ÔÇ×Sloganul bate cunoa╚ÖtereaÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 354 din 25 noiembrie - 2 decembrie 2010
ÔÇ×Sloganul bate cunoa╚ÖtereaÔÇŁ jpeg

Interviu cu Csaba Ferenc ASZTALOS, pre╚Öedintele Consiliul Na╚Ťional pentru Combaterea Discrimin─ârii

Av├«nd ├«n vedere reclama┼úiile pe care le primi┼úi la CNCD, care considera┼úi c─â s├«nt formele cele mai acute de discriminare care se petrec ├«n Rom├ónia?  

Lu├«nd ├«n considerare num─ârul de peti┼úii ┼či analiz├«ndu-le, rezult─â c─â primele patru categorii cele mai discriminate ar fi persoane apar┼úin├«nd comunit─â┼úii rome, persoanele cu dizabilit─â┼úi (├«n special mintale), femeile ├«n raport cu b─ârba┼úii (aici e vorba de foarte multe discrimin─âri ÔÇô legate de angajare ÔÇô asupra femeilor gravide sau a celor care se ├«ntorc la locul de munc─â dup─â ce au n─âscut) ┼či, de asemenea, avem un num─âr ├«nsemnat de peti┼úii cu privire la raporturile de munc─â ┼či care ┼úin de v├«rst─â ├«n raporturile de munc─â.  Dac─â vorbim la nivel de percep┼úie ┼či de tipul de discriminare pe care l-am sesizat noi, forma principal─â este limbajul ┼či comportamentul discriminatoriu. ├Än special discursul promovat ├«n public ┼či ├«ntre cet─â┼úeni are componente care aduc atingere demnit─â┼úii umane ├«ntr-un fel sau altul. Marea problem─â pe care o sesizez eu e c─â societatea noastr─â bagatelizeaz─â  discursul ┼či limbajul care nu respect─â demnitatea uman─â. 

Nu este sanc┼úionat la timp?  

Nu este, ├«n sensul ├«n care este permis ├«n spa┼úiul public, nu se ia atitudine fa┼ú─â de un astfel de discurs, extrem de prezent, de exemplu, ├«n ┼čcoli. S├«ntem pe ultimul loc ├«n Uniunea European─â ├«n ce prive┼čte violen┼úa din ┼čcoli. Dar aceast─â violen┼ú─â fizic─â provine de regul─â din violen┼úa verbal─â. E un discurs premerg─âtor care, ├«n majoritatea situa┼úiilor, conduce ┼či la violen┼ú─â fizic─â. Aici apare un paradox, pentru c─â  ├«n Rom├ónia predarea religiei ├«n ┼čcoli e cvasiobligatorie (├«n practic─â este, de fapt, obligatorie) ┼či, ├«n ciuda acestui fapt, avem un grad foarte mare de violen┼ú─â ├«n ┼čcoli. Presupun├«nd c─â religia (indiferent care ar fi ea) promoveaz─â principiul ├«n┼úelegerii ┼či al respectului reciproc, ar trebui s─â ne mire aceast─â rat─â ridicat─â a violen┼úei din ┼čcoli. Pe de alt─â parte, nu putem s─â nu constat─âm c─â un fenomen de excludere se petrece nu rareori chiar la aceste ore de religie, la care de obicei nu pot participa dec├«t cei ce apar┼úin religiei sau confesiunii majoritare din zona respectiv─â.   S├«nt dou─â probleme aici. Una ar fi c─â nu exist─â o form─â de manifestare real─â a voin┼úei p─ârintelui sau a copilului, ├«n sensul ├«n care ace┼čtia s─â solicite ├«nscrierea la orele de religie. Prin interpretarea actualei legi se consider─â c─â to┼úi copiii s├«nt ├«nscri┼či ab ovo la orele de religie ┼či, doar dac─â nu doresc s─â participe la ele, trebuie s─â fac─â o cerere scris─â. Al doilea aspect incorect, dup─â p─ârerea mea, este c─â religia se pred─â dogmatic, dup─â dogma fiec─ârui cult, or eu s├«nt de p─ârere c─â ar trebui s─â se predea eventual o istorie a religiilor, care s─â nu aib─â ca punct de plecare o dogm─â sau alta. 

S─â privim diversitatea ca izvor al competitivit─â┼úii 

A┼úi primit sesiz─âri legate de aceste ore de religie?    

Am avut ├«n trecut asemenea sesiz─âri ┼či am avut ┼či reclama┼úii sub aspectul religiei ca surs─â de intoleran┼ú─â ┼či discrimin─âri pe criterii de religie. Exist─â, cum ┼čti┼úi, diverse dispute ├«ntre diferite culte, unele de natur─â istoric─â, altele din alte cauze.  Revenind la ideea dinainte, observ─âm c─â se promoveaz─â un comportament care aduce puncte ├«n spectaculozitate (mai pu┼úin academic a┼č spune c─â e vorba de comportamentul ÔÇ×la mi┼čtoÔÇť), dar care aduce atingere demnit─â┼úii umane, indiferent c─â vorbim de femei, de copii, de persoane supraponderale, cu anumite caracteristici fizice sau din anumite regiuni istorice (oltean, ardelean ┼či a┼ča mai departe). Noi s├«ntem ├«ntr-adev─âr diferi┼úi ┼či ar fi bine dac─â am privi diversitatea ca pe un izvor al competitivit─â┼úii ┼či am promova aceast─â latur─â. Mi-e foarte greu s─â folosesc termenul de ÔÇ×toleran┼ú─âÔÇť, pentru c─â, dac─â spunem c─â toler─âm pe cineva, deja ├«nseamn─â c─â-l marginaliz─âm pentru c─â ├«i facem doar o favoare ┼či-l ÔÇ×toler─âmÔÇť.  

Revenind la religie, ┼čtim c─â, din p─âcate, exist─â destui preo┼úi care prin predicile lor aduc atingere altor religii, altor etnii ┼či a┼ča mai departe. Da, exist─â ┼či asemenea predici care aduc atingere femeilor sau romilor. Eu am cunoscut un caz ├«n care un preot refuza s─â boteze un copil pentru c─â era rom. Dar cred c─â diversele culte ar trebui s─â-┼či asume o responsabilitate mai mare ├«n a promova o valoare pe care, cum spuneam, o au ┼či cre┼čtinii, ┼či evreii, ┼či musulmanii, aceea de demnitate uman─â. Fiind noi majoritari cre┼čtini, pot spune c─â ├«n filozofia cre┼čtin─â aceasta e cu siguran┼ú─â  o valoare important─â. Ar trebui promovat mai bine acest aspect. Nu ├«nseamn─â c─â nu exist─â ┼či eforturi ale cultelor pentru a ajuta persoane cu dizabilit─â┼úi, romi sau persoane ├«n v├«rst─â, dar aceste eforturi s├«nt totu┼či insuficiente. 

A┼úi identificat anumite surse mai importante ale limbajului ┼či comportamentului discriminatoriu? Vine acesta ├«n special din pres─â, ori din ┼čcoal─â sau chiar de la biseric─â? 

E o complexitate de cauze, ca ├«n orice societate. De exemplu, noi trebuie s─â explic─âm c─â pentru persoanele cu dizabilit─â┼úi sau pentru romi trebuie uneori create condi┼úii speciale care s─â-i ajute s─â recupereze handicapurile fa┼ú─â de ceilal┼úi. E vorba, de exemplu, de acele locuri speciale pentru romi la facult─â┼úi. Majoritarii cred de multe ori c─â ele s├«nt luate de la ei ┼či acordate romilor, ┼či percep asta ca pe o form─â discriminare. Noi ├«ncerc─âm mereu s─â ar─ât─âm c─â aceste locuri s├«nt create ├«n plus pentru ei, c─â e necesar─â aceast─â m─âsur─â pentru a-i ajuta s─â recupereze decalajul pe care-l au fa┼ú─â de majoritari. Romii s├«nt ├«ntr-o pozi┼úie defavorizat─â ┼či din punct de vedere social, ┼či istoric, ┼či economic, ┼či ca percep┼úie. ┼×i romii trebuie s─â fac─â acest efort de a se integra ├«n facult─â┼úi, pentru a deveni c├«t mai competitivi. Deci, ne├«n┼úelegerea ┼či necunoa┼čterea reprezint─â o surs─â important─â a comportamentelor discriminatorii. Pe de alt─â parte, noi folosim ├«n exces tehnicile de v├«nzare ├«n discursul public. ├Än politic─â ┼či ├«n societate folosim prea mult aceast─â re┼úet─â de a inventa slogane, de a atrage aten┼úia neap─ârat. Asemenea tehnici nu duc neap─ârat la cunoa┼čtere, la cunoa┼čterea unei comunit─â┼úi sau la cunoa┼čterea reciproc─â ├«ntre cet─â┼úeni. Noi s├«ntem ├«n situa┼úia ├«n care sloganul bate cunoa┼čterea.  Or, ar trebui s─â fie invers, adic─â s─â nu apreciem o carte dup─â copert─â (┼či un proces de cunoa┼čtere dup─â slogan).  Trebuie s─â intr─âm ├«n profunzime. O alt─â surs─â este mass-media. Fiind a patra putere ├«n stat, aceasta ar trebui s─â se situeze la un nivel corespunz─âtor ┼či din punct de vedere al responsabilit─â┼úii.  Dar, la nivelul de iresponsabilitate care exist─â ├«n primele trei puteri din stat, evident c─â e greu s─â ceri mai mult─â responsabilitate de la a patra. Ar trebui ca ea s─â fac─â o mai bun─â distinc┼úie ├«ntre libertatea de exprimare ┼či manipulare sau incitare la ur─â. Aici eu v─âd un progres. Etica jurnalistic─â a f─âcut pa┼či ├«nainte ├«n ce prive┼čte respectarea drepturilor omului, a demnit─â┼úii umane, a prevenirii discrimin─ârii. Consider un rezultat bun c─â pe site-urile trusturilor de pres─â au ap─ârut ┼či condi┼úiile ├«n care se pot face comentarii ┼či este inclus─â ┼či regula de neincitare la ur─â ┼či a┼ča mai departe. Acum trei ani a┼ča ceva nu exista. Dac─â e┼čti un trust de pres─â ┼či ai ├«n proprietate un site, r─âspunzi de ceea ce apare pe acel site. Libertatea de exprimare implic─â responsabilitate ┼či, dup─â mine, nu este un drept absolut pentru c─â, dac─â ar fi a┼ča, ar fi o adev─ârat─â anarhie.  

Am c─âp─âtat o toleran┼ú─â excesiv─â la intoleran┼ú─â? 

Promovarea intoleran┼úei a devenit un brand ┼či aici mass-media joac─â un rol important pentru c─â d─â direc┼úiile din societate. De exemplu, dac─â p├«n─â nu demult nu mai era o disput─â ├«n ce prive┼čte apelativul rom sau ┼úigan, de vreo nou─â luni apelativul ┼úigan a devenit foarte prezent. Nu mai exist─â nici o re┼úinere ├«n acest sens. Desigur, conjunctura unei crize economice, ├«n orice societate, contribuie la cre┼čterea intoleran┼úei pentru c─â resursele se ├«mpu┼úineaz─â ┼či competi┼úia economic─â se m─âre┼čte, ┼či cre┼čte ┼či tendin┼úa de a c─âuta ┼úapi isp─â┼čitori pentru relele care se ├«nt├«mpl─â din punct de vedere economic. Se ├«nt├«mpl─â asta ├«n toat─â Europa.  

Instan┼úele iau decizii curajoase 

├Än ce m─âsur─â oamenii s├«nt dispu┼či s─â reclame situa┼úiile de discriminare?

├Äntr-un an avem ├«ntre 800 ┼či 900 de peti┼úii. Dar exist─â cazuri foarte multe ┼či ├«n instan┼ú─â, pentru c─â orice asemenea caz poate fi adresat ┼či direct instan┼úei de judecat─â. Acestea  au anual ├«ntre 3000 ┼či 4000 de pl├«ngeri care au ca obiect faptele de discriminare. Instan┼úa poate s─â acorde desp─âgubiri peten┼úilor, ├«n vreme ce noi aplic─âm sanc┼úiuni contraven┼úionale. S├«nt deci dou─â proceduri distincte, ambele gratuite ┼či complementare. Noi oferim o expertiz─â mai mare pentru c─â s├«ntem o institu┼úie specializat─â. Noi putem s─â facem ┼či investiga┼úii, instan┼úa nu. Dar ├«n toate cazurile din instan┼ú─â, judec─âtorul solicit─â un punct de vedere consultativ CNCD-ului, o expertiz─â, de care poate sau nu s─â ┼úin─â cont. Din punct de vedere legislativ ┼či institu┼úional noi s├«ntem un model european ┼či s├«ntem cita┼úi ca model. Practica necesit─â ├«ns─â ├«mbun─ât─â┼úiri, ca la orice alt capitol, de altfel. 

Ce poate păţi cineva care comite un act de discriminare?

Dac─â nu e vorba de o fapt─â penal─â, noi putem s─â acord─âm o amend─â maxim─â de 8000 de lei dac─â discriminarea vizeaz─â o comunitate. Dac─â fapta vizeaz─â o persoan─â fizic─â, amenda maxim─â este de 6000 de lei. Petentul poate solicita daune ┼či ├«n instan┼ú─â, iar practica instan┼úelor este ├«n dezvoltare ├«n acest domeniu. V-a┼č da un exemplu. ├Äntr-o decizie din aprilie, Curtea de Apel Craiova a stabilit acordarea unei daune morale ├«n valoare de 10.000 de euro pentru o familie de romi a c─ârei feti┼ú─â nu a fost primit─â la ┼čcoal─â pe criteriul etniei. Deci avem o jurispruden┼ú─â aflat─â ├«ntr-o dinamic─â pozitiv─â, care simte importan┼úa acestui domeniu. ┼×i se iau decizii curajoase, inclusiv ├«n cazuri legate de ├«nsemne religioase sau ├«n situa┼úii ├«n care au fost implicate persoane cu demnit─â┼úi publice.  

C├«t de mult se face abuz de legile contra discrimin─ârii? ├Än ce m─âsur─â s├«nt folosite de persoane care vor s─â-┼či mascheze incompeten┼úa, de exemplu, sau pentru a avea c├«┼čtig de cauz─â ├«n chestiuni care de fapt nu ┼úin de discriminare?

Acuma, orice lege poate fi folosit─â ├«n mod abuziv, adic─â f─âr─â bun─â-credin┼ú─â. Evident c─â ┼či aici s├«nt ├«ncerc─âri de a abuza de principiul egalit─â┼úii de ┼čanse. Eu cred ├«ns─â c─â ├«n mare m─âsur─â se reu┼če┼čte s─â se fac─â distinc┼úie ├«ntre asemenea abuzuri ┼či discrimin─ârile reale. Nu consider c─â avem de-a face cu un exces de astfel de abuzuri. Poate ├«ns─â c─â unele peti┼úii fac asta. De exemplu, primim s─âpt─âm├«nal c├«te o peti┼úie din partea ÔÇ×Alian┼úei Ta┼úilorÔÇť ├«n care ni se semnaleaz─â spitale care nu interneaz─â ┼či ta┼úi cu copii. Ne trezim c─â iau de pe site regulamentele spitalelor ┼či verific─â dispozi┼úiile lor, dar nu verific─â ┼či dac─â ├«n mod efectiv acele spitale au internat sau nu ┼či copii cu ta┼úi.

a consemnat Andrei MANOLESCU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.