Subvenţia

Publicat în Dilema Veche nr. 499 din 5-11 septembrie 2013
Subvenţia jpeg

Un public pe bază de abonament e un public îngrozitor. Este, aproape inevitabil, ursuz. De ce? A fost tîrît afară din casă. Abonaţii nu sînt nişte oameni care să meargă de bunăvoie la teatru, deşi ar putea fi, dar în circumstanţe diferite; ei sînt vînători de chilipiruri cărora li s-a vîndut un chilipir. „Şase spectacole la preţ de cinci“ suna a idee bună la momentul respectiv, dar, în realitate, funcţionează la fel cu „mănînci cît te ţine burta“, unde singurul mod în care poţi fi sigur că n-ai dat banii degeaba este să mănînci pînă ţi se face rău. „Mănînci cît te ţine burta“ sună ca un îndemn: „Haide!“ şi, pe măsură ce clientul de restaurant mănîncă mai departe, el îşi dă seama de acest lucru şi fiecare îmbucătură care-l aduce mai aproape de saţietate îi aminteşte că a fost păcălit.

„Şase reprezentaţii la preţ de cinci“ constituie o răsplată pentru chilipirgiul şmecher, cînd trimite cecul, dar devine pedeapsă cînd se apropie vremea să se prezinte la sediul teatrului. Pentru că el, înainte, ieşea din casă şi mergea la teatru însufleţit de un anumit imbold – să vadă ce mai era nou şi clamat (de presă sau, şi mai bine, de prietenii săi) ca fiind obligatoriu de văzut. Această pornire spre aventură a fost şi este partea încîntătoare a vieţii teatrale. (...)

O serie de spectacole cu abonament este, de fapt, un pact încheiat cu diavolul. Angajaţilor din teatru le asigură banii de chirie, dar, deşi îi fereşte de risc, îi privează de satisfacţia unui public real, emoţionat, viu.

Tot aşa funcţionează şi subvenţia guvernamentală. Banii sînt buni şi bineveniţi; dorinţa teatrului de a deveni independent e un imbold semnificativ pe drumul spre succesul teatral, necesitatea de a deveni independent este un imbold inestimabil. Şi atunci, de ce să nu primească teatrul bani de la guvern? (...) Fondurile revin, logic, organizaţiilor artistice care au un istoric de succes artistic (subiectiv) şi de longevitate (obiectiv). Aşadar, fondurile nu vin, în general, nu pot să vină în momentele de cea mai reală necesitate, în perioadele iniţiale de viaţă productivă ale individului sau ale organizaţiei. Ele par să vină, dacă vin, chiar în preajma momentului cînd organismul nu mai are nevoie de ele – adică în momentul în care începe să devină viabil, adică „prea tîrziu“. 

(David Mamet, Teatrul, Editura Curtea Veche, 2013, traducere de Monica Bottez)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

autostrada unirii a8 jpg
Autostrada Unirii A8 prinde viteză. Încă 64 de km intră în etapa de proiectare: 60 de poduri și 16 tuneluri pe cel mai greu lot din A8
Noi progrese la Autostrada Unirii A8, după ce încă 64 de kilometri au intrat, de astăzi, în etapa de proiectare. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, care a vorbit despre importanța acestui pas.
Sorana Cirstea (EPA) jpg
Sorana Cîrstea trăiește din plin ultimul său an în tenis. Românca, în Top30 WTA
Jucătoarea este, astfel, cel mai bine clasată din țara noastră.
banner florin prunea jpg
accident cluj sanpaul foto facebook cluj capitala jpg
Accident cumplit în Cluj: cinci persoane au murit după impactul cu două TIR-uri
Cinci persoane au murit într-un accident grav pe DN1F, la Sânpaul. Mașina în care se aflau a fost lovită de două TIR-uri, după ce șoferul ar fi pierdut controlul.
cozonac shutter jpg
Paște cu risc: cozonacii de pe internet îți pot pune sănătatea în pericol! Sfaturile celor de la ANSVSA
În goana după preparate tradiționale „ca la mama acasă”, tot mai mulți români aleg să cumpere cozonaci de pe rețelele sociale. Specialiștii trag, însă un semnal de alarmă: aceste produse, aparent apetisante, pot veni la pachet cu riscuri serioase pentru sănătate.
Cheloo și Mihai Ban
Cheloo a savurat o bere în aeroport, înainte de a pleca în Asia Express: cum a încercat s-o „ascundă”. Cele 9 echipe au plecat în marea aventură
Cele 9 echipe care urmează să participe în sezonul 9 din Asia Express, numit și „Drumul Mătăsii”, și-au luat rămas bun de la familie și apropiați și au plecat în aventura vieții lor.
Regina MAria *@Getty IMages jpg
„Cea mai frumoasă regină din toate timpurile”
Fernando Lara Reis, considerat cel mai mare călător portughez din secolul al XX-lea, ajunge în România în 1932.
trafic, foto shutterstock jpg
Alireza Tangsiri jpg
Războaiele din umbră: rețelele „din interior” care ajută Israelul să țintească Iranul și liderii săi. Cum arată mașinăria de război a Teheranului, concepută să reziste pierderilor
Structura politică și militară a Iran pare să fi fost construită astfel încât să reziste chiar și eliminării unor figuri-cheie, menținând coerența strategică în momente de criză majoră.