Şpaga în comunism - disfuncţie sau mecanism adaptativ?

Bogdan MURGESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 329 din 3 - 9 iunie 2010
Şpaga în comunism   disfuncţie sau mecanism adaptativ? jpeg

Articolul despre mită din frumoasa antologie-dicţionar Anii ’80 şi bucureştenii, editată de Muzeul Ţăranului Român, porneşte de la constatarea că „în limba română cuvîntul mită are multe sinonime, chiar dacă între ele există nuanţe“. „Şpagă“, „şperţ“, „bacşiş“, „plocon“ sau „dar“, toate au fost amplu reprezentate în viaţa cotidiană din timpul regimului comunist, desigur, cu unele deosebiri în timp, ceva mai puţin în perioada de relativă prosperitate din anii 1960 şi 1970 şi cu atît mai mult în anii 1980. Dacă doreai anumite bunuri sau servicii, trebuia să dai „dreptul“. În funcţie de conjunctură şi de ceea ce aveai nevoie, îi dădeai doctorului, şefului de la serviciu pentru o învoire sau o deplasare, vînzătorului de la magazin pentru marfă „de import“ sau care nu se găsea în cantităţi suficiente, miliţianului pentru a închide ochii la o contravenţie care ar fi putut implica suspendarea carnetului de conducere. Dădeai uneori bani, dar deseori şi alte bunuri „rare“ şi „deosebite“, cum ar fi pachetul/cartuşul de Kent, cafeaua Wiener Alvorada sau cutia de nes Amigo.

Funcţionarea acestor cvasimonede, ca şi ritualurile datului şi primitului, fac deliciul antropologilor, arătînd cît de mult se îndepărta România comunistă de funcţionarea tipică a unei societăţi moderne. Economiştii au o explicaţie clară: mita şi celelalte „plăţi neoficiale“ nu reprezentau o disfuncţie a sistemului, ci o trăsătură constitutivă a sistemului, care asigura funcţionarea acestuia şi aducea beneficii substanţiale exponenţilor regimului. János Kornai, cel mai bun analist al economiilor socialiste, explică faptul că regimurile comuniste au generat prin însăşi natura lor economii ale penuriei. Obsesia pentru producţie şi pentru cantităţi în raport cu cererea, calitatea şi eficienţa economică a condus la apariţia frecventă a unor situaţii în care oferta nu corespundea cu nevoile indivizilor şi întreprinderilor. De aceea, „şpaga“ şi „compensaţiile neoficiale“ au devenit trăsături nu numai în relaţiile dintre indivizi, dar şi în cele dintre întreprinderile socialiste. Pe de altă parte, tentativa de a institui un control total al aparatului de partid şi de stat asupra economiei şi societăţii a condus la multiplicarea situaţiilor în care pînă şi pentru satisfacerea celor mai elementare nevoi era necesară o multitudine de aprobări. Cum sistemul nu excela prin transparenţă şi/sau prin solicitudine în raport cu cetăţenii, toate aceste aprobări reprezentau prilejuri pentru ca funcţionarii din aparat să-şi rotunjească stocul de resurse prin diverse „atenţii“. Toate acestea contrastau cu principiile afişate oficial de către regim şi erau încălcate frecvent de reprezentanţii acestuia, de sus pînă jos. În România, unde penuria şi centralismul birocratic au fost mai ample decît în cele mai multe ţări socialiste europene, acest contrast a fost încă şi mai puternic, iar cetăţenii au devenit cinici, făcînd bancuri despre plăcuţele cu „Nu primim bacşiş“ şi interpretînd abrevierea „P.C.R.“ ca sistemul de „Pile. Cunoştinţe. Relaţii“.

În condiţiile strîmbe ale regimului comunist, corupţia era o supapă prin care cetăţenii îşi satisfăceau anumite nevoi, iar sistemul îşi asigura reproducerea; felul în care mentalităţile şi practicile solidificate înainte de 1989 impietează asupra  dezvoltării societăţii româneşti azi merită o discuţie separată. 

Bogdan Murgescu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Sondaj CURS. Călin Georgescu, favorit în turul II al prezidențialelor
Un sondaj CURS realizat în ziua alegerilor parlamentare îl plasează pe candidatul independent Călin Georgescu pe primul loc în preferințele electoratului la turul II al alegerilor prezidențiale.
image png
Dan Negru, un ultim mesaj în memoria lui Helmut Duckadam: „L-am rugat de multe ori”
2 decembrie 2024 - o zi tristă pentru sportul românesc. Helmut Duckadam, supranumit „Eroul de la Sevilla”, s-a stins din viață la vârsta de 65 de ani. Vedetele plâng moartea acestuia și au lansat primele mesaje de „adio”.
tren ucr shutterstock 2144468561 jpg
O linie de tren din Vrancea va fi închisă până pe 9 decembrie. Ce trenuri vor fi afectate
Circulaţia feroviară va fi afectată, în perioada 2-9 decembrie, în staţia Pufeşti, judeţul Vrancea. CFR a anunțat că se va închide o linie de tren pentru desfăşurarea unor lucrări.
dominic fritz   elena lasconi lugoj jpg
Diferența dintre Ciolacu și Lasconi, mult mai mare după renumărare. Fritz: „Nu vedem niciun motiv pentru care CCR să anuleze aceste alegeri”
Prim-vicepreședintele USR, Dominic Fritz, vine cu noi actualizări cu privire la renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 24 noiembrie.
Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
POT, partidul care îl susține pe Călin Georgescu, vrea să deschidă centre de medicină holistică în țară
Deputata Anamaria Gavrilă, care a fost aleasă ca parlamentar în 2020 pe listele AUR, a fondat Partidul Oamenilor Tineri (POT) în 2023. Formațiunea sa politică îl susține pe Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.
Calin Georgescu   Elena Lasconi colaj  Foto Mediafax  Inquam Photos (2) jpg
Anunț crucial despre renumărarea voturilor din primul tur al prezidențialelor. Lasconi și Georgescu ar intra în turul 2
Procesul electoral pentru alegerile prezidențiale din România a trecut printr-o etapă neobișnuită, odată cu decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a solicita renumărarea tuturor voturilor exprimate în primul tur.
Banner Alex Conovaru
Ce făcea Alex Cornovaru în urmă cu două decenii? Actorul din „Tătuțu” recunoaște că îi lipsește condiția fizică
Alex Cornovaru (45 de ani) joacă în serialul „Tătuțu'" și îi place la nebunie.
nod rutier boita jpg
Imagini cu cel mai complicat nod rutier din România. Are poduri, pasaje, viaducte, pe trei niveluri.VIDEO
Cel mai complex nod rutier din România va fi construit lângă Sibiu, la Boița și va asigura interconectarea la viteze mari între autostrăzile A1 și A13, dar și DN7. CNAIR a postat
patriarhia romana oficial jpg
Cazul preotului care a săvârşit slujba religioasă la comemorarea lui Zelea Codreanu. Ce măsură ia Patriarhia Română
Arhiepiscopia Bucureştilor va efectua o cercetare disciplinară cu privire la cazul preotului care a săvârşit o slujbă religioasă la un eveniment organizat la troiţa ridicată în memoria fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu, în comuna Tâncăbeşti.