Sponsoriada

Dan VASILIU
Publicat în Dilema Veche nr. 443 din 9-15 august 2012
Sponsoriada jpeg

Acum șapte ani, cînd președintele Comitetului Olimpic Internațional, Jacques Rogge, anunța gazda Jocurilor Olimpice din 2012, londonezii au sărbătorit pe străzi desemnarea orașului lor. Puseseră mîna pe cel mai grandios eveniment sportiv al planetei.

Zilele acestea, cînd întrecerile sînt în plină desfășurare, mulți se întreabă probabil dacă nu cumva Olimpiada a fost cea care a pus mîna pe orașul lor. Metroul londonez era oricum aglomerat, dar acum e și mai rău. Traficul rutier a devenit o corvoadă, odată cu deschiderea benzilor olimpice speciale. Oamenii au fost sfătuiți să-și facă provizii de mîncare, să lucreze de acasă, să nu iasă din casă decît dacă este necesar și pe cît posibil să nu folosească sistemul de transport în comun. S-au amplasat lansatoare de rachete pe acoperișuri, iar armata este prezentă peste tot. Scenariul pare desprins mai degrabă dintr-o poveste de război decît dintr-o competiție sportivă.

„E ca și cum un străin dă o petrecere la noi în casă, ne cere o grămadă de bani la intrare și apoi ne încuie în subsol“ e mesajul postat de un britanic pe Twitter și preluat de New York Times.

Şi situația poate deveni și mai agasantă cînd „petrecărețul“ care ți-a intrat în casă îți dictează ce să mănînci, ce să bei, cu ce să te îmbraci și te mai amenință că s-ar putea să o pățești dacă încerci cumva să te folosești de numele lui.

E situația în care s-au aflat mai mulți proprietari de mici magazine care au crezut că pot profita de faptul că țara lor găzduiește Jocurile Olimpice, pentru a atrage mai mulți clienți.

Un brutar din Camberwell, în sudul Londrei, a avut ideea de a pune în vitrină cinci colaci în forma cercurilor olimpice, cu gîndul că își va mai înveseli clienții. În mai puțin de 20 de minute, la ușa lui au venit însă „gardienii olimpici“ și i-au cerut să înlăture colacii pe motiv că încalcă regulile de copy-right. „Sînt doar niște pîini care atîrnă în vitrină“ a încercat să se apere brutarul, moment în care s-a trecut la amenințări. Dacă nu renunță la idee, va fi dat în judecată și riscă o amendă de cîteva mii de lire sterline, așa că a trebuit să-i dea jos.

La fel a pățit și un florar din Stoke-on-Trent sau o doamnă aflată la venerabila vîrstă de 81 de ani, care a primit un set de păpuși folosite și s-a gîndit că le-ar putea recondiționa și le-ar putea vinde ca să strîngă bani pentru o organizație de caritate. Fiind an olimpic, și-a zis că n-ar fi rău să le facă păpușilor un echipament pe măsură și le-a brodat cercurile olimpice. Mare greșeală! „Poate că ar fi trebuit să cos mesajul: «Adunarea globală a atleților de top care are loc anul acesta în capitala britanică», numai că nu aveam loc pe îmbrăcămintea păpușilor»“ și-a revărsat năduful doamna cu pricina. Și nu a fost foarte departe de adevăr.

Comitetul de organizare a Jocurilor de la Londra (LOCOG) a stabilit chiar o listă de cuvinte „protejate“. Astfel, în grupa A intră „Jocuri“, „Douămiidoisprezece“ și „2012“. În grupa B se află „Londra“, „Medalii“, „Sponsori“, „Vară“, „Aur“, „Argint“, „Bronz“. Folosirea împreună a două cuvinte din grupa A sau unul din grupa A și unul din grupa B intră sub incidența regulilor olimpice legate de sponsorizare și se poate pedepsi conform legii. La fel se întîmplă și cu motto-ul olimpic. A aflat-o și directorul artistic al Baletului Regal din Birmingham care a fost nevoit să schimbe titlul ultimei sale producții din „Mai rapid, mai înalt, mai puternic“ în Mai rapid. Şi asta cît mai repede.

Pe aceeași linie se situează și sfatul dat copiilor care s-au aliniat de-a lungul Parcului Olimpic în timpul ceremoniei de deschidere. Ei au fost îndemnați să poarte încălțări „comode și fără însemne vizibile sau să opteze pentru Adidas“.

Şi acum intrăm în zona lui „Ce ai voie să faci, să mănînci, să bei și cu ce să te îmbraci cînd mergi în Parcul Olimpic sau la alte arene competiționale“. {i am să încep cu cartofii prăjiți, care vor fi o marfă destul de rară la Jocurile Olimpice. {i asta pentru că McDonald’s a interzis comercializarea lor la orice alt punct comercial care a primit autorizația de a funcționa sub umbrela olimpică. Bine, bine, dar cum rămîne cu tradiționalul „Fish&Chips“? Aici avem de-a face cu o excepție. Cine vinde pește prăjit în ulei a primit în cele din urmă dreptul de a pune lîngă... și niște cartofi prăjiți. Dar doar atît. Friptură cu cartofi prăjiți? Hamburgeri cu cartofi prăjiți? Sau cartofi prăjiți simpli? No way! Şi situația se repetă în cazul băuturilor carbogazoase, al berii, al ciocolatei și așa mai departe. Toate plătite ori cash, ori cu carduri Visa, bancomatele care acceptau și alte tipuri de carduri fiind înlăturate din preajma arenelor.

„Dacă vin în Parcul Olimpic îmbrăcat într-un tricou pe care scrie Pepsi, am voie să intru?“ l-a întrebat un reporter BBC pe președintele LOCOG, Lordul Sebastian Coe. „Probabil că nu. Coca-Cola este sponsorul nostru, a cheltuit sume uriașe și drepturile sale ca și cele ale altor sponsori trebuie protejate“ a fost răspunsul care a bulversat întreaga lume. Pasămite, chiar dacă cineva a plătit mii de lire sterline pe bilete poate rămîne pe dinafară doar pentru că dimineața a ales tricoul greșit?

„Orice persoană care vine la arenele olimpice se poate îmbrăca așa cum dorește“ a fost clarificarea oferită ulterior de LOCOG care a mai liniștit apele. „Va fi o problemă doar dacă grupuri mari de persoane vor încerca să intre în incinta arenelor purtînd însemne vizibile ale unor companii rivale“ a sunat continuarea. Cum nu s-a specificat cîte persoane trebuie să fie într-un grup pentru a fi considerat „mare“, nu ar fi exclus ca pînă la finalul Jocurilor să apară și unele situații neplăcute. Mai ales că „poliția brandurilor“ a intrat deja în pîine.

Aproximativ 300 de inspectori au primit misiunea de a combate orice „ambuscadă de marketing“, așa cum au fost denumite de organizatori posibilele tentative ale companiilor „neoficiale“ de a profita de pe urma expunerii oferite de Jocurile Olimpice. Potrivit legislației special adoptate pentru Olimpiadă, inspectorii au chiar dreptul de a merge în sediul diferitelor companii pentru a verifica dacă nu cumva pregătesc vreo acțiune de marketing ilegală.

Dar cît plătesc acești sponsori pentru a beneficia de o asemenea protecție? În primul rînd, trebuie făcută o mică precizare. Sponsorii intră în două categorii: cea a partenerilor Comitetului Olimpic Internațional, unde se contribuie cu 100 de milioane de dolari, și cea a partenerilor LOCOG, unde contribuțiile variază între 15 și 63 de milioane de dolari. În total, suma se situează undeva în jurul a două miliarde două sute de milioane de dolari. Această abordare în privința sponsorilor a fost pusă în practică începînd cu Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1984. Opt ani mai devreme, la Montréal, existaseră 628 de parteneri oficiali care contribuiseră cu sume modeste, dar care se întrebau dacă obțin vreun cîștig de pe urma implicării lor. De cealaltă parte, Olimpiada a fost și pentru organizatori un eșec din punct de vedere financiar, orașul Montréal rămînînd cu o datorie pe care a acoperit-o în următorii 30 de ani.

Se impunea deci o nouă strategie și, în loc să se încerce atragerea a sute de sponsori care contribuie cu sume mici, s-a optat pentru varianta cu mai puțini sponsori, dar care plătesc mai mult. Artizanul acestei strategii a fost Michael Payne, șeful departamentului de marketing al CIO din acea perioadă. Dar nici el nu putea să prevadă în ce se va transforma ideea sa 28 de ani mai tîrziu.

„Controalele și protecționismul au mers prea departe și îi sufocă pe micii comercianți“ a recunoscut el într-un interviu pentru The Independent. „Nu cred că asta trebuie urmărit. Publicul înțelege că cei de la Coca-Cola au dat bani, și Pepsi nu, și atunci au exclusivitate. Dar ce are asta de-a face cu vitrina unei brutării?“

„Trebuie să ne protejăm sponsorii pentru că fără ei nu ar exista Jocuri Olimpice. Dar trebuie să dovedim că avem un simț al realității“ a admis și președintele CIO, Jacques Rogge, într-o intervenție la Londra. Ironia face însă ca țintei finale a sponsorilor, și anume publicul, să nu-i prea pese de cine sînt sponsorii Olimpiadei. Cel puțin așa reiese dintr-un sondaj al companiei de consultanță Brand Republic, mulți dintre respondenți numind Canon, Carlsberg sau Orange printre sponsori. Evident, nu e așa!

Dan Vasiliu este corespondent la Londra pentru Radio România Actualități.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Karina, fiica lui Jorge și a Alinei Laufer
Jorge, copleșit de emoție! Fiica sa și a Alinei Laufer a împlinit 18 ani. Mesajul care i-a impresionat pe fani
Karina, fiica lui Jorge și a Alinei Laufer, a împlinit recent frumoasa vârstă de 18 ani, iar momentul special a fost marcat de artist pe rețelele de socializare printr-un mesaj emoționant. Vizibil copleșit de amintiri, Jorge a rememorat clipa în care și-a ținut pentru prima dată fiica în brațe și a
Pepe
Ce profesie ar fi avut Pepe dacă nu devenea celebru. Pasiunea artistului despre care puțini știu
Pe numele său real Ionuț Nicolae Pascu, Pepe traversează o etapă excelentă atât în muzică, cât și în televiziune, după ce a semnat în acest an cu postul Kanal D, unde prezintă emisiunea „Hai că poți”, difuzată în fiecare duminică de la ora 21:00.
theo rose anghel damian colaj instagram jpg
Ce l-a emoționat pe Anghel Damian la spectacolul soției sale, Theo Rose: „Am descoperit încă o parte din sufletul femeii pe care o iubesc”
Anghel Damian i-a transmis un mesaj plin de iubire și admirație soției sale, Theo Rose, după ce a avut ocazia să o descopere într-o nouă ipostază artistică. Actorul și regizorul a mărturisit că spectacolul „Acorduri ample” i-a dezvăluit o altă latură a femeii alături de care își împarte viața.
program banci sarbatori jpg
Tezaur sau depozite bancare? Unde obțin românii câștiguri mai mari pentru economiile lor
Titlurile de stat TEZAUR oferă dobânzi neimpozabile de până la 7,50% pe an, în timp ce băncile propun randamente diferite pentru depozitele în lei. Diferențele se văd în câștigul rămas după impozitare, dar și în condițiile de retragere a banilor.
Radiografie -doctor - spital - cancer FOTO Shutterstock
Adio dosare medicale plimbate între spitale? Ministerul Sănătății pregătește o nouă strategie bazată pe digitalizare
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat vineri lansarea în transparență decizională a Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate 2027-2031, document care stabilește direcțiile de modernizare a sistemului sanitar în următorii cinci ani.
physalis peruviana golden berry jpg
Fructul bogat în vitamina C pe care nu trebuie să-l ratezi. Se găsește în supermarket, dar poate că nu i-ai acordat niciodată prea multă atenție
Îl găsești în supermarket, dar poate că nu i-ai acordat niciodată prea multă atenție. Este mic, portocaliu și ascuns într-un înveliș subțire, însă are un conținut important de vitamina C.
Roman Gofman noul sef mossad jpg
Netanyahu ar face presiuni asupra lui Trump pentru noi atacuri în Iran. Șeful Mossad a ajuns în SUA
Directorul serviciului israelian de informații Mossad, Roman Gofman, se află vineri la Washington, unde urmează să discute cu oficiali de rang înalt din administrația președintelui american Donald Trump despre războiul din Iran, relatează Axios.
Delegația AUR - George Simion, Adrian Axinia, Petrișor Peiu, Gianina Șerban și Gheorghe Piperea
Sistemele Oerlikon nu au trecut testele. AUR cere Ministerului Apărării să explice ce nu a funcționat
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Ministerului Apărării Naționale să clarifice motivele întârzierilor în programul de modernizare a sistemelor antiaeriene Oerlikon GDF 103 și să prezinte un calendar actualizat pentru livrarea echipamentelor contractate de Armata Română.
Consultări cu AUR la Cotroceni - George Simion
Instanța dă dreptate Primăriei Capitalei în disputa privind protestul AUR de sâmbătă
Tribunalul București a respins vineri, 13 noiembrie, cererea depusă de trei persoane pentru anularea deciziei Primăriei Capitalei de a nu aviza protestul programat sâmbătă, 14 noiembrie, în Parcul Izvor, în sprijinul lui Călin Georgescu. Hotărârea nu este definitivă.