Strălucirea modei (înainte de „unisex”)

Publicat în Dilema Veche nr. 902 din 22 – 28 iulie 2021
E cool să postești jpeg

„Cînd apucă la dreapta, pe aleea cea mare, Sisoe văzu venind spre el un convoi lung de binecredincioşi. Toţi umblau îmbrăcaţi la fel, în cămăşoaie albe de in, lungi pînă la călcîie şi strînse bine-n baieră la gît. Şi fiind raşi peste tot la obraz şi cu capetele tunse chilug, de pe nimica nu se mai putea cunoaşte, pe dinafară, care-i bărbat şi care femeie.”

Mi-am adus aminte de paradisul imaginat de George Topîrceanu în romanul său, neterminat și publicat postum în 1938, Minunile Sfîntului Sisoe, citind un articol recent din Der Spiegel, despre ultima colecție a casei Balenciaga: „Bătrînul Balenciaga crea doar pentru femei. Nu mai este însă cazul azi, cînd vorbim despre noua viziune Balenciaga, care nu mai face diferența între sexe. Acum limitele de gen sînt fluide – de pildă, în ultima colecție, bărbații poartă pantofi cu tocuri înalte. Pe scurt, azi orice vă place puteți purta”.

O vedem azi peste tot: în magazine, pe stradă, în filme, în prezentări de modă. O avem chiar și în înfățișarea noastră sau în garderoba personală, fără însă s-o percepem ca fiind ceva inadecvat, căci sîntem de prea multă vreme obișnuiți cu ea: moda unisex. De la coafuri la haine, de la accesorii la parfumuri, micile auxiliare ale înfățișării noastre, care odinioară aparțineau fie femeilor, fie bărbaților, azi aparțin deopotrivă și unora, și altora.

Iar moda unisex nu mai e de mult o bizarerie (chiar dacă uneori o mai cîrcotim), căci nu a apărut de ieri, de azi, ci are în spate o istorie de mai bine de 50 de ani – și nu s-a construit neapărat în baza vreunei viziuni estetice, ci mai degrabă ideologic.

Revenind la Cristobal Balenciaga – cel numit „Regele modei”, despre care Christian Dior spunea că este „stăpînul nostru, al tuturor”, iar Coco Chanel „singurul couturier, în cel mai adevărat sens al cuvîntului, restul sîntem doar creatori de modă” –, acesta și-a părăsit afacerea în 1968, declarînd, nu fără melancolie, că „noua cultură emergentă a tinerilor a omorît eleganța”. Balenciaga, pentru care eleganța era esența modei, se referea la noile tendințe apărute la finele anilor ʼ60, cunoscute drept perioada „Space Age”, tendințe îmbrățișate de creatori precum Pierre Cardin, André Courrèges sau Paco Rabanne. Podiumurile marilor case de modă începuseră să fie invadate de materiale sintetice, siluete fără forme, haine gen uniformă, purtabile atît de femei, cît și de bărbați (ca, de pildă, helăncile) – inspirate inițial de cursa spațială globală care marcase acea decadă.

Dar euforia cuceririi spațiale n-a fost decît un motiv pasager, ceea ce avea să urmeze era, de fapt, siajul puternic al unei ample schimbări de mentalitate. De altfel, în 1966, Yves Saint Laurent strălucise în lumea modei cu ideea celebrului său „Smoking pentru femei”, iar Roy Halston își cîștigase faima cu rochiile Ultrasuede – un material folosit inițial pentru cămășile bărbătești.

Însă, chiar dacă „uniformizarea” a început cu masculinizarea modei feminine, asta nu a însemnat că moda masculină a rămas indiferentă la farmecele garderobei celor cu doi cromozomi X.

Punctul zero al modei unisex a fost astfel marcat de pantalonii evazați – o combinație perfectă între fustă și pantalon, deveniți un simbol al egalității între sexe și promovați într-un show televizat, în 1970, de cuplul de cîntăreți Sonny and Cher. Purtați atît de femei, cît și de bărbați, pantalonii evazați s-au impus în scurtă vreme, fiind – mai mult decît un accesoriu vestimentar – o declarație ideologică.

„A fost moda unisex o ironie la adresa stereotipurilor de gen sau o mișcare mai profundă care a pornit din dorința de a ne regăsi cu adevărat sinele?” – este întrebarea cu care Jo Paoletti, profesor la Universitatea din Maryland, a descins în istoria și semnificațiile acestei mode. În cartea sa, Sex and Unisex: Fashion, Feminism and the Sexual Revolution, Paoletti pune ideea de unisex pe seama feminismului (mai precis, a celui de-al doilea val al mișcării feministe), afirmînd că moda unisex a fost „o reacție atît la stereotipurile de gen din anii ʼ50, cît și la noile roluri sociale pe care bărbații și femeile le-au adoptat după cel de-al Doilea Război Mondial”.

Ieșind însă din sfera ideologică, păstrez nostalgiile după moda de odinioară. Care era despre modă, iar hainele erau pur și simplu frumoase, și, chiar dacă nu purtau mesaje activiste, au rămas, totuși, în istorie, ca momente de referință. Căci orice împătimit al modei va avea mereu în minte celebrele creații ale lui Cristobal Balenciaga: rochia-balon, din 1950, rochia-sac, din 1957, rochia baby-doll din 1958 sau haina-cocon, din 1960. Care, deși n-au fost etichetate drept „dorințe” de a ne regăsi „adevăratul” sine,  cu siguranță vor rămîne mai abitir în sinea îndrăgostiților de frumos decît noile creații ale casei Balenciaga: numărul 1 (un costum bărbătesc lălîu – purtat de o femeie), numărul 50 (un halat de prosop galben și lălîu – purtat de un bărbat) sau numărul 63 (o rochie fantomatică de mireasă, lungă și lălîie – nu se vede cine o poartă).

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.