Tăria opiniunilor de sub patrafirul biților

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Tăria opiniunilor de sub patrafirul biților jpeg

Pe la jumătatea anilor ’90, cînd Internetul abia trecuse de genunchiul broaștei, iar „digitalizare” încă era un cuvînt necunoscut pentru cei mai mulți, citeam tot felul de studii simandicoase despre cum vor evolua tehnologiile comunicării și cum se vor constitui „comunități online” în cadrul cărora oamenii își vor împărtăși (azi se zice „șerui”) ideile, opiniile, gusturile. Being Digital (1995), cartea în care Nicholas Negroponte descria – simplu, pe-nțeles, cu umor – modul în care digitalizarea ne va schimba viețile a fost un bestseller și a generat (alături de alte scrieri, desigur) o anume euforie a schimbării, un soi de optimism tehnologic molipsitor. Era vorba acolo, între altele, de niște „autostrăzi ale informației” și de ușurința de a comunica, de accesibilitatea minunatelor dispozitive care, nu-i așa, vor face viața umanității mai bună.

După 25 de ani, în plină epocă a rețelelor sociale, optimismul s-a mai ponderat. Sigur că tehnologiile digitale au făcut și fac mult bine, e indiscutabil. Dar realizarea practică a „comunităților online” a fost ceva între (elegant spus) „s-a deschis Cutia Pandorei” și (popular spus) „și-a băgat dracul coada”. Criticii lui Negroponte i-au reproșat de atunci că nu discută efectele negative ale digitalizării. Dar au făcut-o abstract și conceptual, ca între specialiști. Astăzi, miliarde de utilizatori (căci așa ne numim; și mă întreb dacă n-ar fi folositoare o discuție filozofică serioasă despre condiția umană, despre felul cum omul, bunioară, de-un paregzamplu, devine „consumator”, „utilizator” și ețetera) asistă și participă deopotrivă la spectacolul concret al unei umanități nițeluș cam nevricoase, care își mărturisește online, sub patrafirul biților, vrutele și nevrutele, știutele și neștiutele. Presupuse a fi locuri în care se schimbă idei, opinii și gusturi, comunitățile construite pe rețelele sociale ajung să scoată la iveală bătăile cu pumnul în masă ale unor persoane care s-au trezit invitate („fă-ți cont! din cîteva click-uri ai acces la...”) pe autostrada informațională; ceea ce în principiu e bine, căci autostrada e rapidă și confortabilă, dar cu condiția să nu mergi pe jos, eventual desculț. Facebook, de pildă, care este, deocamdată, rețeaua socială cu cel mai mare număr de clienți, a devenit locul în care poți da, la tot pasul, peste certitudini strigate ferm și bazate pe nimic. Să presupunem (exemplul e fictiv, dar verosimil) că cineva postează așa: „Mi-am cumpărat o perie cu coadă lungă, să-mi spăl balconul, că a venit vara și se depune praf. Cînd am ajuns acasă, am descoperit că pe spatele ei scrie «Made in Italy». Mai întîi mi-a dat prin cap că, uite, importăm pînă și mături; dar apoi m-am gîndit că e bine, sîntem în UE, comerțul e liber... Oricum, îmi fac treaba cu ea, frec balconul precum marinarul puntea J”. La un asemenea gînd (căci asta ne-ntreabă Facebook, „La ce te gîndești?”), sînt considerabile șanse să apară comentarii care să arate cam așa: „spor la treabă! J”; „și eu mi-am luat, erau și românești, dar mai scumpe”; „lasă că e bine, pe vremea lui Ceaușescu nu se găseau de nici unele”; „Ceaușescu era patriot și na vîndut țara străinilor; acum avem dictatura UE, ne bagă pe gît mărfurile lor ecspirate”; „ce, bă, îl regreți? ți-a expirat mătura? n-ai înțeles nimic”; „tu n-ai înțeles, bă; nu vezi că doamna e băsistă, îl regretă pe marinar, care nea vîndut la Brucsel?” (ha-ha, ha-ha...); „italienii fac produse de calitate și la preț bun, n-are rost să vă certați”; „nu se compară cu nemții”; „vezi să nu iei covidu de pe mătură :)))”; „nu există covid, l-au inventat ăștia ca să ne pună bodnițe” (like-like-like, ha-ha...); „totul e controlat de băieții de la butoane, nu vă e clar?”; „hai, dom’le, că doamna vorbea de o simplă perie...”; „băi, vaccinatule!”. Ș.a.m.d.

Ce-i mînă pe ei în luptă? De ce simt oamenii nevoia irepresibilă de a se băga în seamă și de a-și manifesta ritos niște certitudini scremute, formate prin amestecarea unor „știri” citite pe diagonală cu propriile convingeri și prejudecăți și exprimate prin clișee și stereotipuri care trădează precaritatea (ca să nu zic lipsa) gîndirii? Sigur, psihologii ne dau explicații și n-avem nici un motiv să nu-i credem. Cred însă – fără pretenția vreunei certitudini – că Facebook n-a făcut decît să scoată la iveală o sumedenie de inși (cu părerile și certitudinile lor cu tot) care existau și înainte de epoca digitală, dar n-aveau loc să se exprime. Mai mult decît atît, ei sînt (de)formați tocmai de proasta înțelegere a tipului uman construit de decenii bune în „civilizația imaginii” în care, cică, ne-am afla: trebuie să comunici mult, să fii sigur pe tine, să arăți lumii o față încrezătoare și puternică; nu „dă bine” să exprimi îndoieli și să ai dileme, că pari slab și dezorientat. Se comunică, așadar, în exces, iar instrumentele comunicării sînt la îndemîna unor persoane care n-au, de fapt, nimic de comunicat – nici substanță, nici argumente, ci doar păreri generate de emoții și nesiguranțe, mascate în certitudini și opțiuni „ferme”.

Din toate astea (mă rog, și din toate astea – căci nu putem contesta beneficiile și lucrurile interesante pe care le găsim pe rețelele sociale), Facebook a ajuns să aibă o capitalizare de sute de miliarde la bursă. Ceea ce pare chiar o certitudine, poate singura... Mă întreb însă – nesigur cum sînt – cît poate rezista monetizarea (parcă ăsta-i termenul, nu?) unei întreprinderi care se bazează pe întrebarea „La ce te gîndești?” pusă tuturor, inclusiv unor inși care, mdeh, n-au exercițiul gîndirii, ci doar tăria opiniunilor. Sau poate tocmai de-aia...

Mircea Vasilescu este profesor la Facultatea de Litere a Universității din București.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

8  SANDA MARIN jpg jpeg
Decalogul celebrei Sanda Marin în bucătărie. Reguli de aur pentru preparate senzaționale, cum păstrezi untul proaspăt
Sanda Marin, una dintre cele mai îndrăgite bucătărese din toate timpurile, a lăsat femeilor sfaturi prețioase. Lucrarea sa despre gătit inspiră de peste 70 de ani toate gospodinele să pregătească preparate delicioase.
rugaciune credinta lumina paste shutterstock 712661815 jpeg
De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult? Ce spun studiile despre psihic și organism
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
soldati marele razboi foto imagoromaniae jpg
Test de cultură generală: „Acum ori niciodată!“
Te crezi as în noţiuni de cultură generală? Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.