"Ţării cît mai mulţi studenţi!" - sau despre riscurile rentabilităţii -

Publicat în Dilema Veche nr. 129 din 13 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Potrivit noii Constitu┼úii a Rom├óniei, ├«nv─â┼ú─âm├«ntul de stat este gratuit, cu scopul de a se garanta liberul acces la educa┼úie, conform Declara┼úiei Universale a Drepturilor Omului. Dar - insuficient legiferat, prins mereu ├«n capcanele stru┼úoc─âmilei autonomiei unor institu┼úii (de ├«nv─â┼ú─âm├«nt) fundamental dependente de un Minister, s─ârac ├«n ┼úar─â s─ârac─â ┼či concurat (din cauza altor m─âsuri neg├«ndite ale acelora┼či legiuitori care ne-au dat Constitu┼úia) de un ├«nv─â┼ú─âm├«nt privat cu aere occidentale ┼či moravuri de jungl─â - ├«nv─â┼ú─âm├«ntul superior rom├ónesc descoper─â c─â "gratuitatea" sa este insuficient finan┼úat─â de la buget. Solu┼úiile compensatorii, pe care le-a identificat ├«n deceniul din urm─â, vin s─â tulbure ┼či mai mult contururile unui peisaj deja haotic (din multe puncte de vedere: legislativ, administrativ, etic, profesional etc.), fiind totodat─â de natur─â s─â ├«ngrijoreze prin simplismul ┼či s─âlb─âticia economic─â a felului ├«n care este gestionat─â criza (artificial redus─â la aspectul ei financiar) prelungit─â a sistemului. Unul din cuvintele-feti┼č ale administratorilor crizei este nelini┼čtitoarea "rentabilitate". Sub presiunea banilor de salarii mereu pe terminate, a reducerilor de posturi mereu iminente etc., universit─â┼úile noastre "se rentabilizeaz─â" - ┼či nu oricum, ci impun├«nd curriculei ┼či corpului profesoral strategii economice adesea str─âine de mizele unei universit─â┼úi (fie ea de tip european sau nord-american). Subliniez caracterul insidios exclusiv al acestor strategii, ├«n care universitarii, de fapt, devin executan┼úi lipsi┼úi de drept la opinie sau la liber─â ini┼úiativ─â. At├«ta vreme c├«t banii de la buget s├«nt distribui┼úi ├«n func┼úie de num─ârul de studen┼úi ("pe cap de cadru didactic", cum am ├«nv─â┼úat c─â se socote┼čte), rela┼úia e de o simplitate determinativ─â ┼či... destructiv─â, totodat─â: cu c├«t mai mul┼úi studen┼úi la un cadru didactic, cu at├«t mai bine (c─âci - mai rentabil). Grupele de seminar nu mai coboar─â sub 50 de studen┼úi, seriile de curs caut─â s─â urce la 2-300, indicele dezirabil de distribu┼úie pentru un buget echilibrat fiind - ni se explic─â - de 100 de studen┼úi la un cadru didactic. Este, cred, exemplul cel mai simplu ┼či mai pertinent al riscurilor unei asemenea viziuni. Un cadru didactic care pred─â ├«n medie la 100 de studen┼úi nu mai are cu ace┼čtia o rela┼úie formativ─â real─â, dup─â cum nu mai are, de fapt, energie pentru a mai face ┼či altceva dec├«t un fel de ┼čcoal─â postliceal─â obosit─â, repetitiv─â, inuman─â, ├«n care standardele de performan┼ú─â academic─â s├«nt ├«nlocuite cu standarde de reu┼čit─â economic─â: mai mult, mai repede, mai bine. De aici la "┼ú─ârii c├«t mai mult c─ârbune!" nu mai e dec├«t un pas. Uneori, auzind ce se a┼čteapt─â de la noi ├«n viitor, mi se pare c─â pasul a fost deja f─âcut. Desigur, universitatea rom├óneasc─â trebuie s─â se restructureze pentru a se adapta vremurilor noi, concuren┼úei ofertelor academice ale Europei unite (ceea ce nu e pu┼úin lucru) ┼či pie┼úei de munc─â ├«n mi┼čcare (ceea ce a f─âcut, de fapt, dintotdeauna universitatea modern─â ├«n lumea liber─â). Nimeni nu va contesta aceste imperative. Dar a atribui exclusivitatea decizional─â (sau cea mai mare pondere ├«n formularea strategiilor restructur─ârii) dinamicii pie┼úei economice, a reac┼úiona ├«n mediul academic sincron cu mi┼čc─ârile pie┼úei extra-academice determin─â dispari┼úia accelerat─â a domeniilor, a disciplinelor, ariilor ┼čtiin┼úifice neinteresante pentru respectiva pia┼ú─â hic et nunc, deci "nerentabile". Multe dintre acestea (┼čtiin┼úele umane ├«n genere) exist─â ├«n universitatea de tip humboldtian, consacrat─â de secolul al XIX-lea, nu ca urmare a cererii pie┼úei (avea industria drumurilor de fier nevoie de Limbi moarte?), ci a unei interven┼úii a statului, a unui proiect institu┼úional construind o cultur─â, o identitate cultural─â, cu tot ce implic─â aceasta. Sacrificarea - sub semnul rentabiliz─ârii (mai bine zis a iminen┼úei crahului economic din "nu vom avea bani de salarii dac─â...") - a unor filiere academice aplic─â sinuciga┼č ├«n universitate logica uzinei unde se ├«nchid sec┼úiile produc─âtoare pe stoc. ├Äns─â nimic nu garanteaz─â regenerarea domeniilor sacrificate: capitalul uman se pierde, refacerea lui poate s─â ia decenii ├«ntregi, dispari┼úia competen┼úelor, a re┼úelelor de speciali┼čti fiind de natur─â s─â determine dispari┼úia unor filiere de certificare a calit─â┼úii etc. Dar acestea nu s├«nt singurele lucruri (├«n fond, particulare) pe care imperativul rentabiliz─ârii universitare ni le aduce dinainte ├«n chip amenin┼ú─âtor. Logica lui aminte┼čte de aceea utilizat─â de dictatura ceau┼čist─â ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö70-├ó┬Ç┬Ö80 pentru a "├«mpleti cu produc┼úia" ├«nv─â┼ú─âm├«ntul rom├ónesc. Ceea ce nu se putea "├«mpleti" astfel era desfiin┼úat (psihologia) sau redus drastic (┼čtiin┼úele umane ├«n general, dar ┼či cercetarea teoretic─â din cele exacte). ┼×i to┼úi ┼čtiam c─â scopul conduc─âtorilor nu era de a rentabiliza ceva prin defini┼úie "nerentabil" (universitatea ca institu┼úie public─â), ci de a decapita elitele g├«nditoare, de a reduce (de a desfiin┼úa, chiar) un spa┼úiu al g├«ndirii critice, al libert─â┼úii ┼či al pluralit─â┼úii, un spa┼úiu nelini┼čtitor pentru Putere. Faptul c─â, acum, eventual, aceast─â decapitare a Universit─â┼úii nu este dorit─â de managerii crizei noastre e secundar ├«n raport cu efectele unei atari politici pe termen lung. P.S. 1. C├«┼úi dintre laurea┼úii Nobel ├«n economie s├«nt matematicieni proveni┼úi din departamente ┼či proiecte de cercetare economic nerentabile? 2. C─âror imperative de rentabilitate le r─âspundeau, ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö70, cursurile de exobiologie ale lui Carl Sagan de la Cornell University? Ioana Bot este conferen┼úiar la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii "Babe┼č-Bolyai" din Cluj.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.