Stima noastră şi mîndria?

Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Stima noastră şi mîndria? jpeg

În Occident, mai ales în SUA, se vorbește mult despre self-esteem, se scriu mii de cărți motivaționale și inspiraționale. Stima de sine se „construiește“ încă din copilărie, există o educație în acest sens, se pune accent pe dezvoltarea personală. În România, cel puțin în perioada comunismului, în sistemul de învățămînt, de pildă, existau turme de elevi, nu individualități. Cît despre stima de sine, învățasem despre ea doar din faimoasele versuri „Stima noastră și mîndria, Ceaușescu, România!“. Așa s-a format o generație destul de timorată și fără o prea mare încredere în forțele proprii. Cei care aveau stimă de sine se confundau, de fapt, cu șmecherii, orgolioșii, infatuații. Lucrurile, în ceea ce privește școala, nu s-au schimbat prea mult nici acum. Totuși, copiii de astăzi, tinerii, au ceva mai mult „tupeu“ decît cei din generația noastră, la vîrsta lor par mai siguri pe ei, însă nu-mi dau seama dacă asta s-ar traduce, de fapt, prin stimă de sine sau din nou e o doar o aparență. Dacă, la școală, dezvoltarea personală încă nu contează prea mult, în schimb părinții „pompează“ acasă în copiii lor stimă de sine – prin încurajări repetate, „ești cel mai bun“, prin supraevaluarea calităților și minimalizarea defectelor.

Astfel, cresc copii prea siguri pe ei, care, atunci cînd încep să trăiască pe cont propriu, fără protecția părinților, și trebuie să facă față unor adevărate competiții, se întîmplă să clacheze, iar așa-zisa stimă de sine se dovedește a fi găunoasă și plină de nesiguranțe. Însă stima de sine se poate „repara“ în timp – astăzi există psihoterapie și, mai nou, mai ales în mediul de afaceri, coaching. Totuși, atît psihologii, cît și „antrenorii“ susțin că stima de sine vine din copilărie și este o chestiune de educație. Se mai întîmplă un fenomen cu cei care își petrec mai mulți ani în Vest și se întorc plini de entuziasm în România. Inițial, pentru ei totul devine posibil chiar și aici, iar încrederea și respectul pe care și le au asimilat în societățile occidentale sînt molipsitoare pentru cei din jur. Se poate spune că se întorc cu o altă stimă de sine, însă în momentul în care se lovesc de vechile metehne și mentalități, aceasta dispare treptat, revin la tiparele din copilărie. Așadar, societatea susține stima de sine a indivizilor care fac parte din ea? În România, să fie de vină atitudinea „mioritică“, pasivă și uneori contemplativă, lipsa de implicare? Și, în fond, ce mai înseamnă stima de sine? Sînt doar cîteva dintre întrebările la care Dosarul de față încearcă să răspundă. Veți putea citi opinii diferite despre stima de sine, din perspectivele unui istoric – Adrian Cioroianu, a unui scriitor – Florin Iaru, a unui sociolog – Laura Grünberg, a unui profesor – Horia Corcheș, a unei studente în Marea Britanie și a unei eleve de liceu. În plus, am stat de vorbă cu inițiatoarea unei companii de training și coaching pentru mediul corporate – Georgeta Dendrino – și cu un psihoterapeut – Valentin Radu Arsene. 

Ilustraţie de Ion BARBU

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Diniyar Bilyaletdinov FOTO Profimedia jpg
Fotbalist rus trimis pe frontul din Ucraina! Fost jucător al lui Everton, chemat sub arme: „Sper să fie o eroare”
Diniyar Bilyaletdinov, fost jucător la Everton, a fost citat să lupte în războiul din Ucraina. Putin a instaurat săptămâna trecută mobilizarea parțială, ceea ce îi va aduce 300.000 de soldați în plus.
Recesiune euro FOTO Shutterstock jpg
Șeful Băncii Mondiale susține că o recesiune în Europa pare tot mai probabilă
Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a avertizat că ar putea dura câţiva ani până când producţia globală de energie se va diversifica, prelungindu-se riscul stagflaţiei.
Razboi Rusia Ucraina FOTO Shutterstock jpg
Internaționalizarea conflictului din Ucraina
Oricine va fi fost autorul sabotajului conductelor Nord Stream, acesta este semnalul cel mai grav de la începutul așa zisei „operațiuni militare speciale” din Ucraina, de fapt agresiune militară în toată regula.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.