"Sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie, din Europa"

Ada SOLOMON
Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
"Sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie, din Europa" jpeg

De ce filmele româneşti stau atît de puţin în cinematografele de la noi? Dacă ratezi prima săptămînă, e aproape imposibil să le mai prinzi pe undeva (şi asta în Bucureşti...)

Pentru că trăim într-o societate de consum. Pentru că cinematografele, în special cele de tip multiplex, funcţionează ca orice întreprindere comercială, pe principiul cererii şi al ofertei. Ca să fiu mai clară, lucrurile stau aşa: dacă într-o sală de cinema sînt 3 spectatori sau 300 de spectatori, costurile fixe ale cinematografului sînt aceleaşi – respectiv salariile, electricitatea, uzura aparatelor etc. Nimeni nu şi le poate acoperi cu un grad de ocupare a sălii sub 20%. Apoi, oferta de filme (nu vorbim de calitate, vorbim, strict economic, de produse) e din ce în ce mai mare şi piaţa de desfacere locală restrînsă (sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie din Europa, şi cred că sîntem pe un loc codaş şi în lume). Şi atunci e firesc ca operatorii de cinema-uri, care nu sînt nici motivaţi, nici constrînşi financiar/fiscal, să distribuie film românesc sau european decît într-o măsură infimă să aleagă să „vîndă“ produse de mult mai „larg consum“. Întrebarea implicită e de ce sînt chiar şi în prima săptămînă în atît de puţine cinema-uri. Iar răspunsul este acelaşi: pentru că nu rentează, pentru că nu le acceptă, pentru că nu sînt obligaţi să o facă.

A meritat efortul imens al aducerii filmului Pina 3D în România? De ce?

A meritat cu vîrf şi îndesat, dar nu din punct de vedere financiar. Atunci cînd am decis să achiziţionăm drepturile de difuzare în România ale acestui film, am hotărît şi că, orice-ar fi, va fi gestul de caritate pentru compatrioţii mei. Am considerat de datoria mea să împart această experienţă cu concetăţenii mei care nu au şansa să vadă un asemenea film în afara ţării.
Spun că a meritat pentru că am beneficiat de un capital de simpatie, faţă de acest eveniment, din partea oamenilor de cultură şi nu numai, simpatie care ne-a încărcat cu energie bună. Să vezi astăzi, în România, că oamenilor le pasă de un demers cultural nu e puţin lucru. Analizînd acest aspect în perspectiva noilor evenimente din ţară, e un semnal şi mai important.

A meritat să văd lacrimile de emoţie ale unor Doamne din clasa de mijloc, la ieşirea din sala de cinema. A meritat să aud: „da, iată că se poate şi la noi“, „ce surprize ne mai pregătiţi?“. Lucrurile astea „fac toţi banii“.

Şi pînă la urmă, neaşteptat, a meritat şi financiar. În sensul că nu am pierdut bani, investiţia a fost acoperită, dar asta mulţumită sprijinului pentru distribuţie pe care l-am primit din partea Programului Media al Uniunii Europene. Mai mult, rezultatele pe care le-a avut Pina în România ne ajută la finanţarea următoarelor produse cinematografice europene pe care le vom distribui în România.

Şi, nu în ultimul rînd, cred că nu e puţin lucru faptul că a fost apreciat modul în care am ales noi să promovăm Pina – campania din România este cea mai ingenioasă campanie pe care a avut-o filmul.

Dacă am avea programe consistente de educaţie vizuală în şcoli, credeţi că acest lucru ar putea schimba comportamentul consumatorului de cinema?

Cred că da. În primul rînd pentru că, dacă toată viaţă ai mîncat numai cartofi prăjiţi, nu poţi spune dacă îţi place caviarul sau măcar că ai vrea să-l încerci. Continui să susţin că există cinema fast food şi cinema gourmet. Degustarea face parte din procesul de cunoaştere, fie că e olfactiv-gustativă sau vizual-auditivo-emoţională. Cred că educaţia vizuală în şcoli ar ajuta la mai buna receptare a multor materii, de la istorie la literatură, de la geografie la limbi străine, despre muzică, arte plastice, sociologie şi chiar religie nu mai e cazul să vorbesc. Documentarul integrat în programa şcolară ar putea face minuni în educaţia civică a celor ce se formează acum, aşa cum cred că introducerea dansului contemporan în programa şcolară ar ajuta nu numai la curricula de educaţie fizică, ci şi la cea de biologie, psihologie ş.a.m.d. 

Ada Solomon
este producătoare de film şi directoarea Festivalului NexT.

a consemnat Luiza VASILIU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Audieri Parlament miniștri Muresan 4
A doua zi de audieri ale miniștrilor propuși în Cabinetul Mureşan. Luni, doar doi au primit avize pozitive
Parlamentul își reia marți activitatea de evaluare a miniștrilor propuși în viitorul Cabinet condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, în condițiile în care, până acum, doar două nominalizări au primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare.
Valeri Kondratiok jpg
Singura forță capabilă să schimbe cursul Rusiei rămân serviciile ei secrete, susține fostul șef al GUR
General-locotenentul Valerii Kondratiok, fost șef al Serviciului de Informații Externe și al Direcției Principale de Informații (GUR) din Ministerul Apărării al Ucrainei, susține că Rusia nu mai poate cuceri Ucraina, dar Vladimir Putin nu este în stare să admită acest lucru.
Cuplu - bagaje - aeroport- vacanta - turism - FOTO Shutterstock
Turismul se reinventează: cum schimbă geopolitica, noile rute aeriene și inteligența artificială felul în care călătorim. Travel Forum 2026, marți, la București
Schimbarea rutelor aeriene, dezvoltarea infrastructurii, noile centre economice și progresul tehnologic transformă industria turismului. Aceste teme vor fi analizate la Travel Forum 2026, eveniment organizat de Adevărul și IC Events, marți, 29 septembrie, la Hotelul Sheraton București.
Gen Z telefoane FOTO iStock webp
Scandal între generații pe TikTok. Gen Z le cere milenialilor să se pensioneze: „Ocupă toate locurile de muncă”
Un conflict între generații a erupt pe TikTok, după ce tinerii din Generația Z acuză milenialii că acaparează locurile de muncă pentru începători.
Tanara epuizata Foto Magnific jpg
„Mi se termină bateria după muncă”. De ce ajung mulți români epuizați acasă, după un program normal de lucru
„Mai aveți energie după job?”. Întrebarea lansată de o româncă pe rețelele de socializare a adunat sute de relatări de la oameni care au scris despre dificultățile în a face față unui program normal de lucru.
banane1 jpeg
Mărul sau banana: ce fruct te ajută mai mult să slăbești
Atunci când dorim să adoptăm o dietă mai sănătoasă, primul sfat pe care îl vom primi este să consumăm mai multe fructe, mai ales mere și banane. Ambele variante sunt faimoase pentru efectele benefice pe care le au asupra organismului atunci când sunt consumate în mod regulat.
Ladite cu mere - export FOTO Shutterstock
De ce ne îngrășăm mai ușor când vine frigul. Greșelile care ne sabotează silueta toamna și iarna
Odată cu venirea sezonului rece, petrecem mai mult timp în casă, facem mai puțină mișcare și putem ajunge să mâncăm mai mult, inclusiv din plictiseală sau din obișnuință.
Orașul Cavnic  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL 211 jpg
„I-am văzut pe deținuți când au fugit”. Povestea evadării dramatice din infernul de la Cavnic, relatată de un fost miner
Cavnic, fost oraș minier din Maramureș, păstrează amintirea unuia dintre cele mai dure lagăre de muncă pentru deținuții politici. În 1953, mai mulți prizonieri au evadat din mina care le era și închisoare, iar un fost miner, copil pe atunci, își amintește și astăzi momentul.
George Clooney si Amal jpg
Pactul neobișnuit dintre George Clooney și soția lui, Amal. Secretul căsniciei lor: „Funcționează destul de bine”
George și Amal Clooney au sărbătorit 12 ani de căsnicie pe 27 septembrie 2026, o aniversare care surprinde prin discreția cu care cuplul și-a construit viața de familie, dar și prin regulile neconvenționale care le-au ghidat relația.