Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!

Publicat în Dilema Veche nr. 964 din 29 septembrie – 5 octombrie 2022
image

Vă spun din capul locului, cu riscul de a vă enerva: imaginea României la Bruxelles e bunicică, atîta cît e. Sîntem o țară UE care nu creează probleme, ba dimpotrivă, le mai și rezolvă uneori, așa cum s-a întîmplat în criza grîului ucrainean.

Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.

De pildă, o problemă pe care o avem noi, românii, cu România e creșterea fulminantă a AUR și euroscepticismul și el în creștere din subsidiar. Spaima cea mare e că riscăm să devenim un fel de teocrație ortodoxă analfabetă funcțional, cu o tendință centrifugă față de Uniunea Europeană. Dar credeți că Bruxelles-ul e foarte impresionat de AUR? Problemele lui sînt altele, ca de pildă țările cu crize de personalitate, care au început să iasă de-a dreptul din țîțînii statului de drept. „Premiantul” la acest capitol este Viktor Orbán, liderul unei Ungarii infestate de un autoritarism pe care l-am putea numi modern și creativ, dacă autoritarismului i s-ar putea aplica astfel de adjective. Orbán a reușit să blocheze sancțiunile referitoare la petrol destinate Rusiei mai multe săptămîni la rînd, în vară, de exemplu, nemaivorbind de felul cum și-a subminat propriul stat de drept. Și mai e și Polonia lui Kaczynski, Duda și Morawiecki, cu ideile ei mai speciale despre mecanismele Justiției și zonele libere de LGBT. A doua e doar amenințată de constrîngerile Bruxelles-lui, dar Ungaria e destul de aproape de blocarea unor fonduri europene în valoare de 7,5 miliarde de euro, propusă de Comisia Europeană.

Credeți că AUR impresionează, într-un asemenea peisaj? Succesul AUR s-a concretizat mai ales într-un scandal perpetuu, cu o serie de busculade pe la gardul Casei Poporului și prin alte părți, fără absolut nici o legătură cu guvernarea. Și cu o scădere în sondaje. Ceea ce ar însemna că, așa, 40% analfabeți funcțional cum sîntem, euroscepticismul nostru în creștere e mult mai mic decît al celor care au votat în funcții de decizie FIDESZ-ul lui Orbán sau Partidul Lege și Justiție al lui Kaczynski.

Dar să ne uităm asemănător și la o altă problemă a noastră, a românilor: eșecul formulei de guvernare PNL-USR. Sfîrșitul ei controversat, legat de reforma în Justiție promovată de useristul Stelian Ion. A fost vorba atunci de mecanismul de numire a procurorilor. În Polonia e mult mai simplu și mai grav: judecătorii pot fi sancționați oricînd, direct, de instanțe locale, în funcție de deciziile pe care le iau în diferite cazuri, contrar principiilor europene.

E adevărat, pentru noi, cei care am vrea ca lucrurile să se schimbe cît mai mult și mai repede în România, situația e departe de a fi roză. Guvernarea PNL-PSD a venit cu așteptări sumbre. Dar PNL și PSD au azi alte interese politice decît pe vremuri. Cel mai important dintre acestea se numește PNRR, Planul Național de Redresare și Reziliență – altfel spus, banii mulți și ușor de cheltuit oferiți de Bruxelles prin Fondul NextGen, post-COVID. E drept, stăm prost cu absorbția, suspiciunile că banii vor fi împărțiți între clienții politici rămîn. Dar PNRR-ul guvernării PNL-USR a fost aprobat și preluat de guvernarea PNL-PSD. Banii nu au fost blocați, ci au început să intre efectiv în conturile României.

Dacă comparația cu Ungaria nu pare convingătoare, putem compara România cu altceva: tot cu România, dar cea din epoca Dragnea-Dăncilă. Și nu e vorba de rățoielile celor doi la adresa Bruxelles-ului, ci de altceva, mult mai palpabil: faimosul PNDL, moșit prin 2013 de Dragnea, care a înlocuit o vreme, în mare parte, fondurile europene. Cele două etape au însemnat cam zece miliarde de euro, alocați într-un mod foarte criticabil și criticat. S-a ajuns pînă la asfalt pus într-un singur strat, direct pe pămînt, care putea fi rupt cu mîna.

Aprobat în toamna trecută, PNRR-ul vine cu o sumă asemănătoare pentru transporturi: 7,62 miliarde de euro. Bani europeni și nu din buzunarul propriu, care au șanse să fie cheltuiți cu mai mult folos. Cam ce-ar face o țară normală la cap acum, post-COVID.

În fine, a urmat ceea ce, dacă aș fi ideolog AUR, aș putea numi o pedeapsă divină obligatorie după molimă, fiindcă Biciul lui Dumnezeu nu lovește o singură dată. Dar, am uitat, AUR e mai preocupat să se pună permanent de-a curmezișul bunului-simț, oricît de incoerent trebuie să fii ca să faci asta. În fine, v-ați dat seama, e vorba de războiul din Ucraina. Dumnezeu, cu biciul lui, sau altcineva a împins România în această criză cu două atuuri: proximitatea geografică și o formulă de guvernare puțin dispusă să calce-n străchini într-o astfel de speță. Grîul ucrainean a început să circule pe liniile ferate românești și prin barjele de pe Dunăre pînă la Constanța. În România, la știri, s-au văzut cozile de la frontieră, vagoanele bune de fiare vechi care blocau liniile ferate și ele bune de fiare vechi. Cu ochii pe cifre, Bruxelles-ul a constatat însă că Portul Constanța e cea mai mare și mai bună supapă pentru cerealele ucrainene.

Ne e clar pentru ce din România toate cele de mai sus se văd, pe drept cuvînt, altfel decît de la Bruxelles. Dar nu sînt deloc convins că sîntem un stat eșuat, în disoluție și așa mai departe, chiar dacă am ratat o mulțime de șanse – PNDL-ul lui Dragnea e doar un exemplu. Sîntem măcar avantajați de prostiile pe care le fac cei din jur. Despre Bulgaria, cealaltă repetentă a UE și eterna noastră colegă din ultima bancă, nu mai vorbesc. „Guvernul Harvard” al acesteia s-a făcut praf ca o glumă tristă, pozițiile discutabile față de războiul din Ucraina sînt și ele o surpriză neplăcută și așa mai departe. Și din nou, undeva, în băncile din mijloc ale clasei UE, au apărut alți chiulangii, care aruncă cu cocoloașe de hîrtie în Bruxelles.

Dureros, șansa României e, acum, ca de atîtea alte dăți, pe undeva prin nefericirea celor din jur. Nu știu dacă există destine istorice, și mai ales dacă țările pot avea așa ceva, dar exercițiul pe care l-am făcut, de a încerca să mă uit la noi înșine, împreună cu dumneavoastră, cu un ochi din afară, încearcă să ne facă să ne adecvăm ambițiile la ceea ce putem. Sau e posibil.

Iulian Comanescu este consultant de comunicare, stabilit din 2020 la Bruxelles, unde lucrează cu oameni politici și instituții.

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

7538113 jpg
B-21 Raider – bombardierul care lovește oriunde în lume a fost lansat VIDEO
Primul avion de generația a VI-a de serie din lume, noul bombardier intercontinental cu capabilități stealth (invizibil pentru radar) B-21 Raider a fost dezvăluit publicului în urmă cu câteva zile de producătorul Northrop Grumman și beneficiarul US Air Force.
Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.
 Razboi Rusia Ucraina elicopter rusesc de recunoastere şi atac Kamov Ka-52 Alligator in misiune de lupta in Ucraina 27-28 mai 2022 FOTO Profimedia / Ministerul rus al Apărării
Spațiul aerian, mortal pentru ambele părți, în războiul din Ucraina. Cum încearcă piloții să păcălească radarul VIDEO
Piloții ruși și ucraineni își asumă riscuri enorme la fiecare zbor, fie el cu un avion de vânătoare, fie cu elicopterele, în încercarea de a evita să fie depistați de radarele inamicilor.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.