Succese rom├óne┼čti ├«n UE ┼či US

Publicat în Dilema Veche nr. 232 din 28 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Unul dintre prietenii mei - om pozitiv, cu experien┼úa vie┼úii de tranzi┼úie, f─âr─â farafast├«curile mele contemplativo-scriitorice┼čti - mi-a relatat, la sf├«r┼čitul anului trecut, c├«teva ├«nt├«mpl─âri absolut autentice, demne de cele mai tr─âsnite c─âr┼úi ale recordurilor. Toate aveau ├«n centru figuri de rom├óni emigra┼úi, ├«n ultimii cincisprezece ani, pe plaiuri europene. Locurile ca atare nu au nici o importan┼ú─â (de┼či ele mi-au fost furnizate cu precizie de c─âtre narator) ┼či, prin urmare, le voi ocoli cu bun─â ┼čtiin┼ú─â. Tema comun─â a povestirilor ├«n cauz─â prezint─â interes ┼či asupra ei m─â voi opri ├«n cele ce urmeaz─â. Aceasta este naivitatea (eu a┼č considera-o totu┼či bun─â credin┼ú─â) vesticului ├«n raport cu rom├ónul f├«┼čne┼ú ┼či consecin┼úele dezastruoase pe care starea de fapt ca atare le angajeaz─â pentru cel dint├«i. A┼čadar, ├«mi spunea amicul c─â mul┼úi confra┼úi de-ai no┼čtri - ajun┼či "la negru" prin Europa - ┼či-au inventat biografii exotice, ini┼úial pentru a supravie┼úui, ulterior, pe m─âsur─â ce succesul lor c─âp─âta dimensiuni neb─ânuite, pentru a-┼či asigura o nesperat─â celebritate. Uime┼čte, de pild─â, cazul unui fost antrenor de la un obscur club sportiv moldovenesc, care - aterizat ├«ntr-o faimoas─â localitate francez─â - a ├«nceput s─â spun─â, ├«n st├«nga ┼či dreapta, c─â e primul antrenor de gimnastic─â (!) al Nadiei Com─âneci. Fusese nevoit s─â emigreze din motive politice (crease o poveste abracadabrant─â cu Nicu Ceau┼čescu ┼či tentaculele sale post-mortem, ce-l urm─âreau ┼či ├«n scorbur─â de ┼čarpe). Cu ajutorul unor magna┼úi locali genero┼či (dar, mai ales, sensibili la melodrame est-europene), demnul de comp─âtimire refugiat ┼či-a deschis o sal─â de gimnastic─â unde, prezumtiv, urma s─â antreneze tinere fran┼úuzoaice pentru marea glorie sportiv─â. ├Än scurt timp, a fost decorat de prefectur─â "pentru merite deosebite" ┼či a devenit "cet─â┼úean de onoare" al urbei. Deocamdat─â, nu este cunoscut nici un rezultat concret al antrenamentelor din sala respectivului antrenor. ┼×i mai n─âucitoare pare povestea unui ┼čef de re┼úea de prostitu┼úie, de pe coline moldo-vlahe, care, stabilit ├«ntr-un centru european - de unde coordona ├«ntreaga mi┼čcare, se c─âs─âtorise cu o localnic─â respectabil─â pentru a distrage aten┼úia poten┼úialilor investigatori, dar ┼či pentru a ob┼úine o cet─â┼úenie onorabil─â. Doamna ├«n chestiune nu b─ânuia nici o clip─â preocup─ârile interlope ale so┼úului. Dimpotriv─â, era convins─â c─â se m─âritase cu o personalitate militar─â. Ipochimenul f─âcuse rost - probabil din recuzita vreunui teatru - de o uniform─â haioas─â pe care el o numea "de amiral". La anumite intervale - atunci c├«nd "afacerile" o impuneau - omul nostru se ├«mbr─âca ├«n hainele de circar, ├«┼či lua r─âmas bun de la so┼úie ┼či disp─ârea pentru un timp. Doamna v─ârsa o lacrim─â, flutura batista ├«n urma abilului clown ┼či apoi a┼čtepta credincioas─â ca eroul naval s─â revin─â. Nu ┼čtim exact dac─â ora┼čul ├«n cauz─â avea deschidere la mare ori ba, ├«ns─â aceasta ar fi, oricum, o alt─â poveste. Furturile s├«nt, ├«n sine, monumente epice, vrednice de un (├«nc─â nescris) Decameron al ho┼úiei. Prietenul meu ┼čtia cazuri de diver┼či rom├óni angaja┼úi ├«n varii servicii (furnizare de pizza la domiciliu, transport de materiale etc.) care, la fiecare vizit─â pe care o f─âceau clien┼úilor, nu uitau s─â plece cu o amintire domestic─â, amintire ce putea fi un obiect simbolic, abandonat de proprietarul neglijent undeva pe vreo m─âsu┼ú─â de la intrare (inel, bro┼č─â, ceas, por┼úelan, vesel─â ┼č.a.), sau obiecte gigantice, l─âsate ├«n curte ├«n mod necesar (┼čalupe - da, da, a┼úi citit corect, un compatriot de-al nostru, ┼čofer pe o betonier─â, a v─ârsat cimentul ├«n fa┼úa casei proprietarului cu care compania unde lucra avea contract, iar, la plecare, profit├«nd de neaten┼úia locatarilor, ┼či-a anexat ┼čalupa familiei la camion ┼či a plecat voios, fredon├«nd Dragostea din tei -, b─ârci pneumatice, biciclete, bazine gonflabile pentru copii etc.). Un ciob─âna┼č mioritic, specializat ├«n furtul de ma┼čini de lux, a urm─ârit, ├«n plin─â zi, pe o strad─â extrem de aglomerat─â, o b─âtr├«n─â doamn─â care a cobor├«t dintr-o limuzin─â nou-nou┼ú─â ┼či a intrat ├«ntr-un magazin select. ├Ändr─âzne┼ú, omul nostru s-a apropiat de portier─â ┼či ┼či-a ├«nceput, cu dexteritate, vechiul modus operandi. Lumea nu-l b─âga ├«n seam─â, probabil, datorit─â simplului fapt c─â nim─ânui nu-i trecea prin cap varianta unui furt de ma┼čin─â ├«ntr-un asemenea context. B─âiatul a p─âtruns relativ repede ├«n interiorul automobilului ┼či tocmai scotea firele de contact, c├«nd b─âtr├«na proprietar─â a b─âgat capul pe geam ┼či a zis, uimit─â, dar plin─â de civilitate: "Cher monsieur, c├ó┬Ç┬Öest ma voiture, ├â┬ža". Bravul estic, de┼či surprins de sosirea intempestiv─â a proprietarei, nu s-a pierdut cu firea ┼či, treb─âluind de zor la contacte, a r─âspuns la fel de civilizat: "Mais non". B─âtr├«na: "Mais oui". Ho┼úul: "Mais non". B─âtr├«na: "Mais oui". Ho┼úul, b─âtr├«na: "Mais, oui". ┼×i tot a┼ča p├«n─â c├«nd motorul a pornit, iar rom├óna┼čul a demarat ├«n tromb─â, l─âs├«nd-o pe doamn─â siderat─â ├«n mijlocul str─âzii. Nu ┼čtim, desigur, dac─â ma┼čina s-a mai recuperat sau nu (e foarte posibil ca ea s─â fi ajuns ├«n Rom├ónia ┼či s─â fi fost ├«nmatriculat─â f─âr─â probleme). ├Änt├«mpl─ârile mi-au amintit ┼či de propriile mele experien┼úe americane cu rom├óni-yankei, experien┼úe pe care nu le-am povestit p├«n─â acum, consider├«ndu-le total neverosimile, de┼či, repet, s├«nt absolut genuine. Am descoperit, de exemplu, ├«n Arizona, un profesor care f─âcuse un fel de carier─â (era, oarecum, un personaj public), sus┼úin├«nd sus ┼či tare c─â ar fi provenit din neamul lui Dracula (ceea ce, p├«n─â la urm─â, s─â recunoa┼čtem, nu constituia chiar o falsificare). Spre edificare, ├«┼či ar─âta ├«n permanen┼ú─â caninii, ├«ntr-adev─âr dezvolta┼úi patologic ├«n raport cu ceilal┼úi din┼úi. Un alt rom├ón ├«┼či convinsese so┼úia americanc─â (fascinat─â de eroii din Vietnam) c─â luptase ├«n r─âzboaiele rom├óno-bulgare (s─â fi fost oare cele de pe la ├«nceputul secolului trecut?) ┼či fusese decorat pentru vitejie pe c├«mpul de lupt─â. ├Än sf├«r┼čit, am cunoscut un terchea-berchea care lansase zvonul c─â ar fi Placido Domingo al Rom├óniei. Ob┼úinuse o burs─â muzical─â prestigioas─â doar pe baza acestei informa┼úii. Ni┼čte studen┼úi de la educa┼úie fizic─â - oameni robu┼čti, arunc─âtori de greut─â┼úi, de 1,90 m ┼či ├«n jur de 200 kg - frecventau, acum c├«┼úiva ani, un curs de-al meu de englez─â pentru "nespecifici". ├Ämi m─ârturisiser─â, la un moment dat, c─â ar fi fost gata s─â fac─â orice ├«n str─âin─âtate, doar ca s─â nu mai stea ├«n Rom├ónia. Nu ┼čtiam cum s─â-i ajut la vremea respectiv─â. Zilele trecute ├«ns─â am citit ├«n pres─â un lucru ├«nfior─âtor. La un teatru berlinez, s-a jucat Alba ca Z─âpada cu patru pitici ├«n loc de ┼čapte. Motiva┼úia direc┼úiunii? Nu mai s├«nt persoane cu nanism pe pia┼úa muncii ├«n Germania. B─âie┼úi, dac─â citi┼úi acest articol, nu ezita┼úi s─â contacta┼úi teatrul cu pricina! Ca rom├óni vajnici, cred c─â, ├«n ciuda staturii voastre acromegalice, ve┼úi convinge regizorul neam┼ú, f─âr─â probleme, c─â nu s├«nte┼úi altceva dec├«t ni┼čte pitici redutabili.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?