Surse medievale pentru vocabularul injuriei

Publicat în Dilema Veche nr. 164 din 30 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C├«nd deun─âzi, ├«n ziarul Ziua , Gabriel Liiceanu a fost ├«n mod ridicol ponegrit, cineva a reac┼úionat ├«n pres─â, declar├«nd c─â filozoful nu merita o asemenea ofens─â. Dar a spune asta ├«nseamn─â s─â intri ├«n vorb─â cu calomniatorii, s─â le dai aten┼úie, s─â transformi o mizerie inconsistent─â ├«n "dezbatere". ├Än ce m─â prive┼čte, eu cred c─â noi, noi to┼úi - ├«n spa┼úiul ┼či via┼úa noastr─â publice - nu merit─âm s─â ni se tot toarne ├«n urechi asemenea stupidit─â┼úi b─âloase. Cinismul neobosit cu care c├«┼úiva gazetari specializa┼úi ├«n batjocur─â, antrena┼úi pentru r─âsturnarea sus-ului ├«n jos, exper┼úi ├«n difuzarea de contra-realitate, ne "informeaz─â" e sufocant, ne sub┼úiaz─â stratul de ozon. P├«n─â de cur├«nd ├«mi spuneam c─â, prin re┼úeta ei specific─â, democra┼úia permite ┼či asemenea mla┼čtini iscate atunci c├«nd libertatea de expresie se cupleaz─â cu lipsa de con┼čtiin┼ú─â ┼či cu brambureala programatic─â a valorilor. Dar am citit de cur├«nd o prezentare a procesului lui Meister Eckhart, la ├«nceputul secolului al XIV-lea, ┼či mi s-a luat o piatr─â de pe inim─â: nu democra┼úia, ├«n sine, e de vin─â. Un proces de erezie Autoritate dominican─â a vremii, Meister Eckhart ├«┼či merita de dou─â ori titlul. O dat─â ca magistru: m├«nuind cu virtuozitate creatoare instrumentele scolasticii, el este al doilea teolog, dup─â Toma din Aquino, trimis de dominicani s─â predea la Sorbona. Dar denumirea trimite mai cu seam─â la calitatea lui de maestru spiritual, de predicator ├«n fa┼úa celor locui┼úi de ardoare religioas─â. Una dintre temele predica┼úiei lui Eckhart era sensul metafizic al s─âr─âciei. "S─âr─âcia ├«n Duh" reunea, pentru el, dou─â calit─â┼úi concordante, pe care trebuie s─â le ating─â sufletul: deta┼čarea ┼či vidul. Pentru a deveni capabil de uniune cu Unul, sufletul trebuie s─â devin─â liber, deta┼čat de orice leg─âturi; ┼či trebuie s─â devin─â gol, s─â ias─â din sine, s─â elibereze de sine locul interior pentru ca acolo s─â poat─â intra sau s─â se poat─â rev─ârsa Dumnezeu. Eckhart amendeaz─â astfel, implicit, spiritualitatea posesiv─â a unora dintre ascult─âtorii s─âi, pentru care experien┼úa mistic─â const─â ├«ntr-o cuprindere a divinului ├«n intimitatea sufletului, dob├«ndit─â prin merite ascetice. ├Äntr-un elan radical, mistica lui Eckhart urc─â dincolo de zona oric─ârui ata┼čament. "S─âracul ├«n Duh" nu posed─â nimic, nici merite, nici m─âcar locul interior golit, nici pe Cel a┼čteptat s─â se reverse ├«n el. Dumnezeu e Unul ├«n sufletul "uniform" cu Unul. Cam acesta era nivelul de s─âr─âcie predicat de Eckhart celor "simpli" ┼či ne├«nv─â┼úa┼úi. Iar discursul lui a deranjat oameni ai Bisericii afla┼úi ├«n neregul─â cu nivele mult mai pedestre ale s─âr─âciei. A┼ča ├«nc├«t lui Eckhart i s-a intentat un proces de erezie, tranformat apoi ├«n procedur─â de cenzur─â. Dincolo de cauzele care au iscat procesul - interese politice, conflict doctrinar ├«ntre dominicani ┼či franciscani -, modul cum a fost condamnat Eckhart este (├«ntunecat) emblematic. Papa Ioan al XXII-lea, care semneaz─â, ├«n 1329, Bula de condamnare In agro dominico, era faimos pentru pofta de putere ┼či cupiditatea lui. I se spunea "papa Midas". V├«na cu ├«ncr├«ncenare ereziile ┼či mai cu seam─â doctrinele care insistau asupra s─âr─âciei evanghelice. A┼ča ├«nc├«t nu at├«t teologul Eckhart va fi condamnat, c├«t predicatorul care pusese ├«n min┼úile oamenilor "neaviza┼úi" ideea s─âr─âciei radicale. Textul propriu-zis al Bulei, stabilit de teologi, selec┼úioneaz─â ┼či calific─â articolele incriminate ├«ntr-un limbaj sec, de specialitate. Dar nu acest document va fi citit din amvon ├«n toate bisericile ┼úinuturilor unde predicase Eckhart, ci preambulul documentului, pies─â retoric─â ├«n─âbu┼čitoare, colec┼úie ru┼činoas─â de metafore ale def─âim─ârii. Se spune acolo, printre altele: "acest individ, r─ât─âcit de eroare, a ├«nf─â┼úi┼čat numeroase teze ├«mpotriva adev─ârului luminos al credin┼úei, r─âsp├«ndind ├«n ogorul Bisericii spinii ┼či buruienile ca s─â fac─â s─â creasc─â ciulini ai ur├«ciunii ┼či m─âr─âcini... ├«naintea oamenilor simpli". E un verdict pontifical perfid, observ─â Kurt Ruh, c─âci ├«l acuz─â pe Eckhart de voin┼úa de a r─âsp├«ndi erezii. Incriminarea st─â ├«n contradic┼úie chiar cu textul Bulei, care nu depisteaz─â erezie, ca s─â nu mai vorbim de faptul c─â numero┼čii cercet─âtori actuali ai operei eckhartiene arat─â deplina ei ortodoxie. Neajunsurile democra┼úiei Dar ce apropiat─â ne pare aceast─â tehnic─â a def─âim─ârii de cele folosite ast─âzi! ├Än fond, inventarul calomniei, sortimentele minciunii ┼či tipologia ponegririi s├«nt teribil de s─ârace, robesc previzibil sub scopuri st─âvezii. De asta se aseam─ân─â. Nu am s─â-i fac gazetarului de la Ziua onoarea de a socoti c─â s-a inspirat din metode medievale; cum nici lui tov. Bondrea nu-i voi face cinstea s─â cred c─â a plagiat preambulul pontifical c├«nd declara c─â "buruiana Ple┼ču" trebuie smuls─â din ogorul culturii rom├óne┼čti. Dar s─â zicem c─â, ├«n virtutea principiilor democra┼úiei, Ziua e liber─â s─â produc─â smog, dup─â tehnici mo┼čtenite nu de la medievali, ci de la aparatul de securitate ┼či partid. Dac─â nu con┼čtiin┼úa proprie ┼či onoarea meseriei, ce l-ar putea ├«mpiedica pe un gazetar s─â monteze, obstinat, penibile piese de ponegrire? Poate atitudinea colegilor de breasl─â, reac┼úia asocia┼úiilor de ziari┼čti? Poate opinia public─â, pe care vrea s-o duc─â grosolan de nas? Altfel stau ├«ns─â lucrurile c├«nd e vorba despre institu┼úii care administreaz─â bani publici. Aici, pentru nereguli ┼či absurdit─â┼úi, func┼úionarii trebuie (ar trebui) s─â dea seam─â ├«n fa┼úa unor organe de control ┼či, p├«n─â la urm─â, ├«n fa┼úa popula┼úiei c─âreia ├«i gestioneaz─â banii. Am mai scris despre modul ├«n care Dr. Radu Bercea a fost demis de la conducerea Institutului de Studii Orientale "Sergiu Al-George", prin hot─âr├«rea Prim─âriei Bucure┼čti, care finan┼úeaz─â Institutul. I s-au repro┼čat ceva insuficien┼úe administrative - infime fa┼ú─â de ce se ├«nt├«mpl─â aiurea ┼či datorate, ├«n mare parte, birocra┼úiei generale - pe l├«ng─â faptul c─â performan┼úele Institutului nu s├«nt spectaculoase (de┼či ele erau departe de a fi ne├«nsemnate). Modul cum a fost demis este ├«ns─â plin de crase nereguli, iar Radu Bercea a dat ├«n judecat─â prim─âria. Dar probabil c─â, ├«n av├«ntul lor, func┼úionarii municipali nu s-au mai putut opri din drum: l-au dat pe Radu Bercea afar─â chiar din Institut. Au hot─âr├«t c─â el nu poate fi cercet─âtor ├«n indianistic─â la Institutul pe care l-a condus de la ├«nfiin┼úare, ├«n 1990; c─â unul care a tradus ┼či comentat Upani┼čade, a f─âcut o tez─â de doctorat ├«n domeniul filozofiei indiene, a fost elevul lui Sergiu Al-George, nu-┼či are locul ├«ntr-un Institut de Studii Orientale. Tot omul ├«┼či d─â seama c─â func┼úionarul public nu are autoritate ├«n orientalistic─â ┼či c─â neregulile comise de forul bugetar s├«nt mult mai mari dec├«t cele invocate pentru demitere. Ce mai a┼čteapt─â deciden┼úii acestei gafe grosolane ca s─â-┼či dea demisia? Au ei oare m─âcar disponibilitatea de a-┼či amenda pozi┼úia, lu├«nd seama la avizul speciali┼čtilor? Nici vorb─â! Revistele 22 ┼či Adev─ârul literar au publicat, ├«n ianuarie, protestul semnat de peste 120 de universitari, cercet─âtori ┼či oameni de cultur─â - printre ei nume consacrate ├«n ┼čtiin┼úele umane - ├«mpotriva tratamentului aplicat colegului lor, c─âruia ├«i pre┼úuiesc competen┼úa, lucr─ârile, prezen┼úa ├«n spa┼úiul academic. ├Änainte de a-l da afar─â, func┼úionarii prim─âriei nu s-au sinchisit s─â cear─â, a┼ča cum prevede legea, avizul unei comisii de speciali┼čti. "Avizul" a trebuit s─â devin─â protest; ┼či nu s─â fie solicitat, ci g─âzduit ├«n pres─â. Ce a┼čteapt─â func┼úionarii prim─âriei ca s─â ia act de acest aviz devenit public? Cum r─âspund ei pentru prejudiciul adus unui cercet─âtor? Cum s├«nt tra┼či la r─âspundere pentru v─âduvirea institutului de cercet─âtorii cei mai competen┼úi ┼či productivi (c─âci, dup─â Radu Bercea, Dr. Lumini┼úa Munteanu ┼či Dr. Andrei Cornea l-au p─âr─âsit, la r├«ndul lor)? Cum s├«nt penaliza┼úi func┼úionarii culturali ai prim─âriei fiindc─â nesocotesc flagrant statutul cercet─ârii ┼čtiin┼úifice? ├Än nici un fel! F─âr─â chef s─â ┼úin─â seama de avizul mediului de specialitate, f─âr─â reac┼úie la semnalele venite din pres─â, ei nu par s─â cunoasc─â dialogul public, responsabilitatea, obliga┼úia unei institu┼úii de a comunica cu cei care o pl─âtesc. Dac─â ├«ndur─âm neajunsurile inerente democra┼úiei - precum libertatea deviat─â de expresie -, e drept s─â pretindem ┼či beneficiile regimului democratic - de care ne lipsesc, printre al┼úii, activi┼čtii culturali de la prim─âria Bucure┼čtilor.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.