Sonetele. Un Shakespeare existenţial

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Sonetele  Un Shakespeare existenţial jpeg

Într-un mod care poate părea straniu, Sonetele, care erau la 1609, cînd au fost publicate, partea cea mai frivolă şi mai neserioasă din scrisul lui Shakespeare, sînt de mai bine de un secol încoace zona operei lui despre care se scrie cel mai mult. Mutaţia aceasta canonică a importanţei lor nu e totuşi greu de explicat.

Ştim despre ele că erau scrise, probabil toate, la 1598, cînd cîteva dintre ele sînt publicate în Pilgrim’s Progress. Cum ştim, de asemenea, că Venus şi Adonis, de la 1593, e primul lucru scris de Shakespeare, rezultă că gestaţia celor 154 de sonete a avut loc cîndva între 1593 şi 1598. Shakespeare avea, aşadar, în jur de treizeci de ani atunci cînd le-a scris; însă a ales să le publice mult mai tîrziu, la 1609, cu patru ani înainte să se retragă cu totul la Stratford upon Avon, cînd socotelile lui cu teatrul şi cu lumea literară erau practic încheiate. E limpede, aşadar, că, pe de o parte, sonetele acestea erau socotite de el cvasiinavuabile, implicînd o cotă de risc pentru reputaţia proprie şi, probabil, a altor persoane; pe de alta, e de asemenea evident că le socotea, literar vorbind, îndeajuns de valoroase pentru a risca scandalul de dragul lor, punîndu-le la dispoziţia editorului Thomas Thorpe.

După cum ştim, cele mai discutate lucruri în ce priveşte sonetele lui Shakespeare sînt următoarele: 1) identificarea „ordinii corecte“ în care Shakespeare le ar fi vrut publicate; 2) identificarea lui W.H., căruia ele îi sînt dedicate; 3) identificarea „Doamnei Brune“, a cărei figură e centrală în o parte din sonete; 4) identificarea bărbatului frumos şi blond (ori frumos sau blond), figură centrală în restul sonetelor. Nu o să intru în nici unul dintre jocurile acestea de identificare, complet neimportante în discutarea sonetelor qua poezie; mă mulţumesc să spun că sînt de acord cu R.P. Blackmur, care arată undeva că ordinea Sonetelor e la fel de fundamentală şi de puţin importantă ca ordinea Psalmilor biblici – orice ordine a lecturii e corectă, cîtă vreme relaţia personală cu textul e stabilită.

Ceea ce e uimitor în Sonetele lui Shakespeare e căldura umană, atît de concretă, atît de lesne sesizabilă, a prezenţei umane de dincolo de text. Pentru ochii noştri de cititori postmoderni, obişnuiţi să căutăm „omul făcut concret“, vorba lui Bacovia, faptul acesta pare cumva de la sine înţeles; însă ajunge să comparăm sonetele lui Shakespeare cu alte sonete din marea noastră tradiţie europeană de la sfîrşitul Evului Mediu sau din Renaştere pentru a fi numaidecît izbiţi de diferenţă. Nu există, în sonetele lui Shakespeare, nimic din lilialul, prea diafan pentru a fi cu adevărat uman, de la Petrarca; nimic din convenţionalul sonetelor lui Michelangelo, durate în limbă cu conştiinţa artistică şi cu tehnicitatea intensivă a sculptorului, dar mai degrabă artefacte decît texte vii şi calde; nimic din tristeţea retorică şi neoclasic-decorativă a sonetelor lui Garcilaso de la Vega; nimic din vortexul lingvistic genial, dar strict lingvistic, al lui Góngora. În schimb, în fiecare sonet shakespearian, te întîmpină un uman atît de firesc, de cald, de comunicativ, încît secolele interpuse între tine şi sursa textului dispar de îndată.

S-o luăm pe Doamna Brună, de pildă. Ar fi fost normal, în contextul epocii, ca ea să fie lilială precum Laura, să zicem, în orice caz, la fel de lipsită de căldură biologică precum toate marile doamne ale poeziei europene din epocile imediat subsecvente eroticii mistice a trubadurilor. Nu se iubea atunci cu corpul – ci numai cu sufletul. Singurul sexualism admis era cel sufletesc, pe care John Donne, de altfel, l-a şi reprezentat la modul propriu în versuri strălucitoare şi dezumanizate. Ei bine, Doamna Brună nu doar că e sexualizată, dar îşi trăieşte la vedere sexualitatea – aflăm despre ea, din sonete, că e căsătorită, că îşi înşală soţul cu autorul sonetelor, iar pe autorul sonetelor cu mulţi alţii. E un animal sexual de o veselă şi sănătoasă promiscuitate, fără îndoială scandaloasă în ochii contemporanilor lui Shakespeare (şi înţelegem de ce a judecat drept o imprudenţă publicarea lor), însă seducătoare pentru cititorul modern, pentru care prezenţa corpului în literatura europeană, de la Povestirile din Canterbury şi Gargantua şi Pantagruel pînă la Teatrul lui Sabbath, să zicem, e nu doar una dintre filiaţiile ei majore, ci şi una dintre cele mai seducătoare.

Prezenţa umană, aşadar. Caldă, erotică, uneori; melancolică, saturniană, atrabilară, alteori; făcută întotdeauna sensibilă în imagini extraordinare, a căror forţă de insolitare e încă vie, la mai bine de patru secole. Această prezenţă umană, atît de magnetică, atît de ataşantă, explică de ce pentru noi, postmodernii, pentru care umanizarea literaturii e însăşi condiţia ei de existenţă, Sonetele sînt ceea ce ele nu au putut fi pentru contemporanii lui Shakespeare: adică un Shakespeare esenţial, la fel de fundamental ca marile lui texte dramatice.

Radu Vancu este poet şi traducător.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
Alegeri în SUA. Ce personaje „colorate” vor face parte din viitoarea administraţie Trump
După o revenire răsunătoare la preşedinţia Statelor Unite, Donald Trump se pregăteşte să aducă la Casa Albă o galerie de personaje colorate, comentează miercuri AFP.
image png
Recunoști personajul din imagine? A fost „amanta” lui Amza Pellea în film și iubita lui Ion Dichiseanu, în realitate
Irina Gărdescu, „amanta” lui Amza Pellea în celebrul film „Mihai Viteazul” și iubita lui Ion Dichiseanu în viața reală, a strălucit pe marile ecrane ale României înainte de a alege o cale neașteptată și de a părăsi țara.
fructe piata jpg
Fructul care e o adevărată bombă calorică. Ne îngrașă și e echivalentul a 600 grame de carne de vită
Atunci când ne dorim să dăm jos kilogramele în plus, cel mai comun sfat pe care îl vom primi este să consumăm mai multe fructe! Iar, desigur, acest sfat este, de cele mai multe ori, unul foarte util!
Alexandru Rafila FOTO gov.ro
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a prezentat prioritățile PSD pentru sistemul sanitar: trei spitale regionale până în 2028
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a prezentat prioritățile PSD pentru sistemul sanitar, punând accent pe bugetare multianuală și finalizarea investițiilor majore, inclusiv spitalele regionale și centrele de mari arși.
test de rachetă balistică intercontinentală Foto Captura video DVIDS jpg
În seara alegerii lui Trump, SUA au efectuat un test de rachetă balistică intercontinentală de tip Minuteman III în Pacific
Forțele armate americane au lansat marți, în seara alegerilor, o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) neînarmată de tip Minuteman III în Pacific. S-a verificat eficacitatea și acuratețea acestui sistem de arme.
bataie intre parinti, captura video ObservatorNews jpg
Părinţii s-au luat la bătaie la un meci de fotbal al copiilor. Cei mici au intervenit pentru a-i despărți
Ceea ce ar fi trebuit să fie un meci de fotbal între două echipe de juniori s-a transformat într-o bătaie cu pumni şi picioare, după ce taţii câtorva mici sportivi au intrat pe teren şi s-au luat la bătaie.
image png
Pugilista Imane Khelif acționează în instanță publicațiile care au susținut că ar avea cromozomi masculini
Algerianca a luat aurul la Jocurile Olimpice de la Paris, pe fondul unor controverse uriașe.
Fructe = mere, pere, portocale, pepene, banane, struguri, rodie, piersici FOTO Shutterstock
Consumul alimentelor bogate în potasiu poate ține bolile de inimă la distanță
Bananele sunt un fruct popular și pline de nutrienți esențiali precum potasiul, fibrele și vitaminele, ele oferă o gamă largă de beneficii pentru sănătate. Potasiul ajută la reglarea tensiunii arteriale, reducând riscul bolilor de inimă și accident vascular cerebral.
pensie jpg
Ce se întâmplă cu pensiile începând de anul viitor. Care va fi pensia minimă din 2025
O bună parte a acestui an a fost dominată de discuții privind noua lege a pensiilor, iar deși aceasta a început să fie aplicată de la 1 septembrie, schimbările pentru pensionari vor continua și anul viitor!