Teama de cataclisme - putere sau vulnerabilitate?

Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
Teama de cataclisme   putere sau vulnerabilitate? jpeg

Teama de cutremure face parte din acele frici instinctuale care țin de supraviețuirea noastră ca indivizi și ca specie, precum frica de înălțimi, de animale agresive sau otrăvitoare, de incendii sau alte calamități. Într-o doză limitată, este naturală și sănătoasă. Se întîmplă, însă, ca unele evenimente de impact la nivel personal, regional și chiar mondial să ne accentueze anxietatea cu privire la ceea ce va urma. Frica și îngrijorarea pot deveni atît de acute încît să se transforme în seismofobie. 

Atunci cînd sîntem tulburați de atacuri sau pericole de o magnitudine pe care nu o putem prevedea, există trei tipuri de răspunsuri posibile pe care mintea noastră le accesează, în funcție de experiența, resursele și tendințele noastre anterioare. Unii dintre noi devin hipervigilenți, încercînd să urmărească, să se informeze exagerat, să verifice și să prevadă ceea ce va urma, în speranța că acest lucru le va asigura posibilitatea de a controla și proteja. Aceste eforturi pot deveni atît de costisitoare încît să acapareze toate aspectele vieții pînă la sufocare. Alții dintre noi devenim mai degrabă evazivi, încercînd să ne ținem ocupați cu activități interesante, aparent urgente, productive sau triviale, negînd realitatea și evadînd în muncă, joc, ecran sau orice comportament adictiv. Al treilea răspuns este cel de blocaj, în care nu putem nici să ne mobilizăm, nici să evităm să ne gîndim la pericolul care poate urma și rulăm la nesfîrșit aceleași scenarii catastrofice cărora le rămînem prizonieri în propria viață.

Răspunsurile sănătoase la un pericol posibil și mai mult sau mai puțin probabil sînt cele dozate și variate. Este sănătos să ne informăm cu privire la ceea ce e de făcut concret în cazul unui cutremur, care este situația clădirilor în care locuim, cum putem contribui cu toții. Dar urmărirea dedicată a tuturor rapoartelor, planificarea obsesivă, căutarea intenționată a tuturor știrilor care au cea mai mică legătură cu subiectul, în loc să ne ajute, ne împiedică să funcționăm în toate domeniile vieții noastre.

Din punct de vedere cognitiv, răspunsurile sănătoase fac distincția dintre ceea ce este posibil și ceea ce este probabil. Uneori, această distincție este dificil de stabilit. Dacă tocmai a avut loc un seism, probabilitatea să se întîmple un astfel de eveniment crește în perspectiva noastră subiectivă. În realitate, ea rămîne aceeași, cum a fost și înainte să aibă loc evenimentul.

Menținerea rutinelor și obiceiurilor de viață sănătoase e unul dintre cele mai bune instrumente în a face față anxietății. Ele ne ajută să ne menținem într-o stare bună pentru a putea înțelege ce se întîmplă și a lua decizii cît mai echilibrate. De asemenea, rutinele precum orele stabile de somn, mișcarea fizică, ritualurile cu familia sau prietenii, mesele regulate ajută corpul să își mențină un ritm stabil, care transmite un feedback creierului, ajutînd astfel la relaxarea întregului organism.

Participarea la activități de voluntariat sau inițiative comunitare crește reziliența și capacitatea de a face față anxietății cu privire la dezastrele iminente. Astfel devenim agenți ai schimbării, care contribuie la o realitate mai mare decît propria ființă și siguranța ei imediată.

Și, nu în ultimul rînd, există un nivel de acceptare a vulnerabilității noastre ca indivizi, ca grupuri și ca societate cu care avem nevoie să ne împăcăm, fără a deveni fataliști. După ce am făcut tot ceea ce puteam pentru a ne proteja și a ne menține în siguranță, putem privi spre lumea în care trăim cu conștiința faptului că nu avem și n-am avut niciodată control asupra ei. Reziliența noastră se naște din felul în care putem, împreună, să ne adaptăm și să facem față fiecărui val cutremurător pe care îl trăim.

Zenobia Niculiță este psiholog.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

israel gaza iron dome mai 2021 foto afp
Iranul a lansat o nouă serie de rachete asupra Israelului, a anunțat televiziunea de stat iraniană. IDF: „Dacă nu-i oprim, tu urmezi”
Televiziunea de stat iraniană a anunţat luni seara o nouă serie de rachete asupra Israelului, în a patra zi a unei escaladări militare între Iran şi Israel.
u19 jpg
Spania ne bate pe unde ne prinde! Naționala U19 a României, ținută la respect de iberici
România U19 a pierdut clar în fața selecționatei similare a Spaniei.
Atacuri Israel în Iran FOTO EPA 13126601 jpg
Trei angajați ai Semilunii Roșii, uciși într-un atac israelian la Teheran
Trei angajați ai Semilunii Roșii iraniene au fost uciși luni la Teheran într-un atac israelian în timp ce lucrau, a anunțat organizația, echivalentul iranian al Crucii Roșii.
image png
Recunoști fetița drăguță din imagine? A jucat într-un film legendar, însă a avut un destin crunt. A fost răpită de un deținut și a murit la 34 de ani
Filmul „Maria, Mirabela”, lansat în 1981, rămâne una dintre cele mai iubite producții pentru copii din cinematografia românească. Îmbinând acțiunea live cu animația, filmul semnat de regizorul Ion Popescu-Gopo a oferit un moment de referință în carierele mai multor artiști.
razboi foto pixabay jpg
Pericolul unui nou război mondial. Avertismentul unui expert de la Oxford despre conflictul care amenință planeta
Politologul Vladimir Borțun, cercetător la Universitatea Oxford, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de unde vine riscul unui nou război mondial. Românul vorbește despre cauze, efect și soluțiile pentru a preveni dezastrul.
shutterstock 2449541539 jpg
Poate Iranul să blocheze Strâmtoarea Urmuz, artera petrolieră a lumii? Ce spun experții
Comandantul Gardienilor Revoluției, Sardar Esmail Kowsari, a declarat pentru presa locală că Iranul ia în calcul închiderea Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru transporturile petroliere la nivel global. Dar dispune Iranul de această capacitate?
image png
Nici aer condiționat, nici ventilator: noua invenție care alungă căldura și îți salvează banii
În fiecare vară, temperaturile în creștere aduc nu doar disconfort termic, ci și griji în privința facturilor la energie.
Captură de ecran 2025 06 16 213325 jpg
Muntele nuclear care dă fiori Israelului
Iranul ascunde în miezul unui munte una dintre cele mai bine apărate instalații nucleare din lume. Îngropată la o jumătate de kilometru sub pământ, instalația de îmbogățire Fordo din Iran, proiectată să reziste unui atac frontal, reprezintă testul suprem al puterii militare aeriene israeliene, scrie
Nicușor Dan FOTO presidency.ro
Cum ar fi arătat România cu Ion Rațiu președinte? Lecția Poloniei și avertismentul despre Bulgaria
Schimbarea clasei politice nu ar fi transformat România nici în urmă cu 35 de ani, și nici acum, într-o țară precum Polonia, spune politologul Cristian Pârvulescu. Cheia schimbării României stă în schimbarea instituțiilor, nu a politicienilor, explică profesorul.