Spiritul ┼či trupul Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 552 din 11-17 septembrie 2014
Spiritul ┼či trupul Europei jpeg

ÔÇ×Avem nevoie de o nou─â viziune asupra Europei. Nu pentru c─â nu vrem s─â r─âm├«nem loiali ra┼úiunii de a fi a Comunit─â┼úii Europene ┼či a Uniunii Europene. Acest lucru r─âm├«ne, desigur, valabil. Ci pentru c─â acum, la ├«nceputul secolului XXI, cred c─â trebuie s─â continu─âm povestea Europei, ├«n special pentru noua genera┼úie, care nu se identific─â prea mult cu istoria proiectului european.ÔÇť ├Än aprilie 2013, pre┼čedintele Comisiei Europene Jos├ę Manuel Barroso lansa la Bruxelles o ampl─â reflec┼úie sub sloganul ÔÇ×A New Narrative For EuropeÔÇť (O nou─â poveste despre Europa). Arti┼čti, intelectuali ┼či oameni politici au fost invita┼úi s─â ofere viziunea lor asupra trecutului, prezentului ┼či viitorului acestui continent. Red─âm mai jos fragmente din textul-manifest al acestui program.

Ca arti┼čti, intelectuali ┼či oameni de ┼čtiin┼ú─â, dar ├«n primul r├«nd ca cet─â┼úeni, avem datoria s─â particip─âm la dezbaterea privind viitorul Europei, ├«n special acum, c├«nd miza este at├«t de mare. Trebuie restaurat─â ├«ncrederea ├«n Europa. Av├«nd ├«n vedere tendin┼úele mondiale, trebuie reafirmate valorile demnit─â┼úii umane ┼či ale democra┼úiei. Discursurile na┼úionaliste ┼či populiste nu trebuie s─â prevaleze. Spiritul ┼či trupul Europei reprezint─â r─âspunsul nostru la apelul adresat de Parlamentul European ┼či de pre┼čedintele Comisiei Europene de a elabora un nou discurs pentru Europa, care s─â-i reprezinte pe to┼úi cet─â┼úenii. Acest document nu este un punct de sosire, ci, mai degrab─â, un catalizator care sper─âm c─â va atrage mai multe contribu┼úii la dezbatere. (...)

Europa este o stare de spirit construit─â ┼či alimentat─â de patrimoniul s─âu spiritual, filozofic, artistic ┼či ┼čtiin┼úific, ┼či mereu reconfigurat─â de ├«nv─â┼ú─âmintele trase din istorie. Ea trebuie s─â devin─â acum, de asemenea, un organism politic eficace, dotat cu capacitatea ┼či sensibilitatea necesare pentru a se ridica la ├«n─âl┼úimea tuturor provoc─ârilor ┼či dificult─â┼úilor c─ârora trebuie s─â le fac─â fa┼ú─â cet─â┼úenii, ├«n prezent ┼či ├«n viitor. De la ┼čomajul ├«n r├«ndul tinerilor la schimb─ârile climatice, de la imigra┼úie la securitatea datelor ÔÇô lista e lung─â ┼či urgen┼úa este cu at├«t mai mare. Europa este o stare de spirit care nu se limiteaz─â la o grupare de state-na┼úiuni, la o pia┼ú─â intern─â ┼či la contururile geografice ale unui continent. (...)

Europa este o stare de spirit pe care o ├«mp─ârt─â┼česc cet─â┼úeni de pe ├«ntregul continent. Studen┼úii, cercet─âtorii, cadrele universitare, arti┼čtii, profesioni┼čtii ┼či politicienii, care tr─âiesc, studiaz─â, muncesc, g├«ndesc ┼či c─âl─âtoresc dincolo de frontierele na┼úionale, fac acest lucru pentru a-┼či aprofunda ┼či ├«mbog─â┼úi cuno┼čtin┼úele, pentru a-┼či da fr├«u liber creativit─â┼úii ┼či pentru a-┼či spori ┼čansele de reu┼čit─â. Ei reconstituie ┼či re├«nvie rutele celor care, ├«nc─â din Antichitate, ┼či cu at├«t mai mult ├«n timpul Rena┼čterii ┼či al Epocii Luminilor, au creat pentru Europa o gramatic─â comun─â a muzicii ┼či a artei, un corp comun de ┼čtiin┼ú─â ┼či filozofie, o uluitoare bog─â┼úie literar─â ┼či o ├«nfloritoare re┼úea comercial─â. Europa este o stare de spirit ├«mp─ârt─â┼čit─â de b─ârba┼úi ┼či de femei care, prin for┼úa propriilor convingeri, at├«t religioase c├«t ┼či laice, au adus ├«ntotdeauna lumin─â ├«n momentele cele mai ├«ntunecate ale istoriei europene ┼či au dat na┼čtere unor noi comunit─â┼úi de spirit ┼či de munc─â. De-a lungul secolelor, oamenii s-au reunit pentru a participa la mi┼čc─âri civice, politice ┼či sociale care au ap─ârat drepturile celor lipsi┼úi de putere, ale celor marginaliza┼úi, ale celor prigoni┼úi ┼či ale celor care se definesc ca fiind diferi┼úi.

Europa este o stare de spirit cu r─âd─âcini ad├«nci ├«n valorile sale comune: pacea, libertatea, democra┼úia ┼či statul de drept. ├Än prezent, trebuie s─â fim vigilen┼úi pentru a reafirma ┼či a dezvolta ├«n mod continuu aceste valori ┼či principii fundamentale care, de la bun ├«nceput, au fost profund integrate ├«n ra┼úiunea de a fi a Europei. (...)

Istoria Europei a fost marcat─â de splendoare ┼či de mizerie. Fundamentele sale iudaice, greco-romane ┼či cre┼čtine s-au confruntat, de-a lungul vremii, cu convingerile altor religii ┼či sisteme de guvernare. Starea de spirit a Europei s-a maturizat ┼či a atins un echilibru numai ├«n epoca modern─â ┼či dup─â dezastrele teribile din secolul al XX-lea, care au condus la ideea unit─â┼úii ├«n diversitate. Trei ├«ncerc─âri ┼či transform─âri fundamentale au marcat secolul cuprins ├«ntre 1914 ┼či 2014.

ÔŚĆ Sf├«r┼čitul r─âzboiului. Proiectul de integrare european─â a ren─âscut ca pas─ârea Phoenix din cenu┼ča Primului R─âzboi Mondial ┼či din cea a celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Acum 100 de ani, Europa ┼či-a pierdut sufletul pe c├«mpurile de b─ât─âlie ┼či ├«n tran┼čee. Mai t├«rziu, s-a autocondamnat ├«n lag─âre de concentrare ┼či ├«n sisteme totalitare asociate cu na┼úionalismul extrem, cu antisemitismul, cu abolirea democra┼úiei ┼či a statului de drept, cu sacrificarea libert─â┼úii individuale ┼či cu suprimarea societ─â┼úii civile. Dar, odat─â cu sf├«r┼čitul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, idealul unei Europe unite de principiul respectului reciproc ┼či al valorilor libert─â┼úii ┼či democra┼úiei i-a adus salvarea. Europa ┼či-a reg─âsit sufletul. Ast─âzi, procesul de integrare european─â se opune oric─ârei forme de r─âzboi.

ÔŚĆ C─âderea Cortinei de Fier. Anul 1989 a marcat ├«nceputul unei noi ere pentru Europa. ├Än Europa Central─â ┼či de Est a fost mobilizat─â, de-a lungul anilor, tot mai mult─â energie, pasiune ┼či rezisten┼ú─â ├«mpotriva regimurilor comuniste ┼či a ideologiei lor obtuze. ├Än anii de dup─â 1989, valoarea democra┼úiei a fost reabilitat─â, iar pia┼úa liber─â a devenit o realitate ├«n ├«ntreaga Europ─â. Instituirea liberei circula┼úii a persoanelor, a m─ârfurilor, a serviciilor ┼či a ideilor a constituit o victorie extraordinar─â asupra sistemelor de g├«ndire care au ├«ncercat s─â impun─â o viziune unic─â asupra realit─â┼úii ┼či s─â creeze bariere. Trecerea de la o Europ─â polarizat─â la o Europ─â multipolar─â a condus la o nou─â er─â de interconectare ┼či de interac┼úiune ├«ntre oameni ┼či ┼ú─âri. (...)

ÔŚĆ Spargerea bulei. Anul 2008 a marcat ├«nceputul crizei economice, care a dus la pierderea a milioane de locuri de munc─â ┼či la cre┼čterea ┼čomajului p├«n─â la niveluri de neimaginat ├«n ┼ú─ârile europene. Discursul dominant la momentul respectiv, caracterizat de ├«ncrederea ├«n capacitatea de autoreglementare a pie┼úelor ┼či de celebrarea specula┼úiilor ├«n c─âutarea de profituri, s-a ciocnit, ├«n mod dramatic, cu realitatea. Sistemele de control economic ┼či financiar au suferit o schimbare dramatic─â ┼či au fost for┼úate s─â ├«┼či asume responsabilitatea. Uniunea European─â a luat m─âsuri pentru a accelera aceast─â schimbare ├«n direc┼úia consolid─ârii guvernan┼úei politice a sistemelor financiare. Este necesar ca aceast─â evolu┼úie s─â fie acum completat─â de un accent mai mare pus pe guvernan┼úa civil─â, fondat─â pe modelele conjugate ale democra┼úiei participative ┼či ale sustenabilit─â┼úii, ceea ce deschide noi orizonturi de speran┼ú─â, solidaritate ┼či responsabilitate pentru to┼úi europenii.

├Äntr-un moment ├«n care cultura este perceput─â a fi mai degrab─â facultativ─â dec├«t esen┼úial─â, a devenit dificil s─â ne spunem unii, altora chiar ┼či cea mai simpl─â povestire, cu at├«t mai pu┼úin s─â formul─âm discursuri articulate ┼či conving─âtoare despre valorile care stau la baza societ─â┼úii noastre. Acum este momentul discursurilor conving─âtoare, mai degrab─â dec├«t al calculelor simpliste.

Rena┼čterea la intersec┼úie cu cosmopolitismul

Europa are nevoie de o schimbare de paradigm─â societal─â ÔÇô ├«n fapt, nimic mai pu┼úin dec├«t o ÔÇ×nou─â Rena┼čtereÔÇť. Termenul face aluzie la revolu┼úiile de g├«ndire care au izbucnit ├«n secolele al XV-lea ┼či al XVI-lea. Acesta a fost momentul ├«n care societatea, artele ┼či ┼čtiin┼úele au bulversat ordinea existent─â ┼či au pus bazele erei societ─â┼úii ├«ntemeiate pe cunoa┼čtere, ├«n care tr─âim ast─âzi. Europa dispune de resursele necesare pentru a se situa ├«n avangarda acestei epoci. De asemenea, ea trebuie s─â ocupe primul loc mondial ├«n termeni de condi┼úii de via┼ú─â sustenabile ┼či s─â fie o for┼ú─â motrice ┼či mobilizatoare at├«t ├«n definirea, c├«t ┼či ├«n implementarea unei liste mondiale de priorit─â┼úi pentru dezvoltarea durabil─â. Acest obiectiv trebuie atins acord├«nd aten┼úie nu doar biodiversit─â┼úii, ci ┼či diversit─â┼úii ┼či pluralismului cultural. F─âr─â a neglija importan┼úa legisla┼úiei economice ┼či financiare, este necesar─â o reorientare urgent─â a priorit─â┼úilor ├«n s├«nul organismului politic european; Europa trebuie s─â recunoasc─â faptul c─â ceea ce alimenteaz─â ┼či constituie rezerva esen┼úial─â a organismului social ┼či politic al Europei este cultura. (...)

ÔŚĆ Europa ca organism politic are nevoie ca artele s─â genereze forme noi ┼či radicale de imagina┼úie, care s─â ├«i educe sensibilitatea. Arta modern─â a fost ini┼úial un fenomen european, care s-a inspirat profund din alte culturi din afara Europei. Aceasta a reunit mi┼čc─ârile artistice de pe ├«ntregul continent care aveau ├«n comun o afinitate nelimitat─â pentru diferen┼úe ┼či dorin┼úa de emancipare.

ÔŚĆ Europa ca organism politic trebuie s─â recunoasc─â valoarea patrimoniului cultural, at├«t material c├«t ┼či imaterial. Privind ├«napoi, patrimoniul Europei a fost creat nu doar de-a lungul a genera┼úii, ci ┼či de mai multe comunit─â┼úi ┼či pe mai multe teritorii. Patrimoniul cultural scoate ├«n eviden┼ú─â ce a ├«nsemnat s─â fii european, de-a lungul vremii. Este un instrument puternic, care ofer─â un sentiment de apartenen┼ú─â cet─â┼úenilor europeni. Pentru a stimula acest poten┼úial, Europa ca organism politic trebuie s─â dezvolte un nou cosmopolitism pentru cet─â┼úenii s─âi, care s─â includ─â medii urbane dinamice ┼či creative ┼či o concuren┼ú─â s─ân─âtoas─â ├«ntre ora┼če.

ÔŚĆ Ora┼čele europene ar trebui s─â devin─â mai mult dec├«t centre urbane; ar trebui s─â depun─â eforturi pentru a deveni capitale culturale, contribuind la cre┼čterea calit─â┼úii vie┼úii tuturor europenilor. De ce s─â nu ├«ncepem s─â ne imagin─âm Europa ca fiind un megalopolis de foarte mari dimensiuni, interconectat prin mijloace de transport ┼či de comunicare? Europa ca organism politic trebuie s─â ├«┼či utilizeze pe deplin puterea de influen┼ú─â, nu numai pe continent, ci ┼či dincolo de grani┼úele sale, pentru a deveni un partener interna┼úional respectat ┼či respectuos, care promoveaz─â un nou model mondial de societate, bazat pe valori etice, estetice ┼či durabile. Pentru ca acest nou organism politic s─â prind─â form─â, Europa are nevoie de un puternic angajament colectiv:

ÔŚĆ Europa are nevoie de lideri politici curajo┼či, imaginativi ┼či inspira┼úi, care vorbesc ┼či care ├«n┼úeleg limba Europei ca organism politic, animat ┼či alimentat de cultur─â.

ÔŚĆ Europa are nevoie de arti┼čti ┼či de oameni de ┼čtiin┼ú─â, de educatori ┼či de jurnali┼čti, de istorici ┼či de sociologi, de antreprenori ┼či de func┼úionari publici, care s├«nt gata s─â renun┼úe la confortul propriei autonomii pentru a-┼či asuma noi responsabilit─â┼úi fa┼ú─â de Europa ca organism politic.

ÔŚĆ ├Än sf├«r┼čit, Europa are nevoie ca cet─â┼úenii ei s─â ├«┼či fac─â auzite vocile ┼či s─â ia parte la spa┼úiul public european de dezbatere, f─âc├«ndu-┼či cunoscute istoriile personale ┼či preocup─ârile. Aceste discursuri vor contura o imagine a ceea ce ├«nseamn─â s─â fii european, ├«n secolul XXI.

Ca arti┼čti, intelectuali ┼či oameni de ┼čtiin┼ú─â, este de datoria noastr─â s─â oferim un discurs din proprie perspectiv─â, despre care s─â avem convingerea c─â va stimula dezbaterea asupra viitorului Europei. Rena┼čterea ┼či cosmopolitismul s├«nt dou─â idealuri culturale c─âtre care aspir─âm ┼či pe care le consider─âm esen┼úiale pentru Europa de ast─âzi ┼či de m├«ine. 

Acest dosar a fost realizat cu sprijinul Reprezentan┼úei Comisiei Europene ├«n Rom├ónia. Con┼úinutul articolelor intr─â sub responsabilitatea revistei Dilema veche ┼či nu trebuie considerat c─â ar reflecta ├«n vreun fel opiniile Uniunii Europene.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.