Societatea civilă 2.0 şi ONG-istul protestatar

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Societatea civilă 2 0 şi ONG istul protestatar jpeg

Cu aproape zece ani în urmă, în noiembrie 2006, am organizat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, una dintre primele dezbateri publice pe tema proiectului de exploatare a aurului cu cianuri de la Roşia Montană. Consultările, deşi publice, erau la acea dată relativ necunoscute publicului larg, dar studenţii şi activiştii din ONG-urile GreenPeace România şi Miliţia Spirituală au umplut amfiteatrul.

Cu un departament de Public Relations antrenat de cîţiva ani în astfel de debate-uri, compania canadiană RMGC s-a prezentat la evenimentul studenţesc cu documentarul Mine Your Own Business de Phelim McAleer şi Ann McElhinney, cu directori de comunicare, cu analize favorabile exploatării, cu explicaţii tehnice despre neutralizarea cianurii, cu garanţii de protejare a monumentelor istorice şi a edificiilor romane şi cu promisiuni de noi locuri de muncă pentru comunitatea locală. În schimb, ONG-urile de mediu din Alburnus Maior mi-au răspuns pe e-mail că vor onora invitaţia doar atunci cînd dezbaterea se va intitula „Cum a ajuns Roşia Montană Gold Corporation să manipuleze opinia publică prin mass-media încît să se creadă că toată lumea salvează Roşia Montana? Să nu uităm cine o distruge!“.

Refuzul ONG-urilor de mediu din judeţul Alba de a participa la acea dezbatere sau la întîlniri similare, opţiunea lor pentru închidere la nivel local şi pentru organizarea de festivaluri regionale fără ecou în presa centrală a întîrziat, în opinia mea, cu ani buni expunerea şi popularizarea argumentelor celor care se opuneau proiectului minier. În 2006, populaţia consuma mai ales televiziune, iar jurnalele de ştiri ignorau oricum campania Salvați Roșia Montană iniţiată din 2002 de ONG-urile de mediu împotriva exploatării în carieră deschisă a zăcămintelor de aur, a utilizării cianurii și împotriva strămutărilor forțate.

Opozanții proiectului s-au confruntat ani la rînd cu o presă tradiţională care păstra tăcerea asupra cazului. Atît de populara astăzi reţea de socializare Facebook era ca şi inexistentă în România, pînă a depăşit primul milion de user-i în anul 2010. Dacă la finele campaniei prezidenţiale din 2009 erau doar patru sute de mii de conturi din România pe Facebook, în 2011 s-au depăşit două milioane. Facebook a devenit un fenomen în România în 2012, cînd a trecut de cinci milioane, anul cînd s-au organizat proteste civice şi sociale semnificative care au condus la căderi de guvern. Astăzi, cînd sînt opt milioane patru sute de mii de conturi de Facebook, ONG-urile, asociaţiile şi fundaţiile sînt prezente şi vocale pe canalul unde au promovat numeroase luări de poziţii invizibile la televizor. Tot mai mulţi activişti s-au specializat în Relaţii Publice online, demascînd în social media abuzuri ale administraţiei publice sau apărînd libertăţile cetăţenilor sau drepturile consumatorilor pe care îi reprezintă.

Protestele din 2012 îşi au originea în acţiunea grupului care a pătruns în noaptea de 6 spre 7 noiembrie 2011 în clădirea hotelului Continental din Cluj. Tinerii s-au baricadat înăuntru și au scos pe balconul clădirii un banner cu mesajul „Revoluția începe la Roșia Montană“. Aceşti activiști ai campaniei Salvați Roșia Montana au fost influenţaţi de protestele Occupy Movement din lumea întreagă din septembrie-octombrie 2011 şi au preluat modelul de acţiune şi de mobilizare online. Protestele din noiembrie şi decembrie 2011 de la Cluj şi Alba Iulia împotriva proiectului RMGC nu au ajuns însă pe micile ecranele, deși au fost share-uite pe rețele sociale și viralizate pe site-uri cu conținut generat de utilizator.

Demisia lui Raed Arafat din ia­nua­rie 2012 a mobilizat pe re­țele sociale la Cluj și București or­ga­nizațiile eco-civice care activau pentru Roșia Montană în noiembrie-decembrie 2011 şi care s-au solidarizat spontan cu SMURD. Vocile ONG-urilor din Piață, la protestele din ianuarie-februarie 2012, au fost acoperite de strada care îşi striga nemulțumirile sociale. Primul guvern din România care a căzut după ce societatea civilă s-a organizat pe Internet a fost Guvernul Băsescu-Boc, sanc­ţionat şi pentru că de la 1 iunie 2010 tăiase salariile bugetarilor cu 25%.

În vreme ce la primul protest din iunie 2003 organizat de ONG-urile de mediu la București împotriva proiectului aurifer RMGC au ieşit în stradă doar 300 de persoane, în septembrie 2013, la protestul comunicat pe social media, s-a ajuns la douăzeci de mii de protestatari organizaţi în  grupuri online. Mișcarea ONG din România de inspiraţie Ocuppy Movement a luat forma unei noi mişcări sociale (New Social Movement) cu origini în blogosferă, pe reţele sociale şi în grupuri de oengişti activi online. O societate civilă căreia i se reproşa că nu există, că e politizată sau subordonată politic, că face jocurile finanţatorilor sau că e mult prea divizată şi că nu e capabilă de asociere pe teme majore reuşeşte să scoată în stradă douăzeci de mii de oameni pentru o cauză de mediu. Oengişti şi activişti se coordonează şi se organizează online în grupuri care comunică între ele, fac liste de revendicări şi soluţii, propun alternative.

În iulie 2013, prim-ministrul Victor Ponta a inclus proiectul minier de la Roşia Montană în programul de investiții al Guvernului, iar în august a solicitat Parlamentului adoptarea unei legi speciale pentru exploatarea auriferă. Proiectul enumera o serie de legi în vigoare care trebuiau încălcate pentru ca proiectul minier să intre în aplicare: de la cele care apără dreptul de proprietate, liberul acces la justiție al cetățenilor, legile care apără patrimoniul, pădurile, fînețele, apele, regimul drumurilor publice, pînă la libera concurență. La cîteva ore după postarea acestei informații pe Facebook, membrii mai multor ONG-uri şi grupuri online au anunțat organizarea de proteste pe 1 septembrie la Cluj, București, Timișoara, Iași.

Prin social media, campania Uniți Salvăm Roșia Montană a devenit o mișcare de masă. Astfel s-au mobilizat, pe orizontală, grupuri online de cetățeni care au coordonat o serie de proteste și marșuri pașnice care doar în București au însemnat ieşirea a douăzeci de mii de români în stradă. Doi ani mai tîrziu, la cîteva zile după tragedia de la Colectiv, un alt guvern cădea după ce peste 25 de mii de oameni organizaţi online cereau în stradă demisia primarului Cristian Popescu-Piedone, a ministrului de Interne Gabriel Oprea şi a prim-ministrului Victor  Ponta. Aşa a apărut în noul Guvern al României, alcătuit din tehnocraţi, ministrul pentru Relația cu societatea civilă, respectiv Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic.

Campanii ONG ignorate ani buni de televiziuni au devenit mainstream după ce sectorul asociativ a reacţionat puternic în online la abuzurile administraţiei centrale sau locale. Presa tradiţională, radioul, televiziunile de ştiri au descoperit recent Internetul şi forţa sa de mobilizare. În mai multe rînduri, activiştii ONG, deşi amatori, s-au transformat în jurnalişti-cetăţeni şi au practicat un autentic jurnalism comunitar. Subiecte precum compania Chevron versus sătenii din Pungeşti au fost acoperite pe social media de oengişti, în absenţa reporterilor din media tradiţională la momentul conflictelor cu jandarmii.

Organizate pe orizontală, în absenţa unor lideri supremi care să ia decizii în numele lor, asociaţiile civice, ONG-urile și membrii lor activi online blochează legi, cer transparenţă şi debirocratizare, fac advocacy pentru cauze civice şi comunitare, pun presiune pe legislativ sau resping iniţiative nedemocratice. Activistul nonguvernamental s-a transformat tot mai mult într-un protestatar 2.0 care comunică eficient online şi care se organizează pe reţele de socializare pentru a se opune în stradă abuzurilor şi corupţiei.

Antonio Momoc este conferențiar univ. dr., specialist în comunicare. Cea mai recentă carte a sa este  Comunicarea 2.0, Ed. Adenium, Iaşi, 2014.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

comisia europeana
Bugetul UE: Cine plătește și cine câștigă cel mai mult. Cum stă România
În bugetul UE, națiunile mai bogate din vestul și nordul Europei servesc în principal drept contributori neți, în timp ce membrii Europei Centrale și de Est sunt principalii beneficiari.
Biserica Sf  Nicolae din Demre Antalya Turcia și sarcofagul Sfântului Nicolae Colaj Anadolu Getty Images
Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia
În 2022, arheologii au început săpăturile sub o biserică din sudul Turciei, bănuind că acolo ar putea fi mormântul Sfântului Nicolae. Recent, eforturile lor au scos la lumină un sarcofag de calcar, despre care se crede că a adăpostit rămășițele episcopului ce a inspirat legenda lui Moș Crăciun.
image png
„Am aflat că soția mea a avut cândva o relație cu bărbatul care este acum iubitul mamei ei” - reacția bărbatului când l-a întâlnit pe fostul iubit al soției sale
Faptul că soția sa s-a iubit în trecut cu un bărbat care în prezent este iubitul mamei ei a creat o mare frustrare pentru un bărbat în vârstă de 35 de ani. Cum a reacționat când a aflat și de ce anume se teme?
dacii jpg
Originea dacilor este diferită de ceea ce învățăm la școală. O serie de ipoteze arată că erau mai degrabă celto-daci decât geto-daci
Originea etnică a dacilor rămâne și astăzi un mister. Tot mai mulți specialiști spun că geții și dacii erau, de fapt, popoare diferite, cel mult cu un fond comun. Dacii sunt atestați mult mai târziu decât geții și, în plus, ar fi rezultatul unui conglomerat tribal și etnic .
Priveliștile spectaculoase de pe pârtiile Transalpina Voineasa Foto Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa
Cel mai spectaculos domeniu schiabil din țară: pârtii deschise zilnic, înainte de Poiana Brașov. Surpriza sezonului
Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, din județul Vâlcea, și-a deschis oficial porțile pentru un nou sezon, atrăgând pasionații de aventură pe zăpadă din toate colțurile țării. Cu pârtii deschise încă din 30 noiembrie 2024, acest paradis al sporturilor de iarnă promite experiențe de neuitat.
shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.
Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.