Starea ideilor în lume

Publicat în Dilema Veche nr. 358 din 23 - 29 decembrie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- în topuri și analize -

Pentru a doua oară, revista Foreign Policy publică un top cu cei mai importanţi 100 de gînditori globali. Ediţia românească din ianuarie 2011 îl va publica integral, împreună cu analizele şi comentariile dedicate.

Cine ce gîndeşte 

Acest clasament este diferit de cel al intelectualilor publici – realizat tot de FP în colaborare cu revista britanică Prospect. Dacă în cel al „intelectualilor propriu-zişi“ sînt prezenţi scriitori, universitari, editorialişti, acesta, care se ocupă de global thinkers, adună personaje foarte diferite: de la miliardari la prim-miniştri, de la scriitori la politicieni, de la bancheri la militanţi pentru drepturile omului. Un amestec oarecum ciudat – şi, desigur, discutabil – care se bazează însă pe un lucru foarte bun de exploatat, jurnalistic vorbind: fiecare dintre cei incluşi în top este avut în vedere pentru „o idee“. Nu una „în stare pură“, „abstractă“, „teoretică“, ci o idee aplicabilă (sau deja aplicată), din a cărei punere în practică, eventual, decurg alte „idei“. E adevărat, uneori diferenţa dintre „idee“ şi „cauză“ e greu de făcut. De exemplu, Jeff Bezos şi Steve Jobs (locul 17) au fost incluşi în top „pentru reinventarea lecturii“ prin realizarea celor două dispozitive electronice de citit (Kindle şi iPad). Martha Nussbaum (locul 90) – „pentru că ne reaminteşte ce pierdem în goana după competiţia globală“. În schimb, Malalai Joya (activistă pentru drepturile omului, locul 93) este considerată importantă pentru că „întrupează un Afganistan cu gîndire independentă“. Iar Tarja Halonen (preşedinta Finlandei, locul 99) – „pentru combaterea oricărei forme de inechitate“. Alteori, aproape că nu e vorba de o „idee“, ci de un dat, de o situaţie în sine ori de o „trăsătură de caracter“. De exemplu, Zhou Xiaochuan (guvernatorul Băncii Populare Chineze) este plasat pe locul 4 „pentru că ţine în mîini soarta economică a lumii“. John Bolton (preşedinte la American Enterprise Institute, locul 56) este apreciat „pentru că nu se dă bătut“; cu alte cuvinte, după ce a fost întruchiparea politicii externe a lui George Bush, continuă pe aceeaşi linie şi în epoca lui Obama. 

Cîţiva protagonişti 

În ediţia anterioară a topului – apărută în plină criză americană – primul loc i-a aparţinut lui Ben Bernanke, şeful de la Federal Reserve. Acum, e abia pe locul 5, dar i se atribuie în continuare un statut puternic: „pentru că stăpîneşte economia SUA, cu orice preţ“. Pe primul loc se află, la egalitate, cei mai bogaţi oameni ai lumii – Bill Gates şi Warren Buffet, pentru că „au avut iniţiative atunci cînd statele lumii ezită să o facă“; concret spus, şi-au donat jumătate din avere unor fundaţii şi au călătorit prin lume încercînd să formeze un „club al marilor filantropi“ şi să finanţeze mari proiecte din domeniile sănătăţii, educaţiei ori dezvoltării. Imediat după ei, tot ex aequo, doi reprezentanţi instituţionali: Dominique Strauss-Kahn (directorul FMI) şi Robert Zoellick (preşedintele Băncii Mondiale) „pentru o viziune de oţel în vremuri de criză“. Foreign Policy consideră că, dacă n-ar fi fost cei doi, „probabil că n-am mai fi folosit deloc cuvîntul «creştere»“. Abia pe locul al treilea apare personajul numit în mod curent „cel mai puternic om de pe planetă“, preşedintele SUA. Şi nu neapărat pentru că are o idee ori pentru vreo faptă anume, ci pentru că rezistă şi „găseşte o linie directoare“ printre criticile de care are parte. 

Pînă la Angela Merkel (care ocupă locul 10 pentru faptul de a „conduce Europa prin criză cu o fermitate teutonică“), trei personaje arată cu adevărat că este vorba despre un top global. Guvernatorul Băncii Populare Chineze, care „stă“ pe rezerve valutare de 2,65 trilioane, consideră că solicitarea Vestului de reevaluare a yuan-ului este o „cură fantezistă“ în stil occidental, o „pilulă care să rezolve problema peste noapte“. În schimb, propune, în stil chinezesc, un tratament în stil chinezesc, printr-un „amestec de 10 plante“, care „nu rezolvă problema imediat, ci într-o lună-două“. Premierul brazilian Celso Amorim (locul 6) a „transformat Brazilia într-o putere globală“ şi crede că alianţa cu Rusia, India şi China (BRIC) va „redefini guvernarea lumii“. Pe locul următor este plasat Ahmet Davutoglu (ministru de Externe al Turciei), considerat „creierul din spatele re-trezirii globale“ a ţării sale. Pe locurile 8 şi 9, doi oameni de arme: generalul David Petraeus şi secretarul american al Apărării, Robert Gates. 

Pe altă lume 

Întîmplător sau nu, cel mai bine plasat reprezentant al Europei „vine“ abia al zecelea. Înaintea sa se află reprezentantul unei ţări (Turcia) care solicită intrarea în Uniunea Europeană de decenii întregi; faptul că i se refuză nu i-a „tăiat“ accesul către statutul de viitoare putere globală. Aşa încît vechea sa cerere va fi în curînd reevaluată de pe alte poziţii. 

Întreaga configuraţie a topului – discutabil, ca orice top, dar interesant ca „sinteză“ a lumii de azi – arată o dinamică foarte interesantă a globalizării. Apar în el idei şi oameni despre care în România nu se ştie mai nimic şi nu se vorbeşte mai deloc. Desigur, se va pune din nou întrebarea „de ce nu e nici un român între primii 100?“. Poate că nici n-are ce să caute... Restul, în Foreign Policy România din ianuarie.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.