Țăranul de muzeu

Andreea RACLEȘ
Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu ştiu cum sînt alţii... dar eu nu mă pot abţine să nu pun măcar un deget pe exponatele din muzee care, dincolo de valoarea lor intrinsecă, îmi lasă impresia sinceră că aşteaptă să le fie testată tactil materialitatea. Așa că le-am luat la rînd cu teama şi cu îndrăzneala hoţilor de buzunar, de la Muchacha en la ventana lui Dali, la lupii artistului contemporan chinez Cai Guo-Qiang din instalaţia Head-On, la piese din colecţia de ceramică din muzeul etnografic Cuevas del Sacromonte (Granada). Nu însă şi la Muzeul Ţăranului Român unde nu mă puteam da drept străin pentru că jucam rolul de ghid pentru amicii străini pe care-i însoţeam. I-am lăsat pe ei să se minuneze, aşa cum ne minunăm cu toţii de exotic, şi să se piardă în practica pozatului şi prea puţin în cea a privitului. În încercarea mea de a-mi feri auzul de discuţiile doamnelor supraveghetoare, m-am găsit în faţa unui fragment despre “folosul liniştii” dintr-o carte bisericească. Vrînd să aflu titlul acesteia, o iau răsfoit fără a o ridica din locul ei, cînd din spate mă atacă o voce atenţionîndu-mă hotărît: “e tratată!”.

Dincolo de sugestiile şi interdicţiile venite pe cale orală de la supraveghetoare, îmi pare că  Muzeul Ţăranului Român, prin textele de sub exponate, lansează o serie de invitaţii celor ce-i păşesc pragul. Caută dialogul cu vizitatorii, îndemnîndu-i la ”reculegere”, la scotocire, la o privire mai atentă asupra timpului şi mai ales asupra religiozităţii care, se pare, este trăsătură esenţializatoare a ţăranului român. În mai multe rînduri, m-am surprins apropiindu-mă de exponate curioasă de a descoperi care este povestea, parafraza sau vorba de duh care le însoţeşte. De exemplu, unuia dintre dintre obiectele mele favorite - fereastra (expusă ca obiect de sine stătător, în Sala Ferestre) -  îi corespunde următoare poveste: “Am cumpărat această fereastră anul trecut. Casa nouă se terminase și se desfăcea casa veche. El a fost de acord imediat. Femeia s-a opus multă vreme: cum s-o vînd? Toată viaţa am privit lumea de aici”. O experienţă recentă, cea din practica de la Cacica (Suceava) mă determină să mă întreb... în care “an trecut” a fost cumpărată acea fereastră de mici dimensiuni, din lemn, vopsită într-un albastru umil? Îmi dau singură răspunsul amintindu-mi că sînt în muzeul ţăranului “mereu actual”. Lăsînd însă temporalitea deoparte, îmi fuge gîndul la satul Cacica unde am aplicat sătenilor  chestionare pe teme “gospodăreşti”. Printre altele, îi întrebam dacă au geamuri termopan la casă şi dacă văd această utilitate ca fiind una necesară. N-aş putea să dau cifre exacte, însă mă pot baza pe consistenţa discuţiilor pe care le-am avut şi să spun că nici unul dintre ei nu mi-a vorbit cu nostalgie despre ferestrele de odinioară, ba mai curînd cu o mîhnire provocată de lipsa mijloacelor financiare care-i împiedică să-şi monteze geamuri termopan. Deci... vorbim cumva despre actualitatea idealizării ţăranului?

N-apuc însă să-mi termin gîndul pentru că unul dintre cei pe care îi însoţeam, un spaniol, exclamă cu amuzament: “asta parcă-i la bunica mea acasă”. Se referea la încăperea care face trecere înspre Sala Timp, care constituie, pare-se, o cameră de zi, cu o serie de obiecte expuse pe o faţă de masă (care seamănă a perdea) şi distribuite eterogen din punct de vedere al dimensiunii, utilităţii şi cromaticii lor. Reacţia lui mi-a conferit un oarecare sentiment de confort şi satisfacţie, făcîndu-mă să mă gîndesc la ideea de “ţăran  universal” pe care muzeul încearcă s-o proiecteze, dar mai ales la sociologul Stahl care, în discursul său despre tradiţie, spune că “la început a fost prezentul”.
Ne-am continuat periplul prin timpul lumii rurale româneşti la Muzeul Satului, unde una dintre primele remarci a fost legată de încă utilizata şi actuala căruţă pe care au remarcat-o în satele româneşti. Interesant e că acest muzeu este perceput de străinii vizitatori mai degrabă ca un muzeu de artă, şi mai puţin, aşa cum vroia Gusti, “să placă nu numai ochiului, ci să înfăţişeze lucruri adevărate”. Pe lîngă aprecierea “originalităţii şi frumuseţii caselor expuse, ca parte a  patrimoniul artistic”, unul dintre ei a remarcat o anume doză de patetism în modul în care sînt aranjate aceste case, cu nostalgie, ca obiecte ale trecutului expuse datorită valorii lor estetice. Această discuţie îmi întăreşte opinia că Muzeul Satului, în dorinţa de a prezenta publicului “imaginea unui sat-sinteză al României”, nu depăşeşte limitele unui muzeu-colecţie pentru a se îndrepta înspre muzeul participativ şi dialogant, şi să se înscrie astfel în acest trend  predominant din lumea muzeelor etnografice europene.

Cea mai anectodică, pînă la urmă, a fost impresia conform căreia ţăranul român este de fapt un ecologist... şi un autentic, care în traducere (din spaniolă) ar suna cam aşa: “din tot ce-a cunoscut pămîntul, nu e nimic mai natural decît aceste frumoase case şi aceste moduri de a trăi; fiecare sat avea propria-i cultură însă, odată cu venirea capitalismului s-a terminat; şi aşa toţi avem aceleaşi case, aceeaşi hrană, aceleaşi moduri de viaţă de pe urma cărora au de cîştigat doar corporatiştii”.

După toate acestea, aş propune totuşi, în spiritul lui Stahl, să nu cădem din nou în idealisme, adică în acea lume a ideilor despărţită de istoria socială...

Andreea Racleș este masterandă în Antropologie la SNSPA.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.