Statul de drept fictiv - consecinţe asupra patrimoniului construit

Nicușor DAN
Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
Statul de drept fictiv   consecinţe asupra patrimoniului construit png

Nu e niciodat─â inutil s─â repet c─â patrimoniul construit are dou─â valen┼úe. Prima, pentru cine o percepe, este cultural-identitar─â. Am ales s─â tr─âiesc aici, ┼či nu la Singapore sau Adelaide, pentru c─â parte din identitatea mea este colectiv─â. Patrimoniul (englezescul heritage este ┼či mai sugestiv) este depozitul simbolic al acestei identit─â┼úi colective, iar patrimoniul construit este partea cea mai vizibil─â a patrimoniului. A doua, ├«nc─â necon┼čtientizat─â la noi, este cea economic─â. Ora┼čele s├«nt ├«ntr-o competi┼úie global─â ┼či, atunci c├«nd un investitor alege s─â se stabileasc─â la Bucure┼čti, Belgrad sau Budapesta, se va uita ┼či la cum arat─â ora┼čul, dac─â are parcuri, via┼ú─â cultural─â, ┼čcoli bune etc. Cu alte cuvinte ÔÇô care din p─âcate au r─âmas la noi doar limb─â de lemn ÔÇô, patrimoniul construit e parte a dezvolt─ârii durabile.

Distrugerea patrimoniului construit dup─â 1989 a fost mai grav─â dec├«t ├«n ├«ntreaga epoc─â Ceau┼čescu ÔÇô spun speciali┼čtii. ├Än Rom├ónia ┼či mai ales ├«n Bucure┼čti. Cantitativ, Ceau┼čescu a demolat 15% din ora┼čul vechi, ├«n special pentru Casa Poporului ┼či bulevardul Victoria Socialismului, dar a l─âsat intacte cartiere ├«ntregi. ├Äncep├«nd cu 1990, s-a demolat cam 6-7% din Bucure┼čtiul vechi, dar demol─ârile ┼či inser┼úiile nepotrivite au afectat toate cartierele.

S-au demolat ruinele Academiei Domne┼čti, prima universitate rom├óneasc─â, ctitorit─â de Br├óncoveanu. S-au demolat anexele Palatului ┼×tirbei, unde am fi putut reconstitui atmosfera cur┼úii domne┼čti de la 1850. S-a demolat casa ├«n care a locuit sf├«ntul Vladimir Ghika. S-a demolat casa lui Spiru Haret. ├Än urm─â cu c├«teva luni, ICOMOS, organismul UNESCO pentru patrimoniul mondial, a emis o rezolu┼úie ├«n care condamn─â distrugerea patrimoniului construit ├«n Bucure┼čti.

Presiune imobiliar─â speculativ─â exist─â peste tot ├«n lume. Reu┼če┼čte acolo unde g─âse┼čte cadru legal ineficient ┼či autorit─â┼úi corupte. Noi avem ┼či una, ┼či alta.

Cadrul legal, un exemplu

Ca s─â demolezi/s─â construie┼čti ├«ntr-o zon─â istoric─â trebuie s─â ai un aviz de la direc┼úia local─â a Ministerului Culturii. Pentru a lua decizia bun─â, directorul Direc┼úiei are la dispozi┼úie o comisie de speciali┼čti. Legea omite s─â spun─â ┼či c─â e obligatoriu pentru director s─â consulte comisia ┼či c─â ├«n cazul ├«n care comisia spune ÔÇ×nuÔÇť, directorul nu are voie s─â dea avizul. Consecin┼úa: miile de avize care au dus la distrugeri. Al doilea exemplu: informa┼úia despre avizele ┼či autoriza┼úiile pentru demol─âri/construc┼úii nu este transparent─â. Afl─âm de o demolare c├«nd buldozerul este deja ├«n curte. Cea mai scurt─â procedur─â de a opri ├«n instan┼ú─â dureaz─â trei luni, pe c├«nd demolarea se consum─â ├«ntr-o zi.

Autorităţi corupte

De zece ani, directorul Direc┼úiei patrimoniu din Ministerul Culturii ÔÇô omul care coordoneaz─â ├«ntregul patrimoniu construit ÔÇô este un anume Mircea Angelescu. Acesta a plagiat integral o lucrare de arheologie a unor profesori britanici: a tradus-o ┼či a semnat-o cu numele lui. El a semnat avizul pentru demolarea Academiei Domne┼čti. ├Äntr-o adres─â oficial─â c─âtre Ordinul Arhitec┼úilor, referitoare la acest caz, scria c─â respectarea ad litteram a legii este o condi┼úie excesiv─â. Tot el a refuzat s─â pun─â ├«n discu┼úia Comisiei Na┼úionale a Monumentelor Istorice cererea Ordinului Arhitec┼úilor de clasare a casei ├«n care a locuit Vladimir Ghika, care ar fi salvat cl─âdirea. Mai s├«nt sute de alte exemple.

La Direc┼úia Bucure┼čti a Ministerului Culturii s├«nt dou─â persoane ÔÇô Sergiu Luchian ┼či Ileana Kisilewicz. Ace┼čtia au semnat sute de avize pentru demol─âri/construc┼úii extrem de controversate, dintre care c├«teva zeci au fost apoi anulate de instan┼ú─â.

Comisia Na┼úional─â a Monumentelor Istorice este forul ┼čtiin┼úific care se pronun┼ú─â, ├«mpreun─â cu ministrul Culturii, asupra interven┼úiilor importante. R├«nd pe r├«nd, speciali┼čtii cu personalitate au fost sco┼či din comisie. ├Än ultima comisie, care urma s─â se pronun┼úe, ├«ntre altele, asupra declas─ârii Ro┼čiei Montane, 5 din 21 de membri avuseser─â rela┼úii cu Gold Corporation. ├Än frunte cu Augustin Ioan, pre┼čedintele comisiei. Care a calificat (chiar ├«n Dilema) patrimoniul cultural al Bucure┼čtiului ca ÔÇ×amintiri co┼čcoviteÔÇť care stau ├«n calea dezvolt─ârii ora┼čului.

Nu am nume din alte institu┼úii, dar ┼či acolo este un dezastru. Conform Inspectoratului de Stat ├«n Construc┼úii, jum─âtate din autoriza┼úiile de construire/desfiin┼úare pe care le controleaz─â ├«n Bucure┼čti s├«nt ilegale. Inspectoratul le transmite prefectului, abilitat prin lege s─â verifice respectarea legii ├«n Bucure┼čti, care nu face nimic. E revolt─âtor ca Salva┼úi Bucure┼čtiul s─â aib─â de zece ori mai multe procese dec├«t prefectul, care are juri┼čti pl─âti┼úi de la buget pentru asta. Nu mai vorbim de Parchet. Ce e mai evident dec├«t abuzul ├«n serviciu al arhitectului-┼čef din Prim─ârie, pentru care jum─âtate din autoriza┼úiile semnate s├«nt ilegale? Ce ar p─â┼úi un buc─âtar care ar gre┼či jum─âtate din m├«nc─âruri, un contabil care ar gre┼či jum─âtate din facturi sau un chirurg care ar gre┼či jum─âtate din opera┼úii? Arhitectul-┼čef din Prim─ârie nu p─â┼úe┼čte nimic.

Ce este de f─âcut? Proiectul de modificare a Legii este scris (de noi), trebuie doar aprobat. Rapoartele despre oameni s├«nt scrise, trebuie un ministru care s─â fac─â cur─â┼úenie. Am fost ├«n audien┼ú─â la to┼úi mini┼čtrii din ultimii ani ┼či le-am spus asta. Nici unul n-a f─âcut nimic. Pentru c─â statul este captiv unui grup de interese. Aceasta este, de fapt, problema de rezolvat. 

Nicu┼čor Dan este pre┼čedintele Asocia┼úiei Salva┼úi Bucure┼čtiul. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.