Statul ca soluţie proastă la o problemă serioasă

Publicat în Dilema Veche nr. 350 din 28 octombrie - 3 noiembrie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- argument -

Ideea de tranzi┼úie, de unde ┼či s─âpt─âm├«nalul de tranzi┼úie pe care ├«l citi┼úi acum, presupune o stare viitoare de mai bine, o trecere spre ceva mai bun. ├Än mod tradi┼úional, mai binele viitor presupunea democra┼úia ┼či capitalismul pe model vestic. Dup─â cre┼čteri controlate ┼či stimulate prin subven┼úii ├«n┼čel─âtoare ├«n perioada 1992-1996, Rom├ónia a trecut apoi printr-un ┼čoc masiv al restructur─ârii, ├«n 1997-1999. Cre┼čterea reluat─â ├«n 2000 a devenit o constant─â p├«n─â ├«n 2008. P─ârea a fi o curs─â contracronometru prin care recuper─âm decalaje, totul se f─âcea mai repede dec├«t ├«n Occident: economia cre┼čtea mai repede, salariile cre┼čteau mai repede, datoria public─â ┼či deficitul cre┼čteau ┼či ele mai repede. Aceast─â ultim─â cre┼čtere ne-a cam fost fatal─â. Am cheltuit ├«n anii buni mult mai mult dec├«t produceam. Acum, ├«n anii pro┼čti, trebuie s─â t─âiem mai mult dec├«t ar cere-o sc─âderea economic─â propriu-zis─â.

Acum e nevoie de un moment de respiro ├«n care s─â ne g├«ndim. Cursa nebun─â din 2000-2008 avea ca destina┼úie un model clar ┼či coerent? Cu democra┼úia nu prea avem dubii de acest gen, e regula jocului acceptat─â de aproape to┼úi juc─âtorii. Cu capitalismul e mai complicat, mul┼úi dintre noi s-au cam r─âzg├«ndit. Inclusiv mare parte dintre colaboratorii acestei teme. Sau cel pu┼úin s-au r─âzg├«ndit ├«n ce prive┼čte tipul de capitalism pe care ├«l construiam voios p├«n─â ├«n 2008, p├«n─â s─â ne loveasc─â criza. Victoria Stoiciu ┼či Cornel Ban fac parte din aceast─â categorie de critici. Dialogul meu cu Zoltan Pogatsa este o conversa┼úie ├«ntre doi oameni care pun acela┼či diagnostic, dar ofer─â solu┼úii diferite. S├«nt de acord cu el c─â avem ├«n Estul Europei un tip de capitalism bazat pe impozite mici ┼či pe salarii mici, care ├«n general investe┼čte foarte pu┼úin ├«n cercetare ┼či ├«n dezvoltare, care, pe scurt, adaug─â valoare mic─â. I-am spus noi acolo ÔÇ×capitalism f─âr─â valoare ad─âugat─âÔÇť. Situa┼úia ne poate nemul┼úumi, dar, dac─â aceasta a fost singura ni┼č─â pe care Europa de Est s-a putut insera ├«n economia global─â dup─â 1990, ce am fi putut face altceva? Zoltan Pogatsa crede c─â acest tip de capitalism este tot o capcan─â a subdezvolt─ârii, c─â marile multina┼úionale vor ┼úine ├«n Est doar produc┼úia cu valoare ad─âugat─â mic─â, acolo unde avantajul competitiv dat de salariile mici este important, ┼či c─â asta nu va duce la o dezvoltare adev─ârat─â. Este prea pesimist? Cred c─â da. Pe de alt─â parte, s├«nt sceptic fa┼ú─â de solu┼úiile lui ÔÇô s─â investim mai mult ├«n stat ┼či ├«n serviciile lui. Nu pentru c─â nu e o idee bun─â ├«n principiu, ci pentru c─â avem state prea corupte ┼či nepricepute pentru a putea canaliza dezvoltarea capitalismului. Adic─â, pentru a avea capitalism de stat pe model japonez, trebuie mai ├«nt├«i s─â ai un stat de┼čtept ┼či func┼úional. Ceea ce e mult mai greu dec├«t pare. ├Än fine, trebuie neap─ârat s─â ├«ncepe┼úi cu textul profesorului Bogdan Murgescu, care pune lucrurile ├«ntr-o perspectiv─â istoric─â binevenit─â. De altfel, despre cartea sa ÔÇô Rom├ónia ┼či Europa ÔÇô vom mai avea prilejul s─â vorbim ├«n revist─â.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.