Speculaţii sonore

Mihai PLĂMĂDEALĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
Speculaţii sonore jpeg

După astronomul Edwin Hubble, universul s-a născut în urmă cu aproximativ 13,7 miliarde de ani printr-o explozie care continuă şi astăzi. Dacă teoria este adevărată, acest Big Bang, denumit astfel în 1950 de Fred Hoyle, trebuie să fi declanşat un zgomot teribil, toate sunetele de astăzi, armonice ori nearmonice, fiind doar mici consecinţe ale momentului în care, din motive necunoscute, materia concentrată într-un singur punct, dar cu energie infinită, a hotărît să se manifeste. Pentru a încheia seria consideraţiilor ce ţin de fizica pentru toţi, sunetele sînt unde mecanice longitudinale care se propagă în gaze, solide şi lichide şi au frecvenţa cuprinsă între 16 şi 20.000 Hz. După chei ale percepţiei umane ce ţin întrucîtva de convenţii, mai jos sînt plasate infrasunetele, iar mai sus ultrasunetele. În fine, sunetul presupune transfer de energie de la un punct al mediului elastic la vecinii săi, fără transfer de substanţă.

Conform sursei veterotestamentare, creaţia a fost înfăptuită prin verb (Fiat Lux!). Ar fi interesant dacă sintagma presupune şi fonemele corespunzătoare rostirii sale, indiferent de limba enunţării. Simplificînd în mod intenţionat, îngerii preced lumea vizibilă, iar ei cîntă slava Creatorului, adică se manifestă prin armonii sonore.

Anticii, fie ei pitagoreici sau euclidieni, considerau că singura raţiune a mişcării astrelor este aceea de a produce musica celesta. Întreg universul era perceput aşadar ca mediu sonor. Conchidem afirmînd că sunetul „acompaniază“ tot ceea ce există în jurul nostru, liniştea fiind un caz particular, legat mai degrabă de imposibilitatea receptării decît de lipsa propagării. Aşa cum nu toate sunetele sînt însă muzică, tot aşa muzica are la bază criterii subiective, ce ţin exclusiv de context cultural. Nu în ultimul rînd, termenul „zgomot“ este relativ, prin acesta înţelegîndu-se mai degrabă sunet nedorit.

Ne vom concentra în continuare pe cîteva exemple privind relaţia multivalentă dintre muzică, zgomot şi linişte, acceptînd relativitatea, chiar fragilitatea graniţelor dintre acestea. Coordonatele propuse ţin de antropologie culturală, iar „acţiunea“ este plasată în ultimul veac, cel al avangardei artistice şi al saltului tehnologic fără precedent din istoria cunoscută.

Pornim călătoria noastră liberă de la pictorul futurist Luigi Russolo care, căutînd forme inedite de exprimare, a ajuns la celebra sa artilerie onomatopeică, o muzică a zgomotelor concretizată prin ceea ce a numit Zang tumb tumb. Russolo a dezvoltat ulterior ideea că sunetele produse de maşini reprezintă, de asemenea, forme viabile de muzică. Noua direcţie, prezentată ca artă, presupunea combinarea sunetelor produse de tramvaie, trenuri, motoare sau explozii, în acest scop fiind gîndite şi construite instrumente neconvenţionale capabile să producă efectele sonore dorite. Manifestul Arta zgomotului propunea chiar o orchestră mecanică. În 1913, Russolo a ţinut un prim concert cu instrumente de zgomot la Teatrul Storchi din Modena. Artistul profera faptul că într-o bună zi vom fi capabili să distingem între zece, douăzeci şi chiar treizeci de zgomote diferite, pe care le vom combina în acorduri fantastice.

Giacomo Balla a continuat în 1914 ideea folosirii zgomotelor prin Machina Tipografica, un concept al mişcării mecanice ca sursă de efecte artistice, realizat împreună cu marele coregraf Diaghilev.

Cam în aceeaşi perioadă, în 1915, Thomas Edison a întreprins şi el experimente, mult mai cuminţi, prin care muzica era difuzată în fabrici cu ajutorul fonografului, pentru a ridica moralul muncitorilor în ideea creşterii randamentului şi profitului. Studii empirice au arătat rapid că, atunci cînd se aude muzică de fundal, productivitatea creşte, iar consumatorii cheltuiesc mai mult.

Şapte ani mai tîrziu, afacerea companiei General Owen Squiers de a transforma muzica în marfă a fost încununată de succes, încă din start. Liniile telefonice au putut susţine transmiterea muzicii de gramofon în restaurante şi birouri. Radioul nu făcea concurenţă încă acestui mod de difuzare a sunetului, deoarece aparatele erau scumpe, iar tehnologia în aceste domenii se afla la începuturi. Muzica ajunsese să fie livrată precum gazul şi apa.

De atunci, compania lui Squiers, Muzak (= Music + Kodak), al cărei nume a devenit sinonim cu fundalul sonor, a pătruns practic peste tot, în spaţiul public. Muzica ambientală momeşte astăzi clientela în buticuri, aduce mai mult calm luminii de lumînare din restaurante sau măreşte tensiunea luminii roşii din cartierele rău famate. Adeseori, ceea ce luăm drept linişte este de fapt muzică lejeră, în surdină.

Aşa-numitul gen muzical Mood Song, care a cunoscut nenumărate versiuni în anii ’50 şi ’60, era bazat, ca şi muzica de fundal, pe aranjamente discrete ale hit-urilor. Înregistrări cu titluri inteligente precum „Muzică de muncă, de studiat, de privit fetele“, chiar „de citit James Bond“ se comercializau prin discuri ale căror coperţi descriau conţinutul, într-o totală redundanţă, prin ambianţa vizuală.

O etapă următoare ar fi interesul în folosirea semnalelor electrice pentru generarea muzicii şi imaginii, înregistrat încă din anii de început ai erei electronice, odată cu afişarea dinamică a sunetelor pe oscilograf. În plus, au fost căutate forme de vizualizare paralele notaţiei tradiţionale, care să poată servi analizei electronice a proceselor sonore. Pe parcurs, s-a observat că aceste sisteme de interfaţă vizuală îşi au propria valoare şi atracţie estetică.

Protosintetizatoarele, de la Telharmonium la Mellotron, ulterior sintetizatoarele reprezintă o etapă sinonimă cu o bună parte din istoria contemporană a muzicii. Posibilităţile instrumentului determină propriul tip de conştiinţă muzicală.

Oportunităţile pentru vizualizarea sunetelor au fost multiplicate apoi prin computerizare, ajungîndu-se la digitalizarea sunetului. Principiul sonagram-ului este preluat de software, prin care se poate opera grafic, pe baza analizei sunetelor, reprezentate vizual. Altfel spus, intervenţia pe o imagine poate fi transformată la loc în sunet. Se poate spune că triumful interfeţei grafice propuse de Apple Macintosh a fost începutul marii aventuri a digitalului.

În mediile interactive, coloana sonoră devine un cîmp dinamic. Aici, principiul naraţiei lineare din filmul clasic nu mai funcţionează în totalitate. Software-ul Koan, de exemplu, dezvoltat pentru folosirea sunetului la navigarea pe web, este o concretizare pragmatică a acestei condiţii. Compania Zeitblom a realizat, de asemenea, un sunet web dinamic pentru site-uri, inspirat din noua muzică, posibilă şi imposibilă, după cum îşi propune producătorul. Informaţiile acustice funcţionale constituite în interfaţă sonoră cu utilizatorul sînt totuşi similare muzicii de film. În consecinţă, în domeniul audio pentru Net, au fost dezvoltate proiecte precum „Electrica“, constînd în emiterea semnalelor acustice pentru a indica ce se află în spatele unei structuri grafice.

Producerea, diseminarea şi recepţia muzicii s-au schimbat de la introducerea pe scară largă a echipamentelor electronice şi digitale. Mediile tehnice ca sursă comună de imagine şi sunet au stimulat legături trainice intermedia. În spatele acestui lucru stă ideea (veche de secole) de a lega impresiile senzoriale într-o experienţă sinestezică. Întrebarea care se pune în noul context este încotro ne îndreptăm.

Semnatarul se va opri arbitrar în acest punct, parafrazîndu-l pe Boris Vian în următorul raţionament: dacă ar fi ca tot ceea ce există să dispară, acum ori peste 14 miliarde de ani, eventual într-un Big Rip, singurul lucru pe care l-ar considera demn de a-şi continua existenţa ar fi compoziţia lui Bach, Johannes Passion.

Mihai Plămădeală este muzician, istoric şi teoretician de artă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.