Sub zodia precarit─â╚Ťii

Publicat în Dilema Veche nr. 867 din 19 - 25 noiembrie 2020
Sub zodia precarit─â╚Ťii jpeg

Improviza╚Ťia

Ce ├«nseamn─â precaritatea atunci c├«nd privim, prin lupa acestui concept, zidirea? De ce multe dintre cl─âdirile vie╚Ťii cotidiene, dar ╚Öi edificii presupus durabile, i se supun aici, unde totul este luat lejer? Dac─â e s─â definim ingredientele acestei precarit─â╚Ťi, vom vedea c─â multe ni se datoreaz─â, dar unele ÔÇô nu, iar r─âspunsul dat altora ╚Ťine, mai degrab─â, de imagina╚Ťie ╚Öi inteligen╚Ť─â a supravie╚Ťuirii la limit─â. Odinioar─â, precaritatea ad─âpostirii s─ârace, dac─â nu a s─âr─âciei extreme, ne-a propus bordeiul (nu construc╚Ťie, ci excava╚Ťie), sau ad─âpostul improvizat vernacular. Shantitowns sau favelele sau bidonvilles s├«nt, cu toatele, spa╚Ťii ale precarit─â╚Ťii institu╚Ťionalizate, dac─â pot folosi un astfel de oximoron: se utilizeaz─â orice material la ├«ndem├«n─â, c─âci materiale de construc╚Ťie standard nu s├«nt. O experien╚Ť─â fabuloas─â ne propune The Rural Studio, de la Auburn University, Alabama, SUA, un experiment studen╚Ťesc condus de regretatul arhitect ╚Öi profesor Samuel Mockbee. Pentru dezmo╚Öteni╚Ťii sor╚Ťii din cele mai s─ârace counties ale celui mai s─ârac stat american, ingeniozitatea tinerilor viitor arhitec╚Ťi a g─âsit cu cale s─â transforme un junk-yard ├«n surs─â de materiale de edificare: o capel─â din cauciucuri de automobile umplute cu p─âm├«nt, lipite cu ceamur ╚Öi apoi v─âruite; un perete din parbrize de automobile, devenit suprafa╚Ťa cu dubl─â curbur─â; un perete din numere de ├«nmatriculare prinse unul de cel─âlalt, pitoresc ╚Öi vesel; o cas─â din p─âtrate de mochet─â str├«nse ├«ntr-o menghin─â de lemn c├«t fiecare perete ╚Öi a╚Öa mai departe (ruralstudio.org). Gesturi mai mici, dar comparabile, de experiment poverist, am ├«ncercat ╚Öi noi, cu Funda╚Ťia Habitat ╚Öi art─â ├«n Rom├ónia (c├«t a tr─âit fondatorul ei, sculptorul Alexandru Nancu), dar ╚Öi Funda╚Ťia Arhipera, condus─â de arh. Lorin Niculae, rubricard aici, la Dilema veche. Arhitectura de urgen╚Ť─â/catastrof─â, precum cea g├«ndit─â de Shigeru Ban (un proiect ├«n curs, din Kenya, aici), arhitectura s─âr─âciei extreme, pus─â sub lup─â de unul ca Alejandro Aravena, tr─âiesc sub valul precarit─â╚Ťii, dar reu╚Öesc s─â ├«l navigheze, produc├«nd solu╚Ťii, care nu s├«nt doar ad─âposturi, ci ╚Öi procese vindec─âtoare.

La noi?

Legislativ, precaritatea este dat─â de incoeren╚Ť─â: c├«nd nu au mai fost dictate de statul ubicuu, au ├«nceput s─â emane de la firme de construc╚Ťii, dezvoltatori ╚Öi al╚Ťi... ├«ntreprinz─âtori, reprezenta╚Ťi ├«n Parlament ╚Öi ├«n consilii jude╚Ťene ╚Öi locale mai bine dec├«t este reprezentat interesul public. Arhitec╚Ťii nu au ├«nv─â╚Ťat s─â argumenteze public partea lor de interese, nici m─âcar partea de interese pe care ar trebui s─â o reprezinte prin produsele profesiunii, cea a indivizilor ╚Öi a colectivit─â╚Ťilor locale; s├«nt prea pu╚Ťini, prea auti╚Öti (uneori, din infatuare, alteori din lipsa unei culturi a comunic─ârii ╚Öi a negocierii) ╚Öi, cel pu╚Ťin la noi, nu suficient blinda╚Ťi de o cultur─â profesional─â a excelen╚Ťei, care, la o adic─â, se mai impune ╚Öi de la sine, atunci c├«nd exist─â.

Precaritate l├«ng─â precaritate, se dezvolt─â o (contra-?) cultur─â a temporarului permanentizat, a mediocrit─â╚Ťii cu ╚Ötaif. Nu ne trebuie mult ca s─â ├«n╚Ťelegem c─â arhitectura care se practic─â acum ├«n Rom├ónia este desuet─â, defazat─â ├«n conceptualizare ╚Öi retardat─â ├«n procedee ╚Öi materiale de construc╚Ťie. E drept, lucrurile evolueaz─â, dar prea ├«ncet. Privi╚Ťi doar sta╚Ťiile de metrou de pe linia Drumul Taberei, abia inaugurate, compar├«ndu-le cu orice alt metrou european recent: Atena sau Napoli, bun─âoar─â, ca s─â nu mai invoc liniile noi din Paris sau Londra. ╚śi se ├«nt├«mpl─â asta de c├«nd avem arhitec╚Ťi, ╚Öcoli╚Ťi la Paris sau aici, ╚Öi arhitectur─â a╚Öa zic├«nd cult─â. Fie c─â e de ├«mprumut, prin arhitec╚Ťi mediocri (╚Öi) la ei acas─â, fie c─â e produsul ╚Öcolilor locale, de prea mult timp s─ârace ╚Öi parohiale, arhitectura din entitatea politic─â numit─â Rom├ónia a fost mereu, cu pu╚Ťine excep╚Ťii c├«nd a fost strict contemporan─â vremii sale, una... influen╚Ťabil─â, ├«n care s-a ├«mprumutat sau pasti╚Öat, s-a aproximat din moft/smobism/fi╚Ťe, din slab─â ├«n╚Ťelegere a ceea ce e admirat, din folosire a materialelor inferioare spre a copia ceva ├«ntrev─âzut (├«n str─âin─âtate sau la elitele locale, adeseori pr─âd─âtoare ╚Öi str─âine).

p11 jos aioan jpg jpeg

Simulacru

Precaritatea ├«nseamn─â simulacru, atunci c├«nd nu ├«╚Ťi permi╚Ťi originalul. Fie c─â acesta este mult prea pre╚Ťios ╚Öi nu ╚Ťi-l permi╚Ťi, fie c─â este de prea departe (geografic sau conceptual) ca s─â ├«l ├«n╚Ťelegi pe de-a-ntregul, fie pentru c─â imitarea e flatare sincer─â, chiar dac─â neputincioas─â, ori e exorcizare (precum locuin╚Ťa lu├«nd forma tribunalului unde proprietarul fusese condamnat). Evident, fototapetul cu zid─ârie de c─âr─âmid─â nu ╚Ťine loc de perete de c─âr─âmid─â adev─ârat─â. Evident, caroiajele ├«n tencuial─â, de la cutare blocuri de dup─â 1990 de la R├«mnicu V├ólcea sau Suceava nu ╚Ťin loc de panouri de aluminiu glazurat cu por╚Ťelan alb din arhitectura lui Richard Meier. Evident, fa╚Ťadele de sticl─â f─âr─â rost ├«ntr-o clim─â ca a noastr─â, c├«nd nu ├«╚Ťi permi╚Ťi achizi╚Ťionarea ├«ntregului sistem de perete-cortin─â sau a unuia performant energetic, dau seama despre precaritate, despre kitsch care emerge, adeseori, din condi╚Ťia tragicomic─â, ├«n fond, a noului ├«mbog─â╚Ťit, a noului personaj care a acces la decizie ╚Öi la fonduri, care dore╚Öte bunuri simbolice la sfert de pre╚Ť (primind aparen╚Ť─â drept/├«n loc de esen╚Ť─â), bunuri simbolice deja desuete la locul lor de ba╚Ötin─â.

Precaritatea ├«nseamn─â suplinirea caren╚Ťelor prin expediente, prin improviza╚Ťii moleculare, tranziente. Uneori, s├«nt surprinz─âtoare prin inventivitate ╚Öi ad-hocism. Ne descurc─âm: dac─â se rupea cureaua de transmisie la Dacia 1300, r─âsuceai ╚Ötrampii doamnei ╚Öi improviza╚Ťia te ╚Ťinea p├«n─â acas─â, la service-ul din spatele blocului. Mergea ╚Öi a╚Öa. Aici, v─âd inteligen╚Ť─â: solu╚Ťia alternativ─â este, uneori, o sclipire de geniu care scurtcircuiteaz─â un ├«ntreg sistem falimentar: cel ├«n care se fac ma╚Öini proaste, ├«n care nu exist─â concuren╚Ť─â, meseria╚Öi, e penurie de piese de schimb de calitate. La fel ╚Öi ├«n construc╚Ťii, solu╚Ťii locale, pe ╚Öantier, suspend─â un ciclu de produc╚Ťie ca ╚Öi absent ╚Öi de logistic─â deficitar─â. Evident, nu ar trebui s─â fie nevoie de ele; dar, ├«n condi╚Ťiile date, precaritatea dicteaz─â solu╚Ťii care amintesc de improviza╚Ťia din jazz: ne descurc─âm, mai degrab─â dec├«t s─â rezolv─âm. Sau ad─âug─âm un num─âr de etaje peste cel din autoriza╚Ťie, pentru c─â precaritatea presupune ╚Öi o conven╚Ťie ├«ntre mai mul╚Ťi actori: prestidigitatorul, fire╚Öte, dar ╚Öi neb─âgare de seam─â, deloc dezinteresat─â, a reprezentantului interesului public. Legisla╚Ťia deliberat incoerent─â are at├«tea fisuri ├«nc├«t se strecoar─â a╚Öez─âri ├«ntregi pe acolo sau dispar netulburat monumente, fix de sub nasul comisiilor baricadate ├«n tran╚Öeele maximalismului propriei expertize ╚Öi, iar─â╚Öi, incapabile s─â negocieze.

Precaritatea condi╚Ťiei socio-economico-intelectuale a primilor clien╚Ťi de dup─â1990 a dus la apari╚Ťia unor ar─ât─âri ale tranzi╚Ťiei: blocasa, cea care ocup─â TOT terenul proasp─ât retrocedat sau ocupat cu anas├«na, are etaje c├«t blocul ╚Öi pere╚Ťi sub╚Ťiri, ├«nc├«t a trebuit, ulterior, s─â fie termoizolat─â ╚Öi care, acum, are impozite prea mari pentru familia ├«mpu╚Ťinat─â prin emigrare, nici nu i-a mai fost ├«mprosp─âtat─â culoarea original─â, chilo╚Ťie; sediul de banc─â-parter de bloc, chinuit cu sticl─â proast─â ╚Öi str─âduindu-se s─â semene cu sediile centrale ale b─âncilor, fondurilor de investi╚Ťii ╚Öi altor ├«njgheb─âri financiare, ├«ntre timp falimentate deliberat, ca s─â se concentreze capitalul ├«n m├«inile cui trebuie; parter de bloc privatizat, devenit magazin, sediu de profesiune liberal─â, c├«rcium─â ╚Öi biseric─â, uneori, la asocia╚Ťia de locatari devenit─â asocia╚Ťie de condominiu. Precaritatea face, acum, s─â camufl─âm vinovat cl─âdiri neconsolidate seismic sub pospaiul de nou pe care ├«l sugereaz─â camuflarea cu polistiren. Va veni o vreme c├«nd vom vedea efectele acestei improviza╚Ťii, prin intermediul c─âreia primarii dau de lucru firmelor de construc╚Ťii prietene, dac─â vor ├«ncepe s─â se cure╚Ťe termoizola╚Ťiile sau s─â ia foc, ca la Londra. Oricum, a fost desfigurat─â ├«n bun─â m─âsur─â arhitectura modernist─â din Bucure╚Öti, cea de mai bun─â calitate, de p├«n─â prin anii ÔÇÖ70, prin modificarea grosolan─â a propor╚Ťiilor fa╚Ťadelor. Aici a protestat OAR, dar degeaba.

Cui altcuiva mai dator─âm aceast─â precaritate ├«nzidit─â, ├«n afar─â de deciden╚Ťi administrativi ╚Öi politici, clien╚Ťi ╚Öi arhitec╚Ťi? Constructorilor ├«n╚Öi╚Öi, c─ârora le-au fugit meseria╚Öii ├«n Occident, care au construit mult ╚Öi destul de prost ├«n primele dou─â decenii ╚Öi care abia ├«ncoace, sub presiune extern─â, au ├«nceput s─â ia aminte la tehnici constructive mai dinspre zilele noastre, la materiale noi, eficiente, la organiz─âri de ╚Öantier mai curate, la calitatea execu╚Ťiei structurale. S├«nt, acum, destul de multe cl─âdiri exemplar edificate, dup─â standardele locale, care se apropie c├«t de c├«t de nivelul curent, normal, banal, al Occidentului, nu de performan╚Ťele edificatorii de acolo. Evident, experien╚Ťa constructorilor cu stagii ├«n Occident, a firmelor de management de proiect, a logisticii mai sofisticate, toate ├«╚Öi spun cuv├«ntul. Dac─â ├«mprejur─ârile care fac, ├«nc─â ╚Öi ├«nc─â, nu doar posibil─â, ci chiar obligatorie precaritatea ca solu╚Ťie de subzisten╚Ť─â vor disp─ârea, va disp─ârea ╚Öi precaritatea ├«ns─â╚Öi. 

Augustin Ioan este arhitect ╚Öi profesor la UAUIM Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte a sa este Piatra din capul unghiului, Doxologia, Ia╚Öi, 2019.

Foto: A. Ioan

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.