Sponsoriada

Dan VASILIU
Publicat în Dilema Veche nr. 443 din 9-15 august 2012
Sponsoriada jpeg

Acum șapte ani, cînd președintele Comitetului Olimpic Internațional, Jacques Rogge, anunța gazda Jocurilor Olimpice din 2012, londonezii au sărbătorit pe străzi desemnarea orașului lor. Puseseră mîna pe cel mai grandios eveniment sportiv al planetei.

Zilele acestea, cînd întrecerile sînt în plină desfășurare, mulți se întreabă probabil dacă nu cumva Olimpiada a fost cea care a pus mîna pe orașul lor. Metroul londonez era oricum aglomerat, dar acum e și mai rău. Traficul rutier a devenit o corvoadă, odată cu deschiderea benzilor olimpice speciale. Oamenii au fost sfătuiți să-și facă provizii de mîncare, să lucreze de acasă, să nu iasă din casă decît dacă este necesar și pe cît posibil să nu folosească sistemul de transport în comun. S-au amplasat lansatoare de rachete pe acoperișuri, iar armata este prezentă peste tot. Scenariul pare desprins mai degrabă dintr-o poveste de război decît dintr-o competiție sportivă.

„E ca și cum un străin dă o petrecere la noi în casă, ne cere o grămadă de bani la intrare și apoi ne încuie în subsol“ e mesajul postat de un britanic pe Twitter și preluat de New York Times.

Şi situația poate deveni și mai agasantă cînd „petrecărețul“ care ți-a intrat în casă îți dictează ce să mănînci, ce să bei, cu ce să te îmbraci și te mai amenință că s-ar putea să o pățești dacă încerci cumva să te folosești de numele lui.

E situația în care s-au aflat mai mulți proprietari de mici magazine care au crezut că pot profita de faptul că țara lor găzduiește Jocurile Olimpice, pentru a atrage mai mulți clienți.

Un brutar din Camberwell, în sudul Londrei, a avut ideea de a pune în vitrină cinci colaci în forma cercurilor olimpice, cu gîndul că își va mai înveseli clienții. În mai puțin de 20 de minute, la ușa lui au venit însă „gardienii olimpici“ și i-au cerut să înlăture colacii pe motiv că încalcă regulile de copy-right. „Sînt doar niște pîini care atîrnă în vitrină“ a încercat să se apere brutarul, moment în care s-a trecut la amenințări. Dacă nu renunță la idee, va fi dat în judecată și riscă o amendă de cîteva mii de lire sterline, așa că a trebuit să-i dea jos.

La fel a pățit și un florar din Stoke-on-Trent sau o doamnă aflată la venerabila vîrstă de 81 de ani, care a primit un set de păpuși folosite și s-a gîndit că le-ar putea recondiționa și le-ar putea vinde ca să strîngă bani pentru o organizație de caritate. Fiind an olimpic, și-a zis că n-ar fi rău să le facă păpușilor un echipament pe măsură și le-a brodat cercurile olimpice. Mare greșeală! „Poate că ar fi trebuit să cos mesajul: «Adunarea globală a atleților de top care are loc anul acesta în capitala britanică», numai că nu aveam loc pe îmbrăcămintea păpușilor»“ și-a revărsat năduful doamna cu pricina. Și nu a fost foarte departe de adevăr.

Comitetul de organizare a Jocurilor de la Londra (LOCOG) a stabilit chiar o listă de cuvinte „protejate“. Astfel, în grupa A intră „Jocuri“, „Douămiidoisprezece“ și „2012“. În grupa B se află „Londra“, „Medalii“, „Sponsori“, „Vară“, „Aur“, „Argint“, „Bronz“. Folosirea împreună a două cuvinte din grupa A sau unul din grupa A și unul din grupa B intră sub incidența regulilor olimpice legate de sponsorizare și se poate pedepsi conform legii. La fel se întîmplă și cu motto-ul olimpic. A aflat-o și directorul artistic al Baletului Regal din Birmingham care a fost nevoit să schimbe titlul ultimei sale producții din „Mai rapid, mai înalt, mai puternic“ în Mai rapid. Şi asta cît mai repede.

Pe aceeași linie se situează și sfatul dat copiilor care s-au aliniat de-a lungul Parcului Olimpic în timpul ceremoniei de deschidere. Ei au fost îndemnați să poarte încălțări „comode și fără însemne vizibile sau să opteze pentru Adidas“.

Şi acum intrăm în zona lui „Ce ai voie să faci, să mănînci, să bei și cu ce să te îmbraci cînd mergi în Parcul Olimpic sau la alte arene competiționale“. {i am să încep cu cartofii prăjiți, care vor fi o marfă destul de rară la Jocurile Olimpice. {i asta pentru că McDonald’s a interzis comercializarea lor la orice alt punct comercial care a primit autorizația de a funcționa sub umbrela olimpică. Bine, bine, dar cum rămîne cu tradiționalul „Fish&Chips“? Aici avem de-a face cu o excepție. Cine vinde pește prăjit în ulei a primit în cele din urmă dreptul de a pune lîngă... și niște cartofi prăjiți. Dar doar atît. Friptură cu cartofi prăjiți? Hamburgeri cu cartofi prăjiți? Sau cartofi prăjiți simpli? No way! Şi situația se repetă în cazul băuturilor carbogazoase, al berii, al ciocolatei și așa mai departe. Toate plătite ori cash, ori cu carduri Visa, bancomatele care acceptau și alte tipuri de carduri fiind înlăturate din preajma arenelor.

„Dacă vin în Parcul Olimpic îmbrăcat într-un tricou pe care scrie Pepsi, am voie să intru?“ l-a întrebat un reporter BBC pe președintele LOCOG, Lordul Sebastian Coe. „Probabil că nu. Coca-Cola este sponsorul nostru, a cheltuit sume uriașe și drepturile sale ca și cele ale altor sponsori trebuie protejate“ a fost răspunsul care a bulversat întreaga lume. Pasămite, chiar dacă cineva a plătit mii de lire sterline pe bilete poate rămîne pe dinafară doar pentru că dimineața a ales tricoul greșit?

„Orice persoană care vine la arenele olimpice se poate îmbrăca așa cum dorește“ a fost clarificarea oferită ulterior de LOCOG care a mai liniștit apele. „Va fi o problemă doar dacă grupuri mari de persoane vor încerca să intre în incinta arenelor purtînd însemne vizibile ale unor companii rivale“ a sunat continuarea. Cum nu s-a specificat cîte persoane trebuie să fie într-un grup pentru a fi considerat „mare“, nu ar fi exclus ca pînă la finalul Jocurilor să apară și unele situații neplăcute. Mai ales că „poliția brandurilor“ a intrat deja în pîine.

Aproximativ 300 de inspectori au primit misiunea de a combate orice „ambuscadă de marketing“, așa cum au fost denumite de organizatori posibilele tentative ale companiilor „neoficiale“ de a profita de pe urma expunerii oferite de Jocurile Olimpice. Potrivit legislației special adoptate pentru Olimpiadă, inspectorii au chiar dreptul de a merge în sediul diferitelor companii pentru a verifica dacă nu cumva pregătesc vreo acțiune de marketing ilegală.

Dar cît plătesc acești sponsori pentru a beneficia de o asemenea protecție? În primul rînd, trebuie făcută o mică precizare. Sponsorii intră în două categorii: cea a partenerilor Comitetului Olimpic Internațional, unde se contribuie cu 100 de milioane de dolari, și cea a partenerilor LOCOG, unde contribuțiile variază între 15 și 63 de milioane de dolari. În total, suma se situează undeva în jurul a două miliarde două sute de milioane de dolari. Această abordare în privința sponsorilor a fost pusă în practică începînd cu Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1984. Opt ani mai devreme, la Montréal, existaseră 628 de parteneri oficiali care contribuiseră cu sume modeste, dar care se întrebau dacă obțin vreun cîștig de pe urma implicării lor. De cealaltă parte, Olimpiada a fost și pentru organizatori un eșec din punct de vedere financiar, orașul Montréal rămînînd cu o datorie pe care a acoperit-o în următorii 30 de ani.

Se impunea deci o nouă strategie și, în loc să se încerce atragerea a sute de sponsori care contribuie cu sume mici, s-a optat pentru varianta cu mai puțini sponsori, dar care plătesc mai mult. Artizanul acestei strategii a fost Michael Payne, șeful departamentului de marketing al CIO din acea perioadă. Dar nici el nu putea să prevadă în ce se va transforma ideea sa 28 de ani mai tîrziu.

„Controalele și protecționismul au mers prea departe și îi sufocă pe micii comercianți“ a recunoscut el într-un interviu pentru The Independent. „Nu cred că asta trebuie urmărit. Publicul înțelege că cei de la Coca-Cola au dat bani, și Pepsi nu, și atunci au exclusivitate. Dar ce are asta de-a face cu vitrina unei brutării?“

„Trebuie să ne protejăm sponsorii pentru că fără ei nu ar exista Jocuri Olimpice. Dar trebuie să dovedim că avem un simț al realității“ a admis și președintele CIO, Jacques Rogge, într-o intervenție la Londra. Ironia face însă ca țintei finale a sponsorilor, și anume publicul, să nu-i prea pese de cine sînt sponsorii Olimpiadei. Cel puțin așa reiese dintr-un sondaj al companiei de consultanță Brand Republic, mulți dintre respondenți numind Canon, Carlsberg sau Orange printre sponsori. Evident, nu e așa!

Dan Vasiliu este corespondent la Londra pentru Radio România Actualități.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Mark Zuckerberg portret costum FOTO EAPE-EFE / MIichael Reynolds
Mark Zuckerberg a vrut să plece din California din cauza taxei pe avere. Cum l-a convins Meta să rămână
Meta a negociat un acord prin care Mark Zuckerberg se angajează să rămână în California timp de opt ani, în schimbul unui pachet de acțiuni fără drept de vot, pe care le-ar putea vinde pentru a plăti o eventuală taxă de 5% pe averea miliardarilor din stat.
femeie control san cancer palpare shutterstock 159838301 copy jpeg
Nodulul nu este singurul semn de alarmă. Ce schimbări ale sânilor trebuie să te trimită la medic
Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei în România. Poate fi prezent înainte să apară simptome, iar riscul crește odată cu vârsta. Modificările de la nivelul sânilor sunt un semnal puternic de alarmă, deși acestea nu indică obligatoriu prezența cancerului.
turisti plaja jpg FOTO Pixabay
Trei destinații spectaculoase care vor atrage turiști din toată lumea în 2027. Căutările au explodat
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja începem să ne îndreptăm cu pași repezi către luna noiembrie, iar mulți oameni se gândesc deja la vacanțele din 2027. Potrivit experților în turism, aceste destinații vor fi cele mai populare de-a lungul anului următor.
stevepb shopping 879498 jpg
Casele de marcat automate, mai costisitoare decât se așteptau supermarketurile. De ce revin unii comercianți la casieri
După investiții importante în casele de marcat automate, menite să reducă cheltuielile cu personalul și să accelereze procesul de plată, unele lanțuri de supermarketuri își regândesc strategia și revin la casele cu casieri.
crystal710 event venue 1597531 jpg
Unde ieșim la teatru în weekendul 24–25 octombrie. Ce spectacole putem vedea în București
Bucureștenii pot alege în weekendul 24–25 octombrie între comedii, drame și spectacole pentru copii. Oferta este completată de Festivalul Național de Teatru, care se încheie duminică și aduce pe scenele Capitalei actori din mai multe orașe ale țării.
terci ovaz istock jpg
Medicii neurologi recomandă acest mic dejun de toamnă. Ajută memoria și protejează sănătatea creierului
Deja știm cu toții cât de important este micul-dejun, motiv pentru care cei mai mulți oameni încearcă să servească numai alimente pline de nutrienți importanți dimineața. Iar potrivit experților, există un anumit preparat specific toamnei care este perfect pentru prima masă din zi.
umerase pixabay jpg
Ai bani uitați în șifonier și nici nu știi. Unde poți vinde hainele pe care nu le mai porți și cât poți câștiga
Rochii cumpărate pentru o singură petrecere, pantofi purtați de două ori sau haine care încă au eticheta atașată. În multe garderobe se ascund sute sau chiar mii de lei cheltuiți pe lucruri care nu mai sunt folosite.
Elon Musk Donald Trump FOTO Shutterstock jpg
Donald Trump: Elon Musk a restabilit accesul Ucrainei la Starlink. Ce spun oficialii ucraineni
Donald Trump a afirmat joi, 22 octombrie, că Elon Musk, directorul executiv al SpaceX, a restabilit accesul Ucrainei la rețeaua Starlink, însă a refuzat să spună dacă a discutat personal cu miliardarul despre acest subiect.
masa de pranz la serviciu la restaurant cu colegii mancare sanatoasa 0 jpeg
Cum te conving restaurantele să cheltuiești mai mult. 12 trucuri ascunse în meniuri
Felul în care este construit meniul unui restaurant poate influența alegerile clienților la fel de mult ca aspectul preparatelor sau recomandările ospătarilor. De la poziția prețurilor pe pagină până la denumiri, restaurantele folosesc o serie de tehnici prin care cresc valoarea comenzii.