Societatea civilă 2.0 şi ONG-istul protestatar

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Societatea civilă 2 0 şi ONG istul protestatar jpeg

Cu aproape zece ani în urmă, în noiembrie 2006, am organizat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, una dintre primele dezbateri publice pe tema proiectului de exploatare a aurului cu cianuri de la Roşia Montană. Consultările, deşi publice, erau la acea dată relativ necunoscute publicului larg, dar studenţii şi activiştii din ONG-urile GreenPeace România şi Miliţia Spirituală au umplut amfiteatrul.

Cu un departament de Public Relations antrenat de cîţiva ani în astfel de debate-uri, compania canadiană RMGC s-a prezentat la evenimentul studenţesc cu documentarul Mine Your Own Business de Phelim McAleer şi Ann McElhinney, cu directori de comunicare, cu analize favorabile exploatării, cu explicaţii tehnice despre neutralizarea cianurii, cu garanţii de protejare a monumentelor istorice şi a edificiilor romane şi cu promisiuni de noi locuri de muncă pentru comunitatea locală. În schimb, ONG-urile de mediu din Alburnus Maior mi-au răspuns pe e-mail că vor onora invitaţia doar atunci cînd dezbaterea se va intitula „Cum a ajuns Roşia Montană Gold Corporation să manipuleze opinia publică prin mass-media încît să se creadă că toată lumea salvează Roşia Montana? Să nu uităm cine o distruge!“.

Refuzul ONG-urilor de mediu din judeţul Alba de a participa la acea dezbatere sau la întîlniri similare, opţiunea lor pentru închidere la nivel local şi pentru organizarea de festivaluri regionale fără ecou în presa centrală a întîrziat, în opinia mea, cu ani buni expunerea şi popularizarea argumentelor celor care se opuneau proiectului minier. În 2006, populaţia consuma mai ales televiziune, iar jurnalele de ştiri ignorau oricum campania Salvați Roșia Montană iniţiată din 2002 de ONG-urile de mediu împotriva exploatării în carieră deschisă a zăcămintelor de aur, a utilizării cianurii și împotriva strămutărilor forțate.

Opozanții proiectului s-au confruntat ani la rînd cu o presă tradiţională care păstra tăcerea asupra cazului. Atît de populara astăzi reţea de socializare Facebook era ca şi inexistentă în România, pînă a depăşit primul milion de user-i în anul 2010. Dacă la finele campaniei prezidenţiale din 2009 erau doar patru sute de mii de conturi din România pe Facebook, în 2011 s-au depăşit două milioane. Facebook a devenit un fenomen în România în 2012, cînd a trecut de cinci milioane, anul cînd s-au organizat proteste civice şi sociale semnificative care au condus la căderi de guvern. Astăzi, cînd sînt opt milioane patru sute de mii de conturi de Facebook, ONG-urile, asociaţiile şi fundaţiile sînt prezente şi vocale pe canalul unde au promovat numeroase luări de poziţii invizibile la televizor. Tot mai mulţi activişti s-au specializat în Relaţii Publice online, demascînd în social media abuzuri ale administraţiei publice sau apărînd libertăţile cetăţenilor sau drepturile consumatorilor pe care îi reprezintă.

Protestele din 2012 îşi au originea în acţiunea grupului care a pătruns în noaptea de 6 spre 7 noiembrie 2011 în clădirea hotelului Continental din Cluj. Tinerii s-au baricadat înăuntru și au scos pe balconul clădirii un banner cu mesajul „Revoluția începe la Roșia Montană“. Aceşti activiști ai campaniei Salvați Roșia Montana au fost influenţaţi de protestele Occupy Movement din lumea întreagă din septembrie-octombrie 2011 şi au preluat modelul de acţiune şi de mobilizare online. Protestele din noiembrie şi decembrie 2011 de la Cluj şi Alba Iulia împotriva proiectului RMGC nu au ajuns însă pe micile ecranele, deși au fost share-uite pe rețele sociale și viralizate pe site-uri cu conținut generat de utilizator.

Demisia lui Raed Arafat din ia­nua­rie 2012 a mobilizat pe re­țele sociale la Cluj și București or­ga­nizațiile eco-civice care activau pentru Roșia Montană în noiembrie-decembrie 2011 şi care s-au solidarizat spontan cu SMURD. Vocile ONG-urilor din Piață, la protestele din ianuarie-februarie 2012, au fost acoperite de strada care îşi striga nemulțumirile sociale. Primul guvern din România care a căzut după ce societatea civilă s-a organizat pe Internet a fost Guvernul Băsescu-Boc, sanc­ţionat şi pentru că de la 1 iunie 2010 tăiase salariile bugetarilor cu 25%.

În vreme ce la primul protest din iunie 2003 organizat de ONG-urile de mediu la București împotriva proiectului aurifer RMGC au ieşit în stradă doar 300 de persoane, în septembrie 2013, la protestul comunicat pe social media, s-a ajuns la douăzeci de mii de protestatari organizaţi în  grupuri online. Mișcarea ONG din România de inspiraţie Ocuppy Movement a luat forma unei noi mişcări sociale (New Social Movement) cu origini în blogosferă, pe reţele sociale şi în grupuri de oengişti activi online. O societate civilă căreia i se reproşa că nu există, că e politizată sau subordonată politic, că face jocurile finanţatorilor sau că e mult prea divizată şi că nu e capabilă de asociere pe teme majore reuşeşte să scoată în stradă douăzeci de mii de oameni pentru o cauză de mediu. Oengişti şi activişti se coordonează şi se organizează online în grupuri care comunică între ele, fac liste de revendicări şi soluţii, propun alternative.

În iulie 2013, prim-ministrul Victor Ponta a inclus proiectul minier de la Roşia Montană în programul de investiții al Guvernului, iar în august a solicitat Parlamentului adoptarea unei legi speciale pentru exploatarea auriferă. Proiectul enumera o serie de legi în vigoare care trebuiau încălcate pentru ca proiectul minier să intre în aplicare: de la cele care apără dreptul de proprietate, liberul acces la justiție al cetățenilor, legile care apără patrimoniul, pădurile, fînețele, apele, regimul drumurilor publice, pînă la libera concurență. La cîteva ore după postarea acestei informații pe Facebook, membrii mai multor ONG-uri şi grupuri online au anunțat organizarea de proteste pe 1 septembrie la Cluj, București, Timișoara, Iași.

Prin social media, campania Uniți Salvăm Roșia Montană a devenit o mișcare de masă. Astfel s-au mobilizat, pe orizontală, grupuri online de cetățeni care au coordonat o serie de proteste și marșuri pașnice care doar în București au însemnat ieşirea a douăzeci de mii de români în stradă. Doi ani mai tîrziu, la cîteva zile după tragedia de la Colectiv, un alt guvern cădea după ce peste 25 de mii de oameni organizaţi online cereau în stradă demisia primarului Cristian Popescu-Piedone, a ministrului de Interne Gabriel Oprea şi a prim-ministrului Victor  Ponta. Aşa a apărut în noul Guvern al României, alcătuit din tehnocraţi, ministrul pentru Relația cu societatea civilă, respectiv Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic.

Campanii ONG ignorate ani buni de televiziuni au devenit mainstream după ce sectorul asociativ a reacţionat puternic în online la abuzurile administraţiei centrale sau locale. Presa tradiţională, radioul, televiziunile de ştiri au descoperit recent Internetul şi forţa sa de mobilizare. În mai multe rînduri, activiştii ONG, deşi amatori, s-au transformat în jurnalişti-cetăţeni şi au practicat un autentic jurnalism comunitar. Subiecte precum compania Chevron versus sătenii din Pungeşti au fost acoperite pe social media de oengişti, în absenţa reporterilor din media tradiţională la momentul conflictelor cu jandarmii.

Organizate pe orizontală, în absenţa unor lideri supremi care să ia decizii în numele lor, asociaţiile civice, ONG-urile și membrii lor activi online blochează legi, cer transparenţă şi debirocratizare, fac advocacy pentru cauze civice şi comunitare, pun presiune pe legislativ sau resping iniţiative nedemocratice. Activistul nonguvernamental s-a transformat tot mai mult într-un protestatar 2.0 care comunică eficient online şi care se organizează pe reţele de socializare pentru a se opune în stradă abuzurilor şi corupţiei.

Antonio Momoc este conferențiar univ. dr., specialist în comunicare. Cea mai recentă carte a sa este  Comunicarea 2.0, Ed. Adenium, Iaşi, 2014.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.