Sponsoriada

Dan VASILIU
Publicat în Dilema Veche nr. 443 din 9-15 august 2012
Sponsoriada jpeg

Acum șapte ani, cînd președintele Comitetului Olimpic Internațional, Jacques Rogge, anunța gazda Jocurilor Olimpice din 2012, londonezii au sărbătorit pe străzi desemnarea orașului lor. Puseseră mîna pe cel mai grandios eveniment sportiv al planetei.

Zilele acestea, cînd întrecerile sînt în plină desfășurare, mulți se întreabă probabil dacă nu cumva Olimpiada a fost cea care a pus mîna pe orașul lor. Metroul londonez era oricum aglomerat, dar acum e și mai rău. Traficul rutier a devenit o corvoadă, odată cu deschiderea benzilor olimpice speciale. Oamenii au fost sfătuiți să-și facă provizii de mîncare, să lucreze de acasă, să nu iasă din casă decît dacă este necesar și pe cît posibil să nu folosească sistemul de transport în comun. S-au amplasat lansatoare de rachete pe acoperișuri, iar armata este prezentă peste tot. Scenariul pare desprins mai degrabă dintr-o poveste de război decît dintr-o competiție sportivă.

„E ca și cum un străin dă o petrecere la noi în casă, ne cere o grămadă de bani la intrare și apoi ne încuie în subsol“ e mesajul postat de un britanic pe Twitter și preluat de New York Times.

Şi situația poate deveni și mai agasantă cînd „petrecărețul“ care ți-a intrat în casă îți dictează ce să mănînci, ce să bei, cu ce să te îmbraci și te mai amenință că s-ar putea să o pățești dacă încerci cumva să te folosești de numele lui.

E situația în care s-au aflat mai mulți proprietari de mici magazine care au crezut că pot profita de faptul că țara lor găzduiește Jocurile Olimpice, pentru a atrage mai mulți clienți.

Un brutar din Camberwell, în sudul Londrei, a avut ideea de a pune în vitrină cinci colaci în forma cercurilor olimpice, cu gîndul că își va mai înveseli clienții. În mai puțin de 20 de minute, la ușa lui au venit însă „gardienii olimpici“ și i-au cerut să înlăture colacii pe motiv că încalcă regulile de copy-right. „Sînt doar niște pîini care atîrnă în vitrină“ a încercat să se apere brutarul, moment în care s-a trecut la amenințări. Dacă nu renunță la idee, va fi dat în judecată și riscă o amendă de cîteva mii de lire sterline, așa că a trebuit să-i dea jos.

La fel a pățit și un florar din Stoke-on-Trent sau o doamnă aflată la venerabila vîrstă de 81 de ani, care a primit un set de păpuși folosite și s-a gîndit că le-ar putea recondiționa și le-ar putea vinde ca să strîngă bani pentru o organizație de caritate. Fiind an olimpic, și-a zis că n-ar fi rău să le facă păpușilor un echipament pe măsură și le-a brodat cercurile olimpice. Mare greșeală! „Poate că ar fi trebuit să cos mesajul: «Adunarea globală a atleților de top care are loc anul acesta în capitala britanică», numai că nu aveam loc pe îmbrăcămintea păpușilor»“ și-a revărsat năduful doamna cu pricina. Și nu a fost foarte departe de adevăr.

Comitetul de organizare a Jocurilor de la Londra (LOCOG) a stabilit chiar o listă de cuvinte „protejate“. Astfel, în grupa A intră „Jocuri“, „Douămiidoisprezece“ și „2012“. În grupa B se află „Londra“, „Medalii“, „Sponsori“, „Vară“, „Aur“, „Argint“, „Bronz“. Folosirea împreună a două cuvinte din grupa A sau unul din grupa A și unul din grupa B intră sub incidența regulilor olimpice legate de sponsorizare și se poate pedepsi conform legii. La fel se întîmplă și cu motto-ul olimpic. A aflat-o și directorul artistic al Baletului Regal din Birmingham care a fost nevoit să schimbe titlul ultimei sale producții din „Mai rapid, mai înalt, mai puternic“ în Mai rapid. Şi asta cît mai repede.

Pe aceeași linie se situează și sfatul dat copiilor care s-au aliniat de-a lungul Parcului Olimpic în timpul ceremoniei de deschidere. Ei au fost îndemnați să poarte încălțări „comode și fără însemne vizibile sau să opteze pentru Adidas“.

Şi acum intrăm în zona lui „Ce ai voie să faci, să mănînci, să bei și cu ce să te îmbraci cînd mergi în Parcul Olimpic sau la alte arene competiționale“. {i am să încep cu cartofii prăjiți, care vor fi o marfă destul de rară la Jocurile Olimpice. {i asta pentru că McDonald’s a interzis comercializarea lor la orice alt punct comercial care a primit autorizația de a funcționa sub umbrela olimpică. Bine, bine, dar cum rămîne cu tradiționalul „Fish&Chips“? Aici avem de-a face cu o excepție. Cine vinde pește prăjit în ulei a primit în cele din urmă dreptul de a pune lîngă... și niște cartofi prăjiți. Dar doar atît. Friptură cu cartofi prăjiți? Hamburgeri cu cartofi prăjiți? Sau cartofi prăjiți simpli? No way! Şi situația se repetă în cazul băuturilor carbogazoase, al berii, al ciocolatei și așa mai departe. Toate plătite ori cash, ori cu carduri Visa, bancomatele care acceptau și alte tipuri de carduri fiind înlăturate din preajma arenelor.

„Dacă vin în Parcul Olimpic îmbrăcat într-un tricou pe care scrie Pepsi, am voie să intru?“ l-a întrebat un reporter BBC pe președintele LOCOG, Lordul Sebastian Coe. „Probabil că nu. Coca-Cola este sponsorul nostru, a cheltuit sume uriașe și drepturile sale ca și cele ale altor sponsori trebuie protejate“ a fost răspunsul care a bulversat întreaga lume. Pasămite, chiar dacă cineva a plătit mii de lire sterline pe bilete poate rămîne pe dinafară doar pentru că dimineața a ales tricoul greșit?

„Orice persoană care vine la arenele olimpice se poate îmbrăca așa cum dorește“ a fost clarificarea oferită ulterior de LOCOG care a mai liniștit apele. „Va fi o problemă doar dacă grupuri mari de persoane vor încerca să intre în incinta arenelor purtînd însemne vizibile ale unor companii rivale“ a sunat continuarea. Cum nu s-a specificat cîte persoane trebuie să fie într-un grup pentru a fi considerat „mare“, nu ar fi exclus ca pînă la finalul Jocurilor să apară și unele situații neplăcute. Mai ales că „poliția brandurilor“ a intrat deja în pîine.

Aproximativ 300 de inspectori au primit misiunea de a combate orice „ambuscadă de marketing“, așa cum au fost denumite de organizatori posibilele tentative ale companiilor „neoficiale“ de a profita de pe urma expunerii oferite de Jocurile Olimpice. Potrivit legislației special adoptate pentru Olimpiadă, inspectorii au chiar dreptul de a merge în sediul diferitelor companii pentru a verifica dacă nu cumva pregătesc vreo acțiune de marketing ilegală.

Dar cît plătesc acești sponsori pentru a beneficia de o asemenea protecție? În primul rînd, trebuie făcută o mică precizare. Sponsorii intră în două categorii: cea a partenerilor Comitetului Olimpic Internațional, unde se contribuie cu 100 de milioane de dolari, și cea a partenerilor LOCOG, unde contribuțiile variază între 15 și 63 de milioane de dolari. În total, suma se situează undeva în jurul a două miliarde două sute de milioane de dolari. Această abordare în privința sponsorilor a fost pusă în practică începînd cu Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1984. Opt ani mai devreme, la Montréal, existaseră 628 de parteneri oficiali care contribuiseră cu sume modeste, dar care se întrebau dacă obțin vreun cîștig de pe urma implicării lor. De cealaltă parte, Olimpiada a fost și pentru organizatori un eșec din punct de vedere financiar, orașul Montréal rămînînd cu o datorie pe care a acoperit-o în următorii 30 de ani.

Se impunea deci o nouă strategie și, în loc să se încerce atragerea a sute de sponsori care contribuie cu sume mici, s-a optat pentru varianta cu mai puțini sponsori, dar care plătesc mai mult. Artizanul acestei strategii a fost Michael Payne, șeful departamentului de marketing al CIO din acea perioadă. Dar nici el nu putea să prevadă în ce se va transforma ideea sa 28 de ani mai tîrziu.

„Controalele și protecționismul au mers prea departe și îi sufocă pe micii comercianți“ a recunoscut el într-un interviu pentru The Independent. „Nu cred că asta trebuie urmărit. Publicul înțelege că cei de la Coca-Cola au dat bani, și Pepsi nu, și atunci au exclusivitate. Dar ce are asta de-a face cu vitrina unei brutării?“

„Trebuie să ne protejăm sponsorii pentru că fără ei nu ar exista Jocuri Olimpice. Dar trebuie să dovedim că avem un simț al realității“ a admis și președintele CIO, Jacques Rogge, într-o intervenție la Londra. Ironia face însă ca țintei finale a sponsorilor, și anume publicul, să nu-i prea pese de cine sînt sponsorii Olimpiadei. Cel puțin așa reiese dintr-un sondaj al companiei de consultanță Brand Republic, mulți dintre respondenți numind Canon, Carlsberg sau Orange printre sponsori. Evident, nu e așa!

Dan Vasiliu este corespondent la Londra pentru Radio România Actualități.

Foto: L. Muntean

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Cum s-a transformat satul Viscri sub influența Regelui Charles. Localnic: „Era sărăcie mare” FOTO
Potrivit localnicilor, înainte de venirea lui Charles, la Viscri era „mare sărăcie”. Acum sunt multe pensiuni, puncte Gastro Local, afaceri, astfel că fiecare familie are măcar un angajat
image
Ce l-a ruinat pe Irinel Columbeanu și care a fost începutul sfârșitului: „A generat tocarea întregii mele averi”
Fostul miliardar de la Izvorani nu s-a sfiit să vorbească în ultimii ani despre declinul său. Irinel Columbeanu a povestit deschis despre ce l-a ruinat și cum a ajuns să piardă toată averea pe care a deținut-o.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.