Supravie╚Ťuirea ├«n criz─â

Paul ŢANICUI
Publicat în Dilema Veche nr. 341 din 25 august - 1 septembrie 2010
Supravie╚Ťuirea ├«n criz─â jpeg

A face rost presupune: a ├«mprumuta, a ciubuc─âri, a vinde diverse, de la ┼úoale la vesel─â (lucruri c─âp─âtate sau l─âsate spre p─âstrare ┼či nerevendicate, primite cadou la vreo nunt─â, onomastic─â etc.), a ├«nv├«rti mici afaceri, de cele mai multe ori prin indermediere, a desf─â┼čura activit─â┼úi ilicite ├«ncadrabile la mici escrocherii, a face diverse comisioane ┼či uneori a munci cu ora, dar mai rar. Mai ├«nseamn─â a fi acolo c├«nd al┼úii fac tranzac┼úii, a fi ├«n rela┼úii bune cu cei care le controleaz─â, a performa un soi de lobby primitiv pe l├«ng─â ace┼čti oameni, a vinde ponturi f─âr─â a te implica ├«n ac┼úiunea cu pricina. Uneori cam─âta mic─â e o surs─â de a face rost.

A face rost e un efort asiduu susţinut. Individului de acest tip nu i se oferă niciodată, dar se pare că e într-o relaţie de complementaritate cu cei care au, cu societatea în ansamblu. Ostap Bender e prin excelenţă figura celui care face rost.

├Än acest strat social nu at├«t de marginal pe c├«t s-ar crede, a face rost e mai apreciat dec├«t un salariu constant. Cel care face rost are conexiuni, e atent la imaginea lui ┼či prin urmare invidiat de cum arat─â, are timp berechet, e tipul de consumator al localurilor desuete, dar nu decrepite (zise ca ÔÇ×cele de pe vremea lui Cea┼čc─âÔÇť), are gusturi alese chiar ┼či c├«nd nu are bani. E b─âiatuÔÇÖ cu rol secund, tipul din background, dar nu din culise, cea mai mare realizare a lui e s─â devin─â m├«na dreapt─â din teren a unui ├«mbog─â┼úit de talie medie.

Cine face rost are un statut mai ├«nalt dec├«t cine se descurc─â. E mai mult dec├«t at├«t. E arta de a face bani f─âr─â s─â faci nimic, ┼čtiin┼úa de a-┼úi ascunde profilul (pe care nici o corpora┼úie nu-l ia ├«n seam─â), talentul de a tr─âi pe muchia lui de pe azi-pe m├«ine, supravie┼úuitorul prin defini┼úie.

Dac─â a face rost te ├«nveste┼čte ├«n grad de sergent, descurcatul te duce doar p├«n─â la caporal. La primul conta ├«ntr-o anumit─â masur─â stilul, ├«n acest caz e important doar scopul. Descurcatul e accesibil ├«n principiu tuturor ┼či ├«n consecin┼ú─â reprezint─â o form─â depersonalizat─â de a face bani. Rostul presupune respectarea unui set de valori (chiar dac─â ad-hoc), aici e permis orice. Aproape orice.

Primul cere cuno┼čtin┼úe (nivel basic) de self-promotion, descurc─âre┼úii pot folosi ├«n ultim─â instan┼ú─â chiar ┼či for┼úa brut─â.

A te descurca adun─â sub umbrela lui micile g─âin─ârii. De la cele f─âcute cu z├«mbetul pe buze p├«n─â la cele ÔÇ×pe fa┼ú─âÔÇť. Descurc─âre┼úul, dincolo de aparen┼úe nu e respectat dec├«t de cei din tagma lui. Nu se poart─â bine, nu las─â bac┼či┼č, nu are grij─â de ├«nf─â┼úi┼čarea lui ├«n cele mai multe din cazuri. Dar aten┼úie! Nu intr─â automat ├«n categoria ho┼úilor, ┼úeparilor, escrocilor. Da, da, ┼úepe, dar ┼úepele lui s├«nt mici, neglijabile pentru ┼úeparii de profesie. Mai face c├«te o escrocherie, dar e ultimul din turm─â.

Are abilitatea de a nu fi prins ┼či trebuie s─â-i fie recunoscut─â. Intr─â rar ├«n conflict cu autorit─â┼úile, ┼čtie s─â le evite pentru c─â, dac─â exceleaz─â ├«n ceva, e tocmai acest aspect: acela de a ┼čti s─â dea ┼čpag─â. La fel de adev─ârat e c─â o face cu banii altora. Ar fi perfect pentru acest job, dac─â ar fi inventat.

Pe scala supravie┼úuirii cu orice pre┼ú a c─âuta e treapta cea mai de jos. E ├«nvestirea f─âr─â fast. Pe ┼čest. Cine caut─â e lipsit de mijloace, de resurse, n-are strategie. Caut─â! e o trimitere ├«n de┼čert. Caut─â mai bine! con┼úine subliminal mesajul e┼čti lipsit de aten┼úie, de inteligen┼ú─â, de ├«ndem├«nare, calit─â┼úi esen┼úiale supravie┼úuirii.

Exista pe vremea lui Ceau┼čescu o categorie de indivizi care ├«┼či f─âceau veacul ├«n Cafeneaua Veche de pe Covaci. Oameni care proveneau practic din toate mediile sociale ÔÇô de la medici la instalatori, economi┼čti, ingineri, constructori ┼či o gr─âmad─â de al┼úii cu meserii neidentificate. Ceea ce-i anima pe to┼úi ace┼čtia era gustul pentru ciubuc ┼či to┼úi erau, cu mici excep┼úii, supravie┼úuitori ai sistemului. Nu vorbim doar de categoria bi┼čni┼úari, ci de oameni care ├«n principal schimbau informa┼úii. Despre v├«nz─âri de case, ma┼čini, modalit─â┼úi de ob┼úinerea vizelor, contacte de unde se puteau procura m─ârfuri de contraband─â, dar ┼či carne, cafea, portocale, ulei ┼či alte produse inexistente pe pia┼ú─â. Unii, ├«ntre dou─â cafele plecau s─â repare chiuveta sau instala┼úia electric─â a vreunei cucoane din vecini sau de aiurea. Se ├«ntorceau cu ciubucul aferent, cu c├«te o sticl─â de ┼úuic─â sau vin f─âcut ├«n cas─â, dup─â caz, ┼či cu povestea amorului lor deja consumat ├«n acest interval. Era ca un soi de clac─â urban─â. Vesel─â, tonic─â ┼či cu marele merit de a te face s─â crezi c─â tr─âie┼čti de fapt alte vremuri. Exista solidaritate ├«ntre ace┼čti indivizi, diferen┼úele culturale sau de educa┼úie nu se puneau la socoteal─â ┼či nimeni nu f─âcea caz de ele, condi┼úie esen┼úial─â a acestui glasnost ante Gorbaciov. De┼či mul┼úi nu se cuno┼čteau, fiecare ÔÇô odat─â prins ├«n joc ÔÇô ├«i intermedia supravie┼úuirea celuilalt. F─âr─â ├«ndoial─â, se ┼čtia de ei, mai mult ca sigur c─â erau ┼či securi┼čti infiltra┼úi, dar asta, ├«n atari condi┼úii era irelevant.

Spectrul lipsei, al golului era mai puternic ca frica.

Paul Ţanicui este cineast, iar articolul de mai sus este un fragment din cartea sa intitulată Supravieţuirea în criză, care va apărea în curînd la Editura ART.

Foto: Vasile Dorol╚Ťi

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?