Statul ca soluţie proastă la o problemă serioasă

Publicat în Dilema Veche nr. 350 din 28 octombrie - 3 noiembrie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- argument -

Ideea de tranziţie, de unde şi săptămînalul de tranziţie pe care îl citiţi acum, presupune o stare viitoare de mai bine, o trecere spre ceva mai bun. În mod tradiţional, mai binele viitor presupunea democraţia şi capitalismul pe model vestic. După creşteri controlate şi stimulate prin subvenţii înşelătoare în perioada 1992-1996, România a trecut apoi printr-un şoc masiv al restructurării, în 1997-1999. Creşterea reluată în 2000 a devenit o constantă pînă în 2008. Părea a fi o cursă contracronometru prin care recuperăm decalaje, totul se făcea mai repede decît în Occident: economia creştea mai repede, salariile creşteau mai repede, datoria publică şi deficitul creşteau şi ele mai repede. Această ultimă creştere ne-a cam fost fatală. Am cheltuit în anii buni mult mai mult decît produceam. Acum, în anii proşti, trebuie să tăiem mai mult decît ar cere-o scăderea economică propriu-zisă.

Acum e nevoie de un moment de respiro în care să ne gîndim. Cursa nebună din 2000-2008 avea ca destinaţie un model clar şi coerent? Cu democraţia nu prea avem dubii de acest gen, e regula jocului acceptată de aproape toţi jucătorii. Cu capitalismul e mai complicat, mulţi dintre noi s-au cam răzgîndit. Inclusiv mare parte dintre colaboratorii acestei teme. Sau cel puţin s-au răzgîndit în ce priveşte tipul de capitalism pe care îl construiam voios pînă în 2008, pînă să ne lovească criza. Victoria Stoiciu şi Cornel Ban fac parte din această categorie de critici. Dialogul meu cu Zoltan Pogatsa este o conversaţie între doi oameni care pun acelaşi diagnostic, dar oferă soluţii diferite. Sînt de acord cu el că avem în Estul Europei un tip de capitalism bazat pe impozite mici şi pe salarii mici, care în general investeşte foarte puţin în cercetare şi în dezvoltare, care, pe scurt, adaugă valoare mică. I-am spus noi acolo „capitalism fără valoare adăugată“. Situaţia ne poate nemulţumi, dar, dacă aceasta a fost singura nişă pe care Europa de Est s-a putut insera în economia globală după 1990, ce am fi putut face altceva? Zoltan Pogatsa crede că acest tip de capitalism este tot o capcană a subdezvoltării, că marile multinaţionale vor ţine în Est doar producţia cu valoare adăugată mică, acolo unde avantajul competitiv dat de salariile mici este important, şi că asta nu va duce la o dezvoltare adevărată. Este prea pesimist? Cred că da. Pe de altă parte, sînt sceptic faţă de soluţiile lui – să investim mai mult în stat şi în serviciile lui. Nu pentru că nu e o idee bună în principiu, ci pentru că avem state prea corupte şi nepricepute pentru a putea canaliza dezvoltarea capitalismului. Adică, pentru a avea capitalism de stat pe model japonez, trebuie mai întîi să ai un stat deştept şi funcţional. Ceea ce e mult mai greu decît pare. În fine, trebuie neapărat să începeţi cu textul profesorului Bogdan Murgescu, care pune lucrurile într-o perspectivă istorică binevenită. De altfel, despre cartea sa – România şi Europa – vom mai avea prilejul să vorbim în revistă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Presiune social media asupra adolescentilor - telefon - adolescent - depresie FOTO Shutterstock
Tot mai mulți tineri visează la o lume fără internet, arată un nou studiu
Aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 21 de ani ar prefera să trăiască într-o lume în care internetul nu există, potrivit unui nou sondaj.
simion si nicusor jpg
Șeful INSCOP, despre alegerile prezidențiale: „Un vot patriotic în adevăratul sens al cuvântului”
Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP susține că „spirala tăcerii”, fenomenul care arată o reținere a votanților de a-și recunoaște opțiunea pentru un anume candidat, nu ar fi existat în alegerile de duminică, 18 mai 2025.
bufnita jpg jpeg
Cucuvea și bufniță. Care e diferența dintre cele două
În folclorul românesc, dar și în limbajul comun, termenii „cucuvea” și „bufniță” sunt adesea folosiți interschimbabil.
image jpeg
avion bagaj istock jpg
Aeroportul unic din Europa. Este singurul loc de pe Pământ unde poți ateriza în trei țări simultan
Este vorba despre EuroAirport Basel-Mulhouse-Freiburg, un nod aerian cu un statut internațional aparte, de unde pasagerii pot ateriza sau decola în (sau din) oricare dintre cele trei țări, în funcție de destinație și punctul de acces.
alfred simonis foto news.ro
Un nou favorit pentru funcția de președinte PSD. Ce spune Simonis despre această posibilitate
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, se numără printre favoriții la preluarea funcției de președinte PSD.
image png
Colosul din Asia ce va deschide o nouă fabrică la noi în țară. Noi locuri de muncă și investiții masive
România continuă să atragă interesul investitorilor străini, iar una dintre cele mai recente vești vine dinspre Asia. Un important gigant taiwanez din industria componentelor pentru biciclete, cunoscut la nivel mondial, își propune să își extindă operațiunile în Europa prin deschiderea unei fabrici
cub oana roman marius elisei png
Oana Roman, despre relația cu Marius Elisei: „A fost atât de abuzivă și toxică”. Vedeta a rămas cu un fel de stres posttraumatic
Oana Roman traversează o perioadă delicată din viața sa și recunoaște că face eforturi constante pentru a nu se lăsa copleșită de suferință. După un divorț dureros și o relație pe care o descrie ca fiind toxică, vedeta s-a confruntat și cu pierderea mamei sale, Mioara Roman, o pierdere profundă, pre
Viktor Orban FOTO AFP
„A pariat pe calul greșit”. Gafa care îl poate face pe Viktor Orbán să piardă sprijinul maghiarilor din Transilvania
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, era convins că George Simion, candidatul de extremă dreapta, va câștiga alegerile prezidențiale din România, încât i-a oferit sprijinul său tacit. Asta i-a adus, însă, un val de nemulțumire din partea comunității maghiare din România.