Statul de drept fictiv - consecinţe asupra patrimoniului construit

Nicușor DAN
Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
Statul de drept fictiv   consecinţe asupra patrimoniului construit png

Nu e niciodată inutil să repet că patrimoniul construit are două valenţe. Prima, pentru cine o percepe, este cultural-identitară. Am ales să trăiesc aici, şi nu la Singapore sau Adelaide, pentru că parte din identitatea mea este colectivă. Patrimoniul (englezescul heritage este şi mai sugestiv) este depozitul simbolic al acestei identităţi colective, iar patrimoniul construit este partea cea mai vizibilă a patrimoniului. A doua, încă neconştientizată la noi, este cea economică. Oraşele sînt într-o competiţie globală şi, atunci cînd un investitor alege să se stabilească la Bucureşti, Belgrad sau Budapesta, se va uita şi la cum arată oraşul, dacă are parcuri, viaţă culturală, şcoli bune etc. Cu alte cuvinte – care din păcate au rămas la noi doar limbă de lemn –, patrimoniul construit e parte a dezvoltării durabile.

Distrugerea patrimoniului construit după 1989 a fost mai gravă decît în întreaga epocă Ceauşescu – spun specialiştii. În România şi mai ales în Bucureşti. Cantitativ, Ceauşescu a demolat 15% din oraşul vechi, în special pentru Casa Poporului şi bulevardul Victoria Socialismului, dar a lăsat intacte cartiere întregi. Începînd cu 1990, s-a demolat cam 6-7% din Bucureştiul vechi, dar demolările şi inserţiile nepotrivite au afectat toate cartierele.

S-au demolat ruinele Academiei Domneşti, prima universitate românească, ctitorită de Brâncoveanu. S-au demolat anexele Palatului Ştirbei, unde am fi putut reconstitui atmosfera curţii domneşti de la 1850. S-a demolat casa în care a locuit sfîntul Vladimir Ghika. S-a demolat casa lui Spiru Haret. În urmă cu cîteva luni, ICOMOS, organismul UNESCO pentru patrimoniul mondial, a emis o rezoluţie în care condamnă distrugerea patrimoniului construit în Bucureşti.

Presiune imobiliară speculativă există peste tot în lume. Reuşeşte acolo unde găseşte cadru legal ineficient şi autorităţi corupte. Noi avem şi una, şi alta.

Cadrul legal, un exemplu

Ca să demolezi/să construieşti într-o zonă istorică trebuie să ai un aviz de la direcţia locală a Ministerului Culturii. Pentru a lua decizia bună, directorul Direcţiei are la dispoziţie o comisie de specialişti. Legea omite să spună şi că e obligatoriu pentru director să consulte comisia şi că în cazul în care comisia spune „nu“, directorul nu are voie să dea avizul. Consecinţa: miile de avize care au dus la distrugeri. Al doilea exemplu: informaţia despre avizele şi autorizaţiile pentru demolări/construcţii nu este transparentă. Aflăm de o demolare cînd buldozerul este deja în curte. Cea mai scurtă procedură de a opri în instanţă durează trei luni, pe cînd demolarea se consumă într-o zi.

Autorităţi corupte

De zece ani, directorul Direcţiei patrimoniu din Ministerul Culturii – omul care coordonează întregul patrimoniu construit – este un anume Mircea Angelescu. Acesta a plagiat integral o lucrare de arheologie a unor profesori britanici: a tradus-o şi a semnat-o cu numele lui. El a semnat avizul pentru demolarea Academiei Domneşti. Într-o adresă oficială către Ordinul Arhitecţilor, referitoare la acest caz, scria că respectarea ad litteram a legii este o condiţie excesivă. Tot el a refuzat să pună în discuţia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice cererea Ordinului Arhitecţilor de clasare a casei în care a locuit Vladimir Ghika, care ar fi salvat clădirea. Mai sînt sute de alte exemple.

La Direcţia Bucureşti a Ministerului Culturii sînt două persoane – Sergiu Luchian şi Ileana Kisilewicz. Aceştia au semnat sute de avize pentru demolări/construcţii extrem de controversate, dintre care cîteva zeci au fost apoi anulate de instanţă.

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice este forul ştiinţific care se pronunţă, împreună cu ministrul Culturii, asupra intervenţiilor importante. Rînd pe rînd, specialiştii cu personalitate au fost scoşi din comisie. În ultima comisie, care urma să se pronunţe, între altele, asupra declasării Roşiei Montane, 5 din 21 de membri avuseseră relaţii cu Gold Corporation. În frunte cu Augustin Ioan, preşedintele comisiei. Care a calificat (chiar în Dilema) patrimoniul cultural al Bucureştiului ca „amintiri coşcovite“ care stau în calea dezvoltării oraşului.

Nu am nume din alte instituţii, dar şi acolo este un dezastru. Conform Inspectoratului de Stat în Construcţii, jumătate din autorizaţiile de construire/desfiinţare pe care le controlează în Bucureşti sînt ilegale. Inspectoratul le transmite prefectului, abilitat prin lege să verifice respectarea legii în Bucureşti, care nu face nimic. E revoltător ca Salvaţi Bucureştiul să aibă de zece ori mai multe procese decît prefectul, care are jurişti plătiţi de la buget pentru asta. Nu mai vorbim de Parchet. Ce e mai evident decît abuzul în serviciu al arhitectului-şef din Primărie, pentru care jumătate din autorizaţiile semnate sînt ilegale? Ce ar păţi un bucătar care ar greşi jumătate din mîncăruri, un contabil care ar greşi jumătate din facturi sau un chirurg care ar greşi jumătate din operaţii? Arhitectul-şef din Primărie nu păţeşte nimic.

Ce este de făcut? Proiectul de modificare a Legii este scris (de noi), trebuie doar aprobat. Rapoartele despre oameni sînt scrise, trebuie un ministru care să facă curăţenie. Am fost în audienţă la toţi miniştrii din ultimii ani şi le-am spus asta. Nici unul n-a făcut nimic. Pentru că statul este captiv unui grup de interese. Aceasta este, de fapt, problema de rezolvat. 

Nicuşor Dan este preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

nicusor dan referendum Foto Facebook 1250 jpg
LIVE TEXT Referendum în București. În jur de 1.8 milioane de bucureșteni sunt așteptați să răspundă la cele trei întrebări ale lui Nicușor Dan
Pe 24 noiembrie, odată cu alegerile prezidențiale 2024, va avea loc, în București, referendumul lui Nicușor Dan. Aproximativ 1.8 milioane de locuitori ai Capitalei sunt așteptați la urne pentru a răspunde la cele trei întrebări de pe buletinele de vot.
somn pixabay jpg
Cinci semne alarmante ale apneei în somn, fără legătură cu sforăitul. Cum le poți combate
Fii atent la semnalele de alarmă ale apneei în somn, chiar și dacă nu sforăi. O serie de simptome, cum ar fi trezirea frecventă noaptea pentru a merge la baie, pot indica o afecțiune ce necesită atenție.
Trump Israel EPA
Îi va da Trump undă verde lui Netahyahu pentru un război cu Iranul? Analist: „Ar însemna implicarea SUA în război, ori el a zis că aduce pacea”
Dacă Trump îi dă undă verde lui Netanyahu pentru un război cu Iranul, asta ar însemna o implicare directă a SUA în conflict, ceea ce vine în contradicție cu unul dintre pilonii campaniei electorale a republicanului, spune experta în relații internaționale Ioana Constantin Bercean.
racheta intercontinentala rubeja/ FOTO: defence.mgimo.ru
Putin mizează pe imagine amenințând cu o rachetă veche sub o denumire nouă. Specialiștii nu sunt impresionați
Racheta Oreșnik a Rusiei nu este atât de nouă precum susține Vladimir Putin.
Jorge Tamayo de la Harvard vorbeste despre AI la UBB jpg
Avertismentul unui economist de la Harvard cu privire la revoluția AI: „Un miliard de oameni trebuie să se recalifice în următorii 5 ani”
Jorge Tamayo, cadru didactic asociat la Universitatea Harvard, a vorbit în cadrul unei prelegeri la UBB despre impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. Concluzia lui este că dacă nu vrem să ne pierdem slujba din cauza AI, va trebui să fim pregătiți să ne recalificăm din 3 în 3 ani.
bulgaria saracie jpg
Cum ne sărăcește statul doar ca să-și astupe propria incompetență. Profesor de economie: „Ne uităm ca și curca la lemne și nu înțelegem”
Românii sărăcesc într-un ritm accelerat din cauza inflației care e folosită de stat pentru a umple „găurile” bugetului. Economistul Radu Nechita explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce statul și Banca Națională nu iau nicio măsură concretă pentru a stăvili creșterile de prețuri și inflația.
Ras Al Kaimach Sursa wikipedia jpg
Cele mai căutate vacanțe exotice de sărbători. După Dubai și Abu Dhabi, încă un emirat îi încântă pe români
Orientul Mijlociu a devenit tot mai accesibil în ultimii ani pentru românii aflați în căutarea destinațiilor exotice de vacanță. După Dubai și Abu Dhabi, și emiratul Ras Al Khaimach s-a numărat printre preferințele celor care au căutat sejururi de sărbători.
telefon public 0 jpeg
Strămoșii telefoanelor mobile, la mare căutare printre români. Cât au ajuns să coste după ce au fost abandonate
Vechile telefoane publice cu monedă, folosite până la apariția telefoanelor mobile, au ajuns din nou la mare căutare. De această dată, colecționarii sunt cei interesați de ele și sunt dispuși să bage mâna adânc în buzunar pentru a obține unul.
Foto 9  Ion Iliescu si Bill Clinton jpg
Povestea controversată a primului președinte din istoria României. Protejat al Anei Pauker, fiul de ilegalist școlit la Moscova, în luptele pentru putere cu Ceaușeștii
Ion Iliescu a fost primul președinte din istoria României. A avut o copilărie zbuciumată, a fost școlit în URSS, era protejat de Anna Pauker și a încercat să-l dea jos pe Ceaușescu cu cinci ani înainte de Revoluție. A avut două mandate ca președinte și două ca senator.