Studiile japoneze în România

Anca FOCŞENEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 719 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2017
Studiile japoneze în România jpeg

Primele lucrări despre Japonia (1900-1940)

Prima referire la Japonia în spaţiul românesc apare în secolul al XVII-lea în lucrarea Descrierea Chinei a spătarului Nicolae Milescu. Însă, aşa cum arată Mitraşcă (2006), interesul real al românilor faţă de Japonia a început să se manifeste în preajma războiului ruso-japonez (1904-1905), cînd apar mai multe lucrări despre Japonia, ca de exemplu Războiul din Extremul Orient. China, Japonia, Rusia asiatică (1904) de Nicolae Iorga.

Anii 1920 sînt marcaţi de stabilirea relaţiilor diplomatice între Japonia şi România (sînt înfiinţate legaţii la Tokyo şi la Bucureşti). În 1920, prinţul Carol (viitorul rege Carol al II-lea) vizitează Japonia, iar însoţitorul său, istoricul militar Constantin Găvănescul, scrie un jurnal inspirat de experienţele trăite în timpul acestei călătorii. La 26 august 1929 ia fiinţă la Tokyo asociaţia Tokyo Nichi-Ra Kyokai (Asociaţiunea japono-română) cu scopul de a promova înţelegerea reciprocă între cele două culturi. Ca urmare a acestor evenimente, apar o serie de lucrări (mai ales jurnale, descrieri, traduceri şi articole de ziar) care au ca temă Japonia.

Nu putem însă vorbi de preocuparea de a studia ştiinţific Japonia decît odată cu apariţia unor lucrări de civilizaţie şi lexicografie serios documentate. Cei cărora le datorăm aceste lucrări sînt avocatul Ioan Timuş (1890-1969) şi diplomatul Radu N. Flondor (1900-1956).

Ioan Timuş, absolvent al Facultăţii de Drept şi al Facultăţii de Litere şi Filozofie, poate fi considerat fără îndoială întemeietorul studiilor de niponologie în România şi primul cercetător în adevăratul sens al cuvîntului. A petrecut patru ani şi jumătate în Japonia în perioada 1917 1922 şi a ajuns să cunoască în profunzime atît limba japoneză, cît şi cultura şi societatea. Din punctul de vedere al studiului academic, cea mai importantă lucrare a sa este lucrarea de prezentare a Japoniei în două volume, Japonia. Viaţa şi obiceiurile (1924) şi Japonia. Arta, femeia, viaţa socială (1925). Informaţiile vaste pe care le oferă cele două volume sînt îmbogăţite de o serie de ilustraţii.

Radu N. Flondor, după studii solide la Universitatea Waseda, aduce o importantă contribuţie în domeniul lingvistic, coordonînd primul dicţionar român-japonez (Ra-nichi jiten), care apare în 1940 la editura Kyorinsha în 100 de exemplare, din care majoritatea s-au pierdut. Însumînd 1500 de pagini, acest dicţionar este o lucrare cu caracter enciclopedic, care explică şi elemente importante de cultură română şi japoneză.

Pe lîngă aceste contribuţii esenţiale, nu trebuie să uităm rolul jucat de operele literare în răspîndirea cunoştinţelor despre Japonia. Amintim doar romanul Yamato Damashii (Spirit japonez), din 1939, al generalului Gheorghe Băgulescu, inspirat din istoria medievală a Japoniei, şi romanul autobiografic Ogio-san (Domnişoare), din 1938, al lui Ioan Timuş.

Înfiinţarea cursurilor de limbă şi literatură japoneză (1966-1989)

Dacă Războiul a întrerupt violent relaţiile dintre cele două ţări, comunismul care s-a instalat în România după a-ceea a făcut ca reluarea firească a studiilor despre Japonia să se producă abia după anii 1960.

Înfiinţarea în 1966 a primului curs de limba şi literatura japoneză în România se datorează tot lui Ioan Timuş. Acest curs se derulează între 1966-1969 la Universitatea Populară din Bucureşti (în prezent Universitatea Populară „Ioan I. Dalles“). Această instituţie va juca un rol important de promovare a limbii şi culturii japoneze, mai ales pînă în 1989. Cursurile de limbă japoneză vor continua şi după moartea lui Ioan Timuş. Aici vor preda diplomaţi japonezi şi români, apoi profesori români, dintre care îi amintim pe Ion Scumpieru, Octavian Simu, Flavius Florea, Angela Hondru, Liviu Petrina, Emil Eugen Pop, Eugen Moraru.

În anii ’60 apar şi numeroase traduceri din literatura japoneză (Yasunari Kawabata, Yukio Mishima, Natsume Soseki etc.) care sînt însă realizate în cea mai mare parte după traduceri din limbi europene, nu direct din limba japoneză.

Un moment crucial pentru studiile de limbă şi literatură japoneză este constituit de înfiinţarea în 1975 a Secţiei de limba şi literatura japoneză la Universitatea din Bucureşti datorită eforturilor prof. dr. Nadia Anghelescu, şeful Catedrei de limbi clasice şi orientale, şi cu sprijinul Japan Foundation, care a făcut donaţii de manuale, dicţionare şi cărţi de referinţă. Se constituie astfel cadrul pentru studiul limbii şi literaturii japoneze la nivel universitar.

Primii profesori au fost angajaţi ai Ministerului de Externe şi ai Universităţii Populare. Din 1978, Japan Founda-tion a trimis în permanenţă un lector japonez specializat, iar din 1986 a început să predea şi primul lector român specializat, Iulia (Mugescu) Waniek, care a şi coordonat secţia pînă în anul 2000.

În 1982, sub îndrumarea profesorului Matsui Yoshikazu, profesorii şi studenţii din anii terminali contribuie la realizarea lucrării Îndreptar pentru înţelegerea poporului şi culturii japoneze.

Luînd modelul secţiilor de chineză şi arabă, secţia de japoneză a devenit specializare principală în 1987. Se poate afirma că în timpul perioadei comuniste cele două instituţii care au asigurat continuitatea studiilor japoneze în România au fost Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Populară.

Dezvoltarea studiilor japoneze în context internaţional. Universitatea din Bucureşti

Ieşirea României de sub regimul comunist a deschis noi perspective în domeniul relaţiilor bilaterale România – Japonia, ceea ce dus la apariţia de noi instituţii şi asociaţii care contribuie la promovarea limbii şi culturii japoneze în România. Din motive de economie de spaţiu, ne vom referi aici numai la Universitatea din Bucureşti, care are cea mai îndelungată tradiţie în studiile japoneze în România.

După 1989, un factor central în dezvoltarea studiilor japoneze a fost constituit de deschiderea posibilităţii de a studia în Japonia, precum şi de a stabili relaţii academice între instituţiile şi cercetătorii din cele două ţări. În acest nou context, Secţia de limba şi literatura japoneză a Universităţii din Bucureşti, datorită eforturilor coordonatorului ei din acel moment, conf. dr. Iulia Waniek, a început un proces de modernizare şi de integrare în comunitatea internaţională: din 1991, cifra de şcolarizare s-a mărit anual, primii studenţi şi profesori au beneficiat de burse în Japonia, s-au stabilit acorduri academice cu universităţi din Tokyo şi din alte oraşe japoneze. De asemenea, prin eforturile comune ale profesorilor Iulia Waniek, Andrei Avram şi Flavius Florea, programa a fost revizuită, îmbogăţită şi racordată la standarde internaţionale.

În 1990 s-a înfiinţat Societatea Română de Niponologie, cu care Universitatea a colaborat pentru publicarea revistei de specialitate Romanian Journal for Japanese Studies.

În prezent, Secţia de limba japoneză are un număr de 150 de studenţi, este înfrăţită cu 15 universităţi din Japonia şi peste zece universităţi din Europa, şi asigură formarea de profesori de limba japoneză, traducători şi cercetători în domeniul studiilor japoneze.

În anul 2005, ca urmare a adoptării sistemului Bologna, s-a înfiinţat Masteratul de Studii Est-Asiatice, singurul cu acest profil din România, în cadrul căruia studiile japoneze sînt aprofundate în context comparat. Cei mai buni masteranzi continuă apoi cercetarea în cadrul şcolilor doctorale ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine.

În 2010 s-a înfiinţat Centrul de Studii Japoneze al Universităţii din Bucureşti, care promovează cercetarea la nivel înalt şi care organizează anual unul din cele mai cunoscute simpozioane internaţionale de studii japoneze din Europa Centrală şi de Est. Procesul de predare şi cercetare este asigurat de o echipă de profesori români şi japonezi. Profesorii români – prof. dr. Anca Focșeneanu, lector dr. Alexandra-Marina Gheorghe, conf. dr. Ruxandra Raianu, prof. dr. Andrei Avram, dr. Simona Dovleac – sînt implicaţi în activităţi de cercetare atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional, prin participarea la toate manifestările ştiinţifice importante din Europa şi Japonia. De asemenea, aceştia publică în mod constant volume şi articole ştiinţifice în diferite domenii ale studiilor japoneze, precum şi traduceri din literatura japoneză. Printre acestea se numără Civilizaţie japoneză – de la origini pînă în epoca clasică (Anca Focşeneanu), Metamorfoze ale textului literar japonez – de la Kojiki la Murakami (Alexandra-Marina Gheorghe), Tipuri de propoziții și fraze în limba japoneză – cu structuri gramaticale de nivel avansat. Jokyu Nihongobunkei Kaisetsu (Ruxandra Raianu), Fonologia limbii japoneze contemporane (Andrei A. Avram).

Secţia de Limba şi literatura japoneză şi Centrul de studii japoneze au reuşit să constituie o bibliotecă serioasă de studii japoneze la Universitatea din Bucureşti, care cuprinde peste 3000 de volume, precum şi casete audio şi video.

În prezent, Universitatea din Bucureşti joacă un rol central în dezvoltarea studiilor japoneze în România şi în impunerea acestora la nivel european, continuînd drumul început în secolul trecut de Ioan Timuş. 

Anca Focşeneanu este coordonator al Secţiei de Japoneză, precum şi al Comitetului NF-JLEP (Nippon Foundation Fund for Japanese Language Education) al Universităţii din Bucureşti.

Foto: Ceremonia ceaiului, wikipedia

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

bani euro bancnote ajutoare de stat oferta Foto ministerul finantelor
Datoria externă totală a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele 10 luni
Datoria externă totală a României a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, în primele 10 luni ale anului 2024, potrivit Băncii Naţionale a României.
Banner Târg Crăciun
carne porc foto Mediafax jpg
Riscuri pentru sănătate înainte de Crăciun: Ce a găsit ANSVSA în magazinele de carne. Amenzi de milioane de lei
În perioada 10-13 decembrie, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a efectuat 1.117 de verificări în supermarketuri şi hipermarketuri. În urma acțiunilor au fost aplicate 395 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 4,24 milioane de lei.
Politisti fac perchezitii la resedintele mai multor persoane implicate in altercatiile violente de sambata, 21 septembrie in orasul Pantelimon  Foto Inquam Photos Octav Ganea (1) jpg
Bărbat reținut după ce postat un video prin care îndemna la revoltă în spaţul public, nemulțumit de anularea alegerilor prezidenţiale
Un bărbat din judeţul Alba a fost reţinut vineri, sub acuzaţia de instigare publică. El a postat online un film prin care îndemna oamenii să iasă în stradă şi să se revolte, nemulţumit de decizia CCR, de anulare a rezultatului primului tur al alegerilor prezidenţiale.
Ești PFA sau ai venituri din activități independente mp4 thumbnail png
Taxele și impozitele în 2025, pentu PFA și activități independente, explicate de Ioana Arsenie, strateg financiar
Ești PFA sau ai venituri din activități independente? Iată ce datorii ai de plătit în 2025
carne procesata
Cercetare: Atenție, alimentele ultra-procesate pot accelera îmbătrânirea!
Cercetătorii au descoperit că alimentele ultra-procesate nu doar că favorizează creșterea în greutate și alte probleme de sănătate, ci îți pot afecta semnificativ și procesul de îmbătrânire.
kelemen hunor jpeg
Kelemen Hunor, revoltat de expunerea publică a primarului Soos Zoltan cu cătuşele la mâini. „Un mesaj pe care nu îl putem accepta”
Kelemen Hunor, Preşedintele UDMR, este indignat de expunerea publică a primarului maghiar din Târgu Mureş cu cătuşele la mâini, după ce acesta a fost reţinut într-un dosar în care este suspectat de luare de mită, în valoare de aproximativ 200.000 de euro.
Tânăra cu bani Foto Freepik com jpg
Ce sfaturi a primit o tânără revoltată de salariul de 3.500 de lei: „Voi cum rezistați cu acești bani? Sunt singura fraieră?”
O tânără care s-a plâns că nu poate rezista cu un salariu de 3.500 de lei și că nu îi înțelege pe cei care supraviețuiesc cu acei bani a stârnit numeroase reacții pe o platformă on-line.
adapost ilegal animale bulzesti, dolj   foto ipj dolj (2) jpeg
Adăpost ilegal în Dolj. Aproximativ 170 de animale erau ținute în condiții îngrozitoare
Polițiștii din Dolj au descins, joi, 12 decembrie 2024, în localitatea Bulzești, unde funcționează un adăpost ilegal de animale. Peste 140 de animale, câini și pisici, au fost descoperite în mijlocul câmpului, ținute în condiții improprii. Proprietara a fost sancționată.