Spurcata sodomie la 1800

Publicat în Dilema Veche nr. 107 din 9 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Potrivit ├Ändrept─ârii legii, sodomia este un p─âcat de moarte: "sodomleanii nu se ceart─â numai cu moarte, ce ┼či dup─â moarte trupurile lor le bag─â ├«n foc de le ard". Sodomia prime┼čte o defini┼úie foarte larg─â: "c├«nd se ├«mpreun─â ne┼čtine peste fire cu vreun dobitoc", "c├«nd se ├«mpreun─â ne┼čtine cu fiece obraz parte b─ârb─âteasc─â", c├«nd un b─ârbat se ├«mpreun─â cu copii sau "cela ce s─â va ├«mpreuna cu muiarea peste fire" sau "cela ce face v─ârsare cu m├«na lui" (masturbarea), toate acestea "s─â chiam─â c─â face sodomie". Dar sodomitul are ┼či corespondentul s─âu feminin: sodomleanca. Astfel "oricare muiare va me┼čte┼čugi de va mearge la alt─â muiare, ca un b─ârbat, cu me┼čte┼čuguri ca acealea cum am scris ┼či mai sus, ┼či frec├«ndu-se eale acolo de va arunca s─âm├«n┼úa una la alalt─â, ce s─â zice de vor face acel lucru des─âv├«r┼čit s─â se st├«mpere de poft─â, atunce pre am├«ndoao s─â le omoar─â". De asemenea, "care muiere va face ├«n loc de b─ârbat cu vreun copil, aceia s─â-i fac─â moarte ca unii sodomleance". Sub o larg─â p─âl─ârie s├«nt condamnate pedofilia, homosexualitatea, lesbianismul, indiferent de sexul "sodomitului", pedeapsa fiind foarte grea: moartea, prin t─âierea capului ┼či prin arderea trupurilor. P─âcat ┼či delict politicesc ├«n acela┼či timp, sodomitul este judecat ┼či condamnat mai ├«nt├«i de "judec─âtorul bisericii" care ├«l afurise┼čte, iar apoi de "judec─âtorul mirenesc" care-i "face moartea". ├Än documentele vremii, sodomia nu are vizibilitate dec├«t ├«n anumite contexte: ├«n cuplu, ├«n pr─âv─âlie ┼či ├«n interiorul m─ân─âstirilor. Sodomia ├«n cuplu Condamnat─â este sodomia comis─â ├«n interiorul cuplului. Glava 181, zaceala 1, cuv├«nteaz─â astfel: " Poate muiarea s─â cear─â voe de la beseric─â s─â se despar┼ú─â de b─ârbat c├«nd-l va ├«nv─â┼úa diavolul me┼čte┼čugul lui spurcat ┼či ur├«t ce s─â zice s─â nu se ├«mpreune cu f─âmeaia-┼či cumu-i fire, ce afar─â de fire. Dece atunce besearica-i desparte p├«n─â ├«n pu┼úin─â vreame, p├«n─â doar─â s-ar poc─âi b─ârbatul de acest p─âcat spurcat, ce s─â zice de sodomie". Termenul de sodomie se refer─â, ├«n vocabularul teologic cre┼čtin, la o serie de practici sexuale care ├«nglobeaz─â, pe l├«ng─â rela┼úiile intime ├«ntre indivizi de acela┼či sex, ┼či raporturi sexuale anale sau orale comise ├«n interiorul c─âs─âtoriei. ├Än interiorul sau ├«n afara rela┼úiei maritale, ├«nclina┼úiile homosexuale s├«nt condamnabile ┼či sanc┼úionabile. Educate de mame ┼či urm├«nd sfaturile preotului, so┼úiile nu accept─â dec├«t pozi┼úia clasic─â - b─ârbatul deasupra femeii culcate pe spate - c├«nd este vorba de ├«ndeplinirea obliga┼úiilor conjugale. Este de altfel pozi┼úia recomandat─â ┼či de p─ârin┼úii Bisericii. Orice "inova┼úie" venit─â din partea so┼úului este privit─â cu suspiciune, orice cerere treze┼čte nemul┼úumire ┼či refuz. Credincioase, tem─âtoare, femeile se opun ┼či ├«ncearc─â s─â reziste unor astfel de cereri bizare totu┼či, dac─â ┼úinem cont de ceea ce g├«ndeau despre sexualitate. Iar sodomia este ├«ntruchiparea p─âcatului, a r─âului, a deviantului, p├«ng─ârind nu numai pe cel care cere, ci ┼či pe cel supus. ┼×i dac─â accept─â din team─â, silite de o b─âtaie zdrav─ân─â, ┼čantajate, primul lucru pe care ├«l fac aceste femei este s─â mearg─â s─â se spovedeasc─â, s─â povesteasc─â totul preotului, at├«t pentru a m─ârturisi ┼či a fi absolvite de p─âcat, c├«t ┼či pentru a cere ajutor. De altfel, mitropolitul Antim Ivireanul, ├«n manualul s─âu, plaseaz─â sodomia printre ├«ntreb─ârile chestionarului pe care preo┼úii ar trebui s─â-l utilizeze la spovedania cre┼čtinului. Teama de pedeaps─â i-a f─âcut pe mul┼úi probabil s─â treac─â peste aceste "gre┼čeli" ┼či s─â nu le confeseze duhovnicului sau poate c─â ele nici nu s├«nt cercetate de c─âtre preo┼úi a┼ča cum ├«i sf─âtuie┼čte mitropolitul. Unele femei, asaltate de astfel de cereri, ├«ngrozite de p─âcatul comis, ├«nfrico┼čate de "chinurile" din patul conjugal, alearg─â chiar de a doua zi la p─ârintele duhovnic. Anastasia face mare v├«lv─â ├«n mahalaua Sf. Ecaterina dup─â o noapte c├«nd so┼úul ├«i cere "s─â facem ├«mpreunare am├«ndoi pe dinapoi"; speriat─â ┼či "tem├«ndu-s─â de alt─â fapt─â f─âr─â de lege n-au primit", iar refuzul este ├«nso┼úit de o b─âtaie sor─â cu moartea. Barbu din Dobrote┼čti, jude┼úul D├«mbovi┼úa, se afl─â la al doilea zapis prin care promite c─â nu ├«┼či va mai ├«nsp─âim├«nta so┼úia cu "cereri sc├«rnave" de sodomie. Maria din Bucure┼čti se vait─â de b─ârbatul ei, Gligorie b─ârbierul, "c─â ar fi cu totul pornit la partea sodomiei ┼či c─â de multe ori a n─âv─âlit a s─âv├«r┼či cu ia ┼či nu s-ar fi l─âsat, ┼čtiut─â fiind acea a lui urmare ┼či de c─âtr─â st─ârostie pentru carele l-au certat ┼či cu b─âtaie". Biserica a considerat ├«ntotdeauna aceste tipuri de raporturi ca p─âcate foarte grave, deoarece puneau ├«n pericol scopul primar al actului sexual: procrea┼úia. "Sodomia nu na┼čte rod" - cuv├«nteaz─â Pravila. Iar "cela ce se va ├«mpreuna singur cu muiarea lui ├«ntr-alt chip, iar─â nu cumu-i obiceaiul muerilor, aceluia r─âspunsu lui iaste de isprav─â s─â-i fac─â moarte". Trec├«nd peste aceste prevederi, Biserica se arat─â totu┼či destul de indulgent─â ┼či, a┼ča cum recomanda o alt─â zaceal─â a Pravilei, ├«i d─â ┼čansa de a "se poc─âi" ┼či ├«ndrepta: cu un zapis de angajament ┼či cu aplicarea unui canon. ├Än pr─âv─âlie Abia c├«nd ├«nclina┼úiile lui se manifest─â ├«n comunitate, pun├«nd ├«n pericol ├«ns─â┼či ordinea stabilit─â, sodomitul este pedepsit. De Panait cojocarul se pl├«nge mai ├«nt├«i so┼úia, Ivana, c─â la un an de la c─âs─âtorie "au ├«nceput a o bate ┼či a o c─âzni, av├«nd obicei a face p─âcatul sodomii pentru care sc├«rnav lucru nesuferind, nesupuindu-se au mai fost j─âluit". A doua jalb─â este dat─â tot de so┼úie care ├«l acuz─â c─â "el (so┼úul, n.n.) av├«nd un ocenic copil la pr─âv─âlie au c─âzut ├«n p─âcatul sodomiei cu d├«nsul". A treia jalb─â este dat─â de tat─âl numitului "ocenic", Panciul tufeciul, care poveste┼čte urm─âtoarele: "c─â av├«nd un copil, anume Hrizea, l-am dat la un Panait cojocar ca s─â-l ├«nve┼úe me┼čte┼čugul cojoc─âriei ┼či eu, din porunca M─âriei Sale lui Vod─â, fiind trimis la ┼óarigrad c├«nd am venit am g─âsit copilul acas─â. Am ├«ntrebat p─â mum─â-sa de ce l-au luat de la me┼čte┼čug, copilul au spus cum c─â st─âp├«n─â-s─âu l-au silit de au f─âcut cu d├«nsul p─âcatul sodomiei". Reclamat la marele ag─â, Panait este ├«ntemni┼úat, globit ┼či b─âtut; dar pentru c─â tat─âl copilului, acuzatorul principal, ├«l iart─â ┼či cade la pace pentru 10 taleri, este eliberat. Dar dac─â ar fi s─â ne raport─âm la ceea ce spune Pravila, pedeapsa ar fi fost moartea, av├«nd ├«n vedere c─â Panait cojocarul ┼či-a sodomizat ├«nt├«i so┼úia ┼či apoi ucenicul. El scap─â destul de u┼čor de acuza┼úiile unui tat─â indulgent: "s-au sculat doi, trei negu┼ú─âtori (fiindc─â-l ├«nchisese) ca s─â-l iertu ┼či l-am iertat pentru rug─âciunea negu┼ú─âtorilor, l─âs├«ndu-l ├«n plata lui Dumnezeu. ┼×i au dat copilului 10 taleri". Nu ├«l iart─â ├«ns─â Ivana care acum are motive temeinice s─â cear─â separarea pe care mitropolitul i-o acord─â, sprijinindu-se pe lista 147, cap 181, zaciala 10, ce zice: "de s─â va afla b─ârbatul ce face sodomie nu o face numai cu muiarea lui, ce ┼či cu alta striin─â sau ┼či cu alt obraz, atunce muiarea va cere voie de la biseric─â s─â se despar┼ú─â". Ceea ce surprinde este atitudinea destul de tolerant─â a celor din jur: trei negustori, tovar─â┼či de-ai lui, cu siguran┼ú─â, ├«i sar ├«n ajutor ┼či intermediaz─â pe l├«ng─â tat─âl copilului o ├«n┼úelegere, trec├«nd peste gravitatea actului comis sau poate obi┼čnui┼úi cu astfel de raporturi ce se ┼úes ├«n mijlocul pr─âv─âliei ├«ntre calf─â ┼či st─âp├«n; tat─âl, la r├«ndul lui, cedeaz─â foarte repede ├«n schimbul unei mici sume de bani, l─âs├«ndu-l pe vinovat ├«n voia lui Dumnezeu ┼či consider├«nd probabil c─â pedeaps─â mai mare dec├«t cea divin─â nu are cum s─â primeasc─â. Biserica ├«l canonise┼čte ┼či-l livreaz─â "judec─âtorului mirenesc", dar marele ag─â ac┼úioneaz─â asimil├«nd sodomia celorlate p─âcate trupe┼čti sanc┼úionate de cutum─â ┼či lege cu plata gloabei, b─âtaie, ├«nchisoare ┼či apoi libertatea. C─âlug─ârul ┼či sodomia Despre homosexualitatea c─âlug─ârilor din m─ân─âstiri s-a tot vorbit ┼či se vorbe┼čte ├«nc─â mai mult pe la col┼úuri dec├«t ├«ntr-o analiz─â riguroas─â cu sus┼úinere documentar─â. Documenta┼úia nu este prea numeroas─â, dar ea este spectaculoas─â, pitoreasc─â ┼či surprinde cum aceast─â lume, aparent lini┼čtit─â ┼či presupus spiritual─â, se las─â antrenat─â ├«n jocul "diavolului" ce cu "me┼čte┼čugul lui spurcat ┼či ur├«t" o perverte┼čte, o ur├«┼úe┼čte, o ├«nscrie ├«n lumea celor "pro┼čti" ┼či "p─âc─âto┼či" laici. Abstinen┼úa, cuviin┼úa, evlavia s├«nt doar c├«teva dintre calit─â┼úile pe care un c─âlug─âr ar trebui s─â le "├«mbrace" odat─â cu rasa, dar nu ├«ntotdeauna ele chiar se ┼či potrivesc cu persoana ce a renun┼úat la lumea p─âc─âto┼čilor, pentru a se ascunde ├«n poc─âin┼ú─â ┼či rug─âciune ├«ntre zidurile unui schit sau ale unei m─ân─âstiri. Lucrurile nu stau prea bine nici m─âcar ├«n interiorul m─ân─âstirilor, unde c─âlug─ârii s├«nt ┼či mai greu controlabili, dac─â stare┼úul nu are autoritatea necesar─â sau dac─â el ├«nsu┼či se las─â antrenat ├«n tenta┼úiile lumii p─âm├«nte┼čti. Un caz este arhidiaconul ┼×tefan de la m─ân─âstirea Cotmeana, fost c─âlug─âr la m─ân─âstirea Mihai-Vod─â din Bucure┼čti, se pare chiar slujba┼č ├«n cancelaria Mitropoliei. ┼×tefan este o figur─â aparte ├«ntruc├«t adun─â la un loc toate p─âcatele acestei lumi: ho┼ú, sodomit, g├«lcevitor, pizma┼č, seme┼ú. Mai ├«nt├«i fur─â "ni┼čte min├ęe" ale m─ân─âstirii Mihai-Vod─â, apoi tot ce g─âse┼čte prin biblioteca ┼či cancelaria Mitropoliei: "am g─âsit la d├«nsul multe c─âr┼úi de ale sfintei Mitropolii, furate de d├«nsul, ┼či pecetea r─âposatului ├«ntru Isus Hristos, fratelui nostru kir ┼×tefan mitropolitul ┼či alte multe m─ârun┼úi┼čuri" - noteaz─â anchetatorii. Ajuns la Cotmeana, ┼×tefan se las─â atras de doi dintre "oamenii" egumenului ┼či "ca un porc de c├«ine au s─ârutat pe un cafegiu al nostru, om striin fiind ┼či de alt─â l├ęge carele l-am adus noi la pravoslavnica credin┼ú─â, ├«nc─â ┼či pre altul ┼či le-au gr─âit cuvinte blestem─â┼úe┼čti" - poveste┼čte egumenul Grigore. Cafegiul, care tocmai ├«mbr─â┼úi┼čase pravoslavnica credin┼ú─â, se indigneaz─â de comportamentul c─âlug─ârului, ├«ntreb├«ndu-se probabil dac─â nu cumva gre┼čise c├«nd se l─âsase convins de egumen s─â-┼či lase legea sa pentru o "astfel" de ortodoxie. Pu┼či fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â, ├«naintea soborului, ┼×tefan ascult─â m─ârturisenia victimelor. Cafegiul ┼či cealalt─â slug─â "a┼ča au m─ârturisit cum c─â nu numai c─â i-au s─ârutat cu r├«vn─â curveasc─â, ci ├«nc─â le-au gr─âit ┼či cuvinte asemenea s─ârut─ârii". S├«nt sus┼úinu┼úi de c─âlug─ârii, preo┼úii ┼či slugile m─ân─âstirii, ├«ntruc├«t ┼×tefan le poart─â pizm─â, "mozavirindu-i" pe unde se poate. Trimis la Snagov, spre poc─âin┼ú─â, monahului sodomit ┼či mozavir i se ofer─â ┼čansa de a reflecta ┼či mai ales de a se ├«ndrepta. Dar dac─â arhidiaconul ┼×tefan nu mai apuc─â s─â-┼či pun─â-n aplicare pornirile sale, nu acela┼či lucru se ├«nt├«mpl─â cu Teofil, proegumenul de la m─ân─âstirea C─âld─âru┼čani. Acesta este dovedit "c─â au f─âcut sodomie cu ┼úiganii, ├«ns─â ┼úiganii f─âc├«nd sodomie cu el", ┼či asta timp de doi ani c├«t a fost proegumenul m─ân─âstirii. "Pentru aceast─â fapt─â rea ┼či spurcat─â", Teofil este dec─âzut la rangul de monah prost ┼či trimis surghiun la m─ân─âstirea Tismana unde "s─â-┼či pl├«ng─â p─âcatele". Din nou, aceea┼či distan┼ú─â ├«ntre norm─â ┼či practic─â, din nou aceea┼či clemen┼ú─â care converte┼čte moartea ├«n ├«nchisoare, p─âcatul ├«n canon. Chiar din secolul al XVIII-lea se observ─â cum conduita desfr├«nat─â a c─âlug─ârilor devine un loc comun. Homosexuali sau numai simplu afemeia┼úi, be┼úivi sau cheflii, cartofori sau ├«mp─âtimi┼úi ai dansului, c─âlug─ârii invadeaz─â cotidianul ┼či, odat─â cu ei, imaginea ce se creeaz─â ├«n jurul lor, se difuzeaz─â cu rapiditate ├«n interiorul societ─â┼úii. Se ajunge astfel la manipularea facil─â a acestor stereotipuri, facilitate ├«ntre┼úinut─â de b├«rf─â, zvonuri incontrolabile lansate ├«n comunitate, purtate pe uli┼ú─â ┼či care se sparg p├«n─â la urm─â de zidurile Mitropoliei. Institu┼úia ecleziastic─â trebuie s─â le controleze, indiferent de falsitatea sau veridicitatea lor, c─âci ├«ns─â┼či faima Bisericii este atins─â. Imaginea controversat─â, plasat─â ├«ntre dou─â extreme at├«t de diferite - cinste, desfr├«nare - intr─â ├«n jocul ┼čantajelor de tot felul, se dilat─â ┼či se ├«nnegre┼čte f─âr─â s─â existe prezum┼úie de nevinov─â┼úie, c─âci exist─â deja toposul ce o ia ├«naintea realit─â┼úii. Un caz ne arat─â cum se structureaz─â ┼či cum func┼úioneaz─â mecanismele unei astfel de imagini c├«nd adev─ârul este at├«t de aproape de minciun─â, c├«nd minciuna este ├«ns─â┼či adev─âr, iar realitatea nici nu mai conteaz─â ├«n ultim─â instan┼ú─â. ├Änl─ân┼úuirea faptelor, contopirea pove┼čtilor, grani┼úa fluid─â dintre realitate ┼či fic┼úiune contribuie la ├«ntre┼úinerea ┼či perpetuarea toposului. La 1809, m─ân─âstirea Butoiu se afl─â din nou ├«n mijlocul scandalului (un altul avusese loc ├«n 1799 pe aceea┼či tem─â): egumenul Constantin este acuzat de "fapte ├«nsp─âim├«nt─âtoare", iar jalba este purtat─â de doi ┼úigani "zurbagii", Lep─âdat ┼či cumnat─â-s─âu, Stan, "zic├«nd c─â este cu ┼čtirea a tuturor". Acuza┼úiile s├«nt foarte grave: "pentru egumenul Constantin multe p├«ri f─âc├«ndu asupra-i, c─â d─â la o vreme ├«ncoace s-au apucat de curvii ┼či c─â-i bate ┼či-i c─âzne┼čte, t─âindu-i ┼či cu topor, ar─ât├«nd c─â s├«nt slu┼úi mai to┼úi; cum ┼či pentru un copil de ┼úigan c─â l-au apucat ca s─â-l siluiasc─â ┼či altele". Imaginea c─âlug─ârului zurbagiu este complet─â: pervers, pedofil, curvar, violent. ┼óiganii s├«nt str├«n┼či "├«n fa┼úa bisericii" unde li se cite┼čte jalba, ce-i uime┼čte, dac─â ar fi s─â-i credem: "mai pe urm─â citind ┼či auzind ce coprindere are, cu to┼úi ne-am sp─âim├«ntat auzind lucruri care nici alt─âdat─â nu s-au urmat". Protopopul pl─â┼čii, popa Gheorghe, este ├«ns─ârcinat s─â fac─â o cercetare foarte dur─â, nu numai printre robii m─ân─âstirii, ci ┼či ├«n r├«ndul c─âlug─ârilor ┼či preo┼úilor din jude┼ú. Aceea┼či tactic─â din anii trecu┼úi: ┼úiganii se retrag ├«n spatele unei ne┼čtiin┼úe totale, preo┼úii ┼či c─âlug─ârii a┼čijderea. ┼óapi isp─â┼čitori r─âm├«n Lep─âdat ┼či Stan, neast├«mp─âra┼úi, iubitori de zavistie ┼či zurb─â. Greu de spus ast─âzi ce s-a ├«nt├«mplat la m─ân─âstirea Butoiu ├«ntre 1799 - 1809, dat fiind informa┼úia lacunar─â oferit─â de documente. Se observ─â ├«ns─â construirea unor acuza┼úii care duc la interven┼úia puterii ecleziastice: egumenul Constantin a intrat ├«n conflict cu ┼úiganii de pe mo┼čiile m─ân─âstirii, motivele ar fi putut fi diverse ┼či multiple, dar cei care ├«l acuz─â se servesc de ceea ce prinde cel mai repede ┼či cel mare bine: desfr├«ul ┼či sodomia. Pe de alt─â parte, acuza┼úiile ┼úiganilor ar putea fi c├«t se poate de reale, dar desf─â┼čurarea anchetei, sub presiunea fricii, putea s─â-i fac─â pe to┼úi ceilal┼úi s─â se desolidarizeze de purt─âtorii curajo┼či ai jalbei ┼či s─â se ascund─â ├«n spatele ne┼čtiin┼úei. Alinia┼úi ├«n curtea m─ân─âstirii, ├«n plin─â iarn─â, interoga┼úi "unul c├«te unul", ┼úiganii m─ârturisesc ceea ce li se cere, ceea ce anchetatorii ar vrea s─â aud─â, ┼čtiind c─â vor pleca, iar ei vor r─âm├«ne tot ├«n m─ân─âstire, iar soarta lor ar putea fi la m├«na egumenului, indiferent care ar fi acesta. Pedeapsa aplicat─â "zurbagiilor" a fost de fiecare dat─â public─â, pentru a servi de exemplu. Ei au, a┼čadar, ├«n minte nu at├«t ru┼činea, c├«t durerea fizic─â. A┼ča s-a ├«nt├«mplat ┼či de data aceasta, Stan ┼či Lep─âdat s├«nt b─âtu┼úi la t─âlpi ├«n fa┼úa celorlal┼úi, abia apoi pu┼či s─â dea zapis la m├«na egumenului prin care "s─â-┼či m─ârturiseasc─â ├«nvinov─â┼úirea lor ┼či c─â vor face p─âr─âsire". (fragment din volumul Focul Amorului: despre dragoste ┼či se xualitate ├«n societatea rom├óneasc─â (1750-1830), ├«n curs de apari┼úie la Editura Humanitas) Constan┼úa VINTIL─é-GHI┼óULESCU

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?