"Sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie, din Europa"

Ada SOLOMON
Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
"Sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie, din Europa" jpeg

De ce filmele româneşti stau atît de puţin în cinematografele de la noi? Dacă ratezi prima săptămînă, e aproape imposibil să le mai prinzi pe undeva (şi asta în Bucureşti...)

Pentru că trăim într-o societate de consum. Pentru că cinematografele, în special cele de tip multiplex, funcţionează ca orice întreprindere comercială, pe principiul cererii şi al ofertei. Ca să fiu mai clară, lucrurile stau aşa: dacă într-o sală de cinema sînt 3 spectatori sau 300 de spectatori, costurile fixe ale cinematografului sînt aceleaşi – respectiv salariile, electricitatea, uzura aparatelor etc. Nimeni nu şi le poate acoperi cu un grad de ocupare a sălii sub 20%. Apoi, oferta de filme (nu vorbim de calitate, vorbim, strict economic, de produse) e din ce în ce mai mare şi piaţa de desfacere locală restrînsă (sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie din Europa, şi cred că sîntem pe un loc codaş şi în lume). Şi atunci e firesc ca operatorii de cinema-uri, care nu sînt nici motivaţi, nici constrînşi financiar/fiscal, să distribuie film românesc sau european decît într-o măsură infimă să aleagă să „vîndă“ produse de mult mai „larg consum“. Întrebarea implicită e de ce sînt chiar şi în prima săptămînă în atît de puţine cinema-uri. Iar răspunsul este acelaşi: pentru că nu rentează, pentru că nu le acceptă, pentru că nu sînt obligaţi să o facă.

A meritat efortul imens al aducerii filmului Pina 3D în România? De ce?

A meritat cu vîrf şi îndesat, dar nu din punct de vedere financiar. Atunci cînd am decis să achiziţionăm drepturile de difuzare în România ale acestui film, am hotărît şi că, orice-ar fi, va fi gestul de caritate pentru compatrioţii mei. Am considerat de datoria mea să împart această experienţă cu concetăţenii mei care nu au şansa să vadă un asemenea film în afara ţării.
Spun că a meritat pentru că am beneficiat de un capital de simpatie, faţă de acest eveniment, din partea oamenilor de cultură şi nu numai, simpatie care ne-a încărcat cu energie bună. Să vezi astăzi, în România, că oamenilor le pasă de un demers cultural nu e puţin lucru. Analizînd acest aspect în perspectiva noilor evenimente din ţară, e un semnal şi mai important.

A meritat să văd lacrimile de emoţie ale unor Doamne din clasa de mijloc, la ieşirea din sala de cinema. A meritat să aud: „da, iată că se poate şi la noi“, „ce surprize ne mai pregătiţi?“. Lucrurile astea „fac toţi banii“.

Şi pînă la urmă, neaşteptat, a meritat şi financiar. În sensul că nu am pierdut bani, investiţia a fost acoperită, dar asta mulţumită sprijinului pentru distribuţie pe care l-am primit din partea Programului Media al Uniunii Europene. Mai mult, rezultatele pe care le-a avut Pina în România ne ajută la finanţarea următoarelor produse cinematografice europene pe care le vom distribui în România.

Şi, nu în ultimul rînd, cred că nu e puţin lucru faptul că a fost apreciat modul în care am ales noi să promovăm Pina – campania din România este cea mai ingenioasă campanie pe care a avut-o filmul.

Dacă am avea programe consistente de educaţie vizuală în şcoli, credeţi că acest lucru ar putea schimba comportamentul consumatorului de cinema?

Cred că da. În primul rînd pentru că, dacă toată viaţă ai mîncat numai cartofi prăjiţi, nu poţi spune dacă îţi place caviarul sau măcar că ai vrea să-l încerci. Continui să susţin că există cinema fast food şi cinema gourmet. Degustarea face parte din procesul de cunoaştere, fie că e olfactiv-gustativă sau vizual-auditivo-emoţională. Cred că educaţia vizuală în şcoli ar ajuta la mai buna receptare a multor materii, de la istorie la literatură, de la geografie la limbi străine, despre muzică, arte plastice, sociologie şi chiar religie nu mai e cazul să vorbesc. Documentarul integrat în programa şcolară ar putea face minuni în educaţia civică a celor ce se formează acum, aşa cum cred că introducerea dansului contemporan în programa şcolară ar ajuta nu numai la curricula de educaţie fizică, ci şi la cea de biologie, psihologie ş.a.m.d. 

Ada Solomon
este producătoare de film şi directoarea Festivalului NexT.

a consemnat Luiza VASILIU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Descoperirea terifiantă făcută de arheologi în casa lui Hermann Goring, prietenul lui Adolf Hitler: „Am fost complet șocați“
Schelete înfiorătoare, cu membre lipsă, au fost găsite în „Bârlogul Lupului", unde a locuit cândva un apropiat de top al lui Hitler.
image
Obiceiul care îți „omoară” încet, dar sigur, relația amoroasă: „Este dificil de ignorat răul pe care îl poate face”
Obiceiul de a naviga seara pe rețelele de socializare ar putea fi fatal - cel puțin pentru viața ta amoroasă.
image
Descoperire „incitantă” a unui material care poate stoca gazele cu efect de seră
O nouă descoperire făcută de oamenii de știință ar putea rezolva una dintre cele mai apăsătoare provocări cu care se confruntă omenirea. Este vorba de un tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon, relatează Sky News.

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.