Spirit critic vs critic─â ┼či autocritic─â ├«n comunismul rom├ónesc: implica┼úii pentru lumea intelectual─â

Publicat în Dilema Veche nr. 756 din 16-22 august 2018
Spirit critic vs critic─â ┼či autocritic─â ├«n comunismul rom├ónesc: implica┼úii pentru lumea intelectual─â jpeg

Anii 1947-1948 marcheaz─â o cenzur─â ├«n politica ┼či cultura rom├óneasc─â inclusiv din perspectiva raport─ârii la spiritul critic forjat ├«n spa┼úiul occidental ┼či asumat mai mult sau mai pu┼úin pregnant ├«n mediile intelectuale autohtone. Primii ani postbelici au reprezentat o perioad─â de tranzi┼úie ├«n care autocritica de tip marxist-leninist a fost folosit─â la scar─â restr├«ns─â ┼či ├«n special pentru acei intelectuali cu trecut complicat care erau doritori s─â intre ├«n r├«ndurile PCR ┼či ale partidelor satelite. Ei au fost primii care au descoperit ce ├«nseamn─â un dosar de cadre, cu referin┼úe, fi┼če, autobiografii scrise ├«n spirit ÔÇ×partinicÔÇť ┼č.a.m.d.

Critica ┼či autocritica ÔÇô sintagm─â devenit─â omniprezent─â ┼či ├«n Rom├ónia de dup─â 1948 ÔÇô au fost doi termeni care s-au impus ┼či ├«n limbajul de zi cu zi, fiind circumscri┼či metodei (principale) de scoatere la iveal─â ┼či de ├«nl─âturare a gre┼čelilor ┼či lipsurilor (├«n partid, organiza┼úii, societate, via┼ú─â literar─â, artistic─â ┼či academic─â ┼č.a.). Dup─â modelul sovietic, se considera c─â prin critic─â ┼či autocritic─â se ├«nl─âtur─â obstacole care ├«mpiedic─â mersul ├«nainte, este ├«nl─âturat ceea ce e vechi ┼či perimat, fiind stimulat noul ┼či elementul progresist. Discursul oficial pretindea c─â este esen┼úial─â mai ales ÔÇ×critica de josÔÇť. Foarte repede totul s-a dovedit o imens─â minciun─â; ├«n fapt, directorii/conduc─âtorii de organiza┼úii politice, unit─â┼úi economice ┼či institu┼úii cultural-artistice au fost ├«nl─âtura┼úi doar dup─â ce au c─âzut ├«n dizgra┼úie. Abia cu aceast─â ocazie era folosit─â/instrumentalizat─â ┼či critica de jos, care nu f─âcea dec├«t s─â confirme decizia dinainte luat─â de ├«ndep─ârtare.

Ce se putea critica, totu┼či? ├Än anii 1950, birocratismul ┼či metodele cancelarist-birocratice de conducere erau ┼úinte legitime stabilite chiar de c─âtre ┼čefii Propagandei, prin urmare, inclusiv intelectualii ┼či arti┼čtii au fost ├«ncuraja┼úi s─â le supun─â unui tir critic necru┼ú─âtor. ├Äns─â atunci c├«nd chiar au ap─ârut opere de art─â cu un astfel de mesaj critic, ele au fost victimele suspiciunii venite de la v├«rful Puterii, sf├«r┼čind prin a fi interzise sau trecute ├«n umbr─â. Cazul filmului Directorul nostru (1955) este pilduitor; pelicula a fost rezultatul colabor─ârii dintre scenaristul Eduard Mezincescu (fost ministru comunist al Artelor, care a preferat un pseudonim) ┼či regizorul Jean Georgescu. Mezincescu a sugerat prin text (timid, dar u┼čor perceptibil pentru cititorii ini┼úia┼úi) c─â rela┼úiile de putere ┼či proasta administrare din interiorul unei ├«ntreprinderi socialiste pot fi extinse ┼či asupra v├«rfurilor Puterii strict contemporane lui, asupra spa┼úiului politic comunist. Regia de film a continuat ┼či mai conving─âtor aceste sugestii de lectur─â. Dup─â ce Directorul nostru a rulat ├«n cinematografe ├«n prim─âvara anului 1955, voci influente din structurile de propagand─â au orchestrat o campanie ├«n care era acreditat─â ideea c─â pelicula nu a realizat o critic─â constructiv─â, ci a atacat ┼či a calomniat de fapt ├«ntregul aparat de stat ┼či birocra┼úia comunist─â, nu doar excesele unor conduc─âtori de ├«ntreprinderi. Din cauza mesajului politic ÔÇ×eronatÔÇť care era transmis publicului ├«n cre┼čtere, ├«ntr-o epoc─â ├«n care se ├«ntrez─ârea un revizionism ideologic ├«n interiorul lumii comuniste, filmul a fost scos de pe marile ecrane. ÔÇ×Noul cursÔÇť hru┼čciovist ┼či ÔÇ×dezghe┼úulÔÇť din URSS le d─âdeau fiori lui Gh. Gheorghiu-Dej et comp.

De altfel, comunismul rom├ónesc, la fel ca ┼či cel albanez, a fost poate cel mai refractar ├«n a permite critica (adev─ârat─â, spontan─â) chiar ┼či limitat─â la interiorul organiza┼úiilor de partid, departe de urechile oamenilor obi┼čnui┼úi. Cu at├«t mai pu┼úin ┼či-a putut face loc un curent marxist revizionist care s─â constituie o mas─â critic─â ┼či s─â genereze reflec┼úii critice despre sistemul socialist existent ┼či despre natura regimului politic. Atunci c├«nd diver┼či savan┼úi, scriitori ┼či arti┼čti ┼či-au f─âcut curaj la ┼čedin┼úele de prelucrare ┼či i au ├«ntrebat pe interlocutorii lor ideologici ÔÇô ├«n principal, ┼čefii Sec┼úiei Propagand─â-Agita┼úie ┼či ai Direc┼úiei Propagand─â-Cultur─â ÔÇô de ce nu se poate scrie liber sau m─âcar folosind ├«n mod real ÔÇ×libertatea criticiiÔÇť ┼či ÔÇ×lupta de opiniiÔÇť, de altfel p─âr┼úi importante din definirea oficial─â a criticii ┼či autocriticii, un secondant al lui L. R─âutu precum Ofelia Manole a r─âspuns: ÔÇ×S-ar putea ├«ntreba pentru ce lupt─âm noi at├«ta, de ce nu l─âs─âm oamenii s─â tr─âiasc─â ├«n pace, s─â scrie a┼ča cum vor ei? (...) Deoarece socotim c─â munca dvs. este de cea mai mare importan┼ú─â pentru clasele muncitoare ┼či poporul muncitor. Deoarece socotim c─â poporul muncitor are nevoie de operele dvs., deoarece v─â consider─âm ca o parte a poporului muncitor, care trebuie s─â fi┼úi al─âturi de to┼úi oamenii muncii ├«n lupta pentru construirea socialismului. Pentru c─â arta, literatura, cultura este (sic!) o arm─â puternic─â ├«n m├«na clasei muncitoareÔÇť. Clasa muncitoare, fire┼čte, era mai degrab─â cercul restr├«ns al Puterii (Biroul Politic, adic─â mai pu┼úin de zece oameni) care se erija oneros ├«n reprezentantul ei legitim. Lipsa de solidarizare cu Al. Jar din mai 1956 este simptomatic─â pentru f─âr├«mi┼úarea din mediile scriitorice┼čti, dar ├«n acela┼či timp spune multe despre precaritatea st├«ngii intelectuale, singura care ar fi putut sfida Puterea de pe pozi┼úiile unui marxism revizionist.

De multe ori spiritului critic din perioada precomunist─â i s-a spus ÔÇ×obiectivismÔÇť, termen cu puternice conota┼úii peiorative din perspectiv─â marxist-leninist─â; de altfel, textul ideologic prin excelen┼ú─â al jdanovismului rom├ónesc, apar┼úin├«nd lui L. R─âutu, s-a intitulat ├Ämpotriva obiectivismului ┼či cosmopolitismului burghez ├«n ┼čtiin┼úele sociale (1949). Spiritul nefast cenzorial al acestui document politic stalinist s-a p─âstrat p├«n─â prin 1960. Critica ┼či autocritica au mers m├«n─â ├«n m├«n─â cu impunerea unei singure metode de crea┼úie, realismul socialist. Abia spre 1965 toate aceste filtre cenzoriale au ├«nceput s─â se ┼čubrezeasc─â ┼či s─â lase loc ┼či unui timid spirit critic propriu unei discipline academice.

N. Ceau┼čescu a dorit s─â se delimiteze de epoca Dej ┼či s─â ├«┼či ├«nceap─â conducerea cu c├«teva acte normative fundamentale (├«ntre ele, Codul Penal ┼či legea educa┼úiei). Noua lege a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului din 1968 a avut un important poten┼úial reformator ┼či a fost anun┼úat─â de studiile de documentare preg─âtitoare. Au fost tradu┼či ├«n rom├ón─â ┼či c├«┼úiva reprezentan┼úi ai g├«ndirii pedagogice occidentale. Cadrul legislativ mai favorabil studiului desprins de ideologic, la fel ca ┼či relaxarea cenzurii (proces vizibil ├«nc─â de prin 1963), au ├«ncurajat dezvoltarea unui spirit critic ├«n mediile literare, artistice ┼či academice ├«n contradic┼úie cu metoda oficial─â a criticii ┼či a autocriticii ┼či cu ÔÇ×antiobiectivismulÔÇť isteric clamat din 1949. Profilul revistelor academice ┼či al traducerilor se schimb─â mult ├«n raport cu anii 1950. ├Äns─â foarte repede Ceau┼čescu realizeaz─â c─â ar putea sc─âpa situa┼úia de sub control ┼či e primul care mutileaz─â actul normativ sus amintit, cu care chiar el dorise at├«t de mult s─â se identifice. Imediat au urmat ┼či ÔÇ×tezele din iulie 1971ÔÇť. Un semn c─â regimul a evoluat spre un soi de neostalinism este ┼či obsesia lui Ceau┼čescu de a transforma critica literar─â ├«ntr-o form─â cenzorial─â cu puternic─â dimensiune ideologic─â, la fel ca ├«n anii 1950. Din documente reiese repulsia lui ┼či a elitei conduc─âtoare din jurul s─âu fa┼ú─â de serii/colec┼úii inovatoare ap─ârute la diverse edituri: Univers, Meridiane, Dacia ┼č.a.

Lumea universitar─â ┼či editorial─â implicat─â ├«n procesul de traducere a unor autori occidentali ÔÇô purt─âtori ai unui spirit critic ├«n r─âsp─âr ÔÇô a folosit diverse tertipuri pentru a salva ┼či a tip─âri c─âr┼úi importante, de la luarea drept aliat a lui Marx la includerea autorului tradus ├«n r├«ndul unei dezirabile intelectualit─â┼úi progresiste occidentale. Totu┼či, studiile introductive ┼či prefe┼úele nu mai erau menite a deturna mesajul autorului introdus ├«n circuit, ca ├«n anii 1950, ci din contra. Regimul a r─âspuns cu limitarea acestor proiecte editoriale, reducerea num─ârului de titluri alocat, a h├«rtiei tipografice, a tirajelor.

Previzibil, mediile intelectuale occidentalizante nu au reu┼čit s─â alinieze spa┼úiul rom├ónesc unor standarde comparabile cu lumea liber─â. ├Än plus, patologiile politice (ideologizarea, crearea unor profesori pe puncte, plagiatul, ├«nsu┼čirea de texte etc.) au invadat ┼či spa┼úiul academic. Dup─â 1989, toate aceste tare s-au multiplicat constituind o adev─ârat─â plag─â, v─âdit─â mai ales ├«n universit─â┼úile institu┼úiilor de for┼ú─â, cazone, compromi┼ú├«nd doctoratul ┼či nu numai. 

Cristian Vasile este cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Istorie ÔÇ×N. IorgaÔÇť ┼či coeditor al revistei online Lapunkt.ro. Cea mai recent─â carte publicat─â: Via┼úa intelectual─â ┼či artistic─â ├«n primul deceniu al regimului Ceau┼čescu, 1965-1974 (Humanitas, 2014). A coordonat un volum colectiv intitulat ÔÇ×Ne trebuie oameni!ÔÇť Elite intelectuale ┼či transform─âri istorice ├«n Rom├ónia modern─â ┼či contemporan─âÔÇť (Cetatea de Scaun, 2017). Are ├«n preg─âtire un volum despre literatur─â ┼či ideologie ├«n anii 1970 ┼či 1980 ┼či o carte despre cercetarea ┼čtiin┼úific─â umanist─â ├«ntre 1948 ┼či 1965.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.