⬆

„Știți, eu nu sînt fericită aici...“

Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020

În luna mai a anului trecut, m-am bucurat de cîteva zile de liniște și de plimbări lungi într-o mică așezare de lîngă Hanovra, cu nici 600 de locuitori. Îmi luasem o perioadă de concediu de la televiziunea unde lucram de 16 ani și vizitam o prietenă din copilărie. Ce nu i-am spus nici ei, nici altcuiva pînă la acea dată era că nu mai aveam de gînd să revin la serviciu deloc.

La 20 de ani, am renunțat la prima facultate, Informatica, pentru că visul meu era să devin jurnalist. Am plecat de tot dintre limbaje de programare înainte să dau examen la Jurnalism și am petrecut o vară întreagă învățînd gramatică și neaparținînd, de fapt, nicăieri. După exact 20 de ani, mi-am dat demisia din TVR și am traversat o altă vară fără să am un serviciu sau o plasă de siguranță. În ambele cazuri, am simțit că vechiul meu drum nu duce unde mi-aș fi dorit și că nu mai am timp de pierdut. Au urmat perioade în care am trecut de la euforie la copleșire, de la senzația că m-am aruncat în gol la un entuziasm fără margini.

Am fost curioasă să găsesc oameni care avuseseră experiențe similare, să învăț ceva din poveștile celor care, la un moment dat, aleg să fie propriii lor stăpîni. Am vrut să aflu cum este să își organizeze singuri programul, să nu mai ceară voie, să facă o schimbare năucitoare de profesie, să nu se teamă de gura lumii. M-am întrebat care e partea nevăzută a libertății lor și cum poți supraviețui în felul acesta, ca liber-profesionist, în România. Cînd se tem, cînd se simt singuri, cînd sînt fericiți. Dacă merită.

Titlul de mai sus este citat dintr-un text pe care îl veți găsi în acest Dosar. Complet, ar fi fost așa: „Știți, eu nu sînt fericită aici, iar eu chiar vreau să fiu fericită – orice ar presupune asta!“. Cred că rezumă foarte bine istoriile de viață ale unor oameni care hotărăsc nu neapărat să ia o pauză, ci să nu mai facă lucrurile în același mod ca pînă atunci. Ale celor care decid să-și schimbe felul în care trăiesc și lucrează. Este un Dosar despre curaj, despre frică și, mai ales, despre momentele de cotitură în care cele două devin una.

Ilustrație de Ion BARBU

piese de schimb

„O vîscozitate, sau altceva analog”

Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.

Matei PLEŞU

piese de schimb

Grefe, transplant, înlocuiri de organe

Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.

piese de schimb

Despre viața eternă. Un creier în borcan

ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!

piese de schimb

Făpturi de unică folosință

Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.

piese de schimb

Poema centralei

Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.

Ana Maria SANDU

piese de schimb

Piese de schimb

Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.

piese de schimb

(Sub)ansambluri cognitive

Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.

centenar - eugen barbu

Cu ură și abjecție

Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.

Cosmin CIOTLOŞ

centenar - eugen barbu

Groapa, cazul și centenarul

Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.

Marius CHIVU

centenar - eugen barbu

Dilemele decadenței

Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.

centenar - eugen barbu

„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”

Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.

centenar - eugen barbu

Montaje despre un mare prozator

Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.

p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg

centenar - eugen barbu

Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit

Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.

centenar - eugen barbu

Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”

Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.

dalí

Dalí la București

Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.

Sever VOINESCU

dalí

„Bucureștiul reflectă perfect genul de om care a fost Dalí“ interviu cu Jasmine MERLI, curatorul expoziției „Universului lui Salvador Dalí“ deschisă la ARCUB

Însă, mai presus de orice, noi sperăm că vizita o să le facă pur și simplu plăcere.

Sever VOINESCU

dalí

Declarația de independență a imaginației și drepturile omului la propria sa nebunie

În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.

dalí

Gala

Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.

dalí

Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars

Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.

dalí

Viziunea suprarealistă a lumii

Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.

dalí

Dalí în România?

Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.

noile fanatisme

Mințile înfierbîntate

Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?

Stela GIURGEANU

noile fanatisme

Dragă Domnule Cioran,

Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!

noile fanatisme

„Rezistența acerbă a tuturor partidelor de a se popula cu membri educați: cea mai nocivă formă de fanatism românesc” interviu cu jurnalistul Cătălin PRISACARIU, cofondator Defapt.ro

Asta e o întrebare care are foarte multe variabile: locul, perioada, online, offline, vîrsta, educația și tot așa.

Parteneri

Ofensiva rusă pune la grea încercare Ucraina pe toate liniile frontului. Perspectivele Kievului de a ieși din impas

Rusia pare să fie în avantaj în prima linie, făcând progrese în puncte-cheie de-a lungul liniei frontului din estul și sud-estul Ucrainei, în timp ce dezlănțuie valuri de teroare aeriană împotriva orașelor ucrainene, se arată într-o analiză CNN.

Secretar de stat în Ministerul Sănătății, despre saloanele de Terapie Intensivă: „Acolo veți înțelege care este diferența între viață și moarte”

Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a precizat, într-o postare pe Facebook, despre situația pacienților aflați în saloanele de Terapie Intensivă.

Ce a fost mai întâi, oul sau găina? Oamenii de știință se laudă că au rezolvat în sfârșit cea mai veche dezbatere

Paradox filozofic sau dilemă a oamenilor de știință, întrebarea „Ce a fost mai întâi, oul sau găina”, pare că și-a găsit răspunsul mult așteptat. Cel puțin asta susțin oamenii de știință, care se laudă că au acum un răspuns fără echivoc.

calorifer electric in sala de curs FOTO Corina Macavei

„Căldura nu este o materie opțională”: Elevii din Focșani cer să intre în on-line pentru că învață în frig de două săptămâni

Elevii din județul Vrancea, care învață în frig de când s-au întors din vacanță, cer să intre în on-line. Consiliul Județean al Elevilor Vrancea a transmis că situația nu mai poate fi tolerată.

A murit a doua soție a lui Toma Caragiu! Unde locuia și câți ani avea. „Acum s-a întâlnit cu Toma”

A murit Elena Caragiu, cea de-a doua soție a marelui actor Toma Caragiu.

profesoara Antoaneta Iozefina Ciobanu Foto Centrul Cultural Vrancea jpg

O cunoscută profesoară de pian a murit la spital după ce a fost lovită de o mașină de gunoi care mergea cu spatele

O profesoară din județul Vrancea a murit în spital după ce a fost accidentată, sâmbătă dimineața, de o mașină de salubritate. Șoferul executa manevra de mers cu spatele, moment în care a acroșat-o pe femeie.