului. Educa┼úia occidental─â este de ani buni terapeutul lumii arabe, transmis─â fie prin prelegerile de la ÔÇ×American UniversityÔÇť din Cairo, fie prin emisiunile Al Jazeera. Sus┼úinut discret de programele americane care promoveaz─â democra┼úia ├«n lumea arab─â (finan┼úate ├«n fiecare an din ultimul deceniu cu sume mai mari dec├«t cele 250 de milioane de dolari cheltuite ├«n total ├«n anii ÔÇÖ90), acest terapeut a avut ├«n unele locuri mai mult succes dec├«t ├«n altele. F─âr─â a fi presa┼úi de spectrul ┼čomajului, tinerii lideri egipteni ┼či-au g─âsit motorul ├«n acest proces de diferen┼úiere. Doar astfel a fost posibil ca pu┼čtiul topit de fric─â s─â prind─â glas ├«n fa┼úa b─ârbatului brunet. Acel ÔÇ×deodat─âÔÇť ÔÇô care a f─âcut diferen┼úa ├«ntre genera┼úii ÔÇô nu este altceva dec├«t rezultatul vizibil al unui proces psihologic pus de mult ├«n mi┼čcare. Iar revolu┼úiile din Nordul Africii spun povestea, neterminat─â ├«nc─â, a diferen┼úierii de sine ├«n lumea arab─â.

Vlad Mixich este jurnalist la HotNews.ro ┼či are o licen┼ú─â ├«n medicin─â ┼či psihoterapie.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.