„Statul mult timp în bucătărie e marca celor născuţi în comunism“

Publicat în Dilema Veche nr. 665 din 17-23 noiembrie 2016
„Statul mult timp în bucătărie e marca celor născuţi în comunism“ jpeg

– interviu cu scenaristul Alex BACIU – 

„Alimentara“, „Amintiri din comunism“, „Amintiri din armata comunistă“, „Amintiri din România socialistă“, „Copilăria noastră – anii ’80“, dar şi altele, sînt comunităţi online pe Facebook de sute şi mii de oameni, care colectează amintiri vizuale şi narative despre perioada comunistă. Cum ați descrie acest fenomen de istorie online ca variantă la istoria orală practicată de antropologi şi sociologi? Ce raţiuni credeți că stau la baza lui?

Dacă studiul istoriei este, la bază, o muncă de identificare și interpretare de documente, societatea contemporană o să lase în urma ei multe astfel de documente sub forma jurnalelor publice de pe rețelele de socializare. Pentru istoricul viitorului ele vor avea valoarea pe care o are orice alt fel de sursă. Întrebarea este dacă, cum și cît se vor putea păstra. Pot doar să presupun că rațiunile pentru care asistăm la acest fenomen de revalorificare a istoriei recente stau în șocul cultural pe care societatea pre-1989 l-a resimțit, după Revoluție, la contactul cu capitalismul.

Ce m-a surprins cel mai mult la recțiile oamenilor care comentează pe „Alimentara“ a fost tocmai gradul de mistificare a trecutului recent. Atît de recent, încît eu îl bănuiam în afara acestui pericol. A fost bulversant, de exemplu, să aflu cîtă lume crede că mîncarea pe vremea lui Ceaușescu era mult mai sănătoasă și mult mai gustoasă decît cea din ziua de azi.

„Alimentara“, contul creat de dvs., are o comunitate de 13.130 de membri, cea mai numeroasă dintre toate cele dedicate perioadei comuniste. Misiunea contului: „o încercare ilustrată de a recrea trecutul culinar (recent) al României“. De ce l-ar pasiona pe un scenarist trecutul culinar al României? E curiozitate, nostalgie, pasiune, obsesie?

E riscant să judeci un individ după meseria pe care o practică. De altfel, eu am ajuns scenarist din conjunctură, pentru că în facultate am studiat regia de film, iar pasiunile mele extra-cinema au fost constant multe (am avut, de exemplu, timp de zece ani, o firmă de design grafic). Curiozitatea legată de trecutul culinar se naște din interesul pentru istoria mentalităților și din pasiunea mea pentru gătit. Probabil tot așa am ajuns să colecționez cărți vechi de bucate, românești.

Ce creează/generează, de fapt, această comunitate şi, mai ales, pentru cine?

Cred că astfel de comunități încearcă să aducă împreună oameni, cum ai intuit în întrebarea precedentă, cu nostalgii, pasiuni sau curiozități comune. Pe măsură ce comunitatea și volumul de informații cresc, pagina se transformă în ceva mai diferit. De exemplu, cineva m-a contactat recent ca să-mi spună că lucrează la o teză de doctorat despre muzeele virtuale și vrea să ia ca model „Alimentara“.

Credeți că penuria de alimente din anii ’80 a lăsat sechele vizibile în români?

Nu le-aș numi sechele, dar cu siguranță asta a afectat comportamentul și relația omului obișnuit cu gastronomia. Industria restaurației din România suferă încă de predilecția consumatorului pentru ieftin și mult. Dezinteresul pentru bucătăria înaltă se poate explica, măcar parțial, și prin istoria lipsurilor și a cozilor la alimentele de bază.

Pe lîngă lipsa alimentelor, mai importantă a fost, cum bine a remarcat Vlad Macri în cartea Stufat ori estouffade? (Editura Humanitas, 2008), impunerea, în 1957, a dezastruosului Rețetar general de preparate culinare, moment în care alimentația publică începe să se miște după preceptele alimentației științifice. Rețetarul stabilea lista preparatelor și prevedea cu exactitate ingredientele și gramajele admise la realizarea lor. În paralel cu această uniformizare, bucătăria casnică devine una de supraviețuire, care în materie de inovație coboară la nivelul omletei cu parizer prăjit și al șnițelului pané din carne de porc la conservă chinezească.

Există şi un scop practic al acestei contribuţii colective de documentare online?

Încerc, de multă vreme, să editez o antologie de texte despre experiențele noastre culinare din comunism. Și pentru că mi-am dorit foarte tare ca această antologie să fie bine ilustrată am început să caut surse. Pagina de Facebook a fost concepută ca un instrument care să mă ajute să identific arhive personale sau documente inedite pe care să le pot folosi în carte.

Multe din filmele Noului Val au scene cu familia stînd la masa din bucătărie, încît acest scene au devenit o marcă înregistrată a filmelor româneşti… Cum explicați potenţialul narativ/cinematografic al acestor scene?

Poate că ar trebui să ne asumăm că a sta mult timp în bucătărie e o marcă culturală a noastră, a celor crescuți în comunism. În definitiv, acolo, lîngă aragazul cu ochiurile și cuptorul aprinse, era cel mai confortabil să-ți petreci timpul, cînd nu era suficientă căldură în casă, iarna. În plus, pe fondul ăsta al lipsei acute de alimente, să pregătești și să chemi oameni la masă devine un act de mare generozitate, o formă de manifestare a afecțiunii.

Ce le-ați spune celor care se plîng că s au săturat de scenele cu stat la masă?

Pot să le spun că filmele astea sînt un bun exemplu de gust dobîndit.

Care e scena dvs. favorită la masă din toate filmele Noului Val?

Indiscutabil, secvența de final din Sieranevada.

a consemnat Marius CHIVU

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.