"Sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie, din Europa"

Ada SOLOMON
Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
"Sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie, din Europa" jpeg

De ce filmele româneşti stau atît de puţin în cinematografele de la noi? Dacă ratezi prima săptămînă, e aproape imposibil să le mai prinzi pe undeva (şi asta în Bucureşti...)

Pentru că trăim într-o societate de consum. Pentru că cinematografele, în special cele de tip multiplex, funcţionează ca orice întreprindere comercială, pe principiul cererii şi al ofertei. Ca să fiu mai clară, lucrurile stau aşa: dacă într-o sală de cinema sînt 3 spectatori sau 300 de spectatori, costurile fixe ale cinematografului sînt aceleaşi – respectiv salariile, electricitatea, uzura aparatelor etc. Nimeni nu şi le poate acoperi cu un grad de ocupare a sălii sub 20%. Apoi, oferta de filme (nu vorbim de calitate, vorbim, strict economic, de produse) e din ce în ce mai mare şi piaţa de desfacere locală restrînsă (sîntem ţara cu cel mai mic număr de cinematografe raportat la populaţie din Europa, şi cred că sîntem pe un loc codaş şi în lume). Şi atunci e firesc ca operatorii de cinema-uri, care nu sînt nici motivaţi, nici constrînşi financiar/fiscal, să distribuie film românesc sau european decît într-o măsură infimă să aleagă să „vîndă“ produse de mult mai „larg consum“. Întrebarea implicită e de ce sînt chiar şi în prima săptămînă în atît de puţine cinema-uri. Iar răspunsul este acelaşi: pentru că nu rentează, pentru că nu le acceptă, pentru că nu sînt obligaţi să o facă.

A meritat efortul imens al aducerii filmului Pina 3D în România? De ce?

A meritat cu vîrf şi îndesat, dar nu din punct de vedere financiar. Atunci cînd am decis să achiziţionăm drepturile de difuzare în România ale acestui film, am hotărît şi că, orice-ar fi, va fi gestul de caritate pentru compatrioţii mei. Am considerat de datoria mea să împart această experienţă cu concetăţenii mei care nu au şansa să vadă un asemenea film în afara ţării.
Spun că a meritat pentru că am beneficiat de un capital de simpatie, faţă de acest eveniment, din partea oamenilor de cultură şi nu numai, simpatie care ne-a încărcat cu energie bună. Să vezi astăzi, în România, că oamenilor le pasă de un demers cultural nu e puţin lucru. Analizînd acest aspect în perspectiva noilor evenimente din ţară, e un semnal şi mai important.

A meritat să văd lacrimile de emoţie ale unor Doamne din clasa de mijloc, la ieşirea din sala de cinema. A meritat să aud: „da, iată că se poate şi la noi“, „ce surprize ne mai pregătiţi?“. Lucrurile astea „fac toţi banii“.

Şi pînă la urmă, neaşteptat, a meritat şi financiar. În sensul că nu am pierdut bani, investiţia a fost acoperită, dar asta mulţumită sprijinului pentru distribuţie pe care l-am primit din partea Programului Media al Uniunii Europene. Mai mult, rezultatele pe care le-a avut Pina în România ne ajută la finanţarea următoarelor produse cinematografice europene pe care le vom distribui în România.

Şi, nu în ultimul rînd, cred că nu e puţin lucru faptul că a fost apreciat modul în care am ales noi să promovăm Pina – campania din România este cea mai ingenioasă campanie pe care a avut-o filmul.

Dacă am avea programe consistente de educaţie vizuală în şcoli, credeţi că acest lucru ar putea schimba comportamentul consumatorului de cinema?

Cred că da. În primul rînd pentru că, dacă toată viaţă ai mîncat numai cartofi prăjiţi, nu poţi spune dacă îţi place caviarul sau măcar că ai vrea să-l încerci. Continui să susţin că există cinema fast food şi cinema gourmet. Degustarea face parte din procesul de cunoaştere, fie că e olfactiv-gustativă sau vizual-auditivo-emoţională. Cred că educaţia vizuală în şcoli ar ajuta la mai buna receptare a multor materii, de la istorie la literatură, de la geografie la limbi străine, despre muzică, arte plastice, sociologie şi chiar religie nu mai e cazul să vorbesc. Documentarul integrat în programa şcolară ar putea face minuni în educaţia civică a celor ce se formează acum, aşa cum cred că introducerea dansului contemporan în programa şcolară ar ajuta nu numai la curricula de educaţie fizică, ci şi la cea de biologie, psihologie ş.a.m.d. 

Ada Solomon
este producătoare de film şi directoarea Festivalului NexT.

a consemnat Luiza VASILIU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

rugaciune shutterstock 1723860829 jpeg
„În frumusețe merg”: rugăciunea veche de secole care promite să schimbe felul în care privim lumea
Cu mult înainte ca neuroștiința să explice neuroplasticitatea sau ca biologii să descopere mecanismele epigeneticii, oamenii aveau propriile moduri de a face față momentelor grele: prin rugăciuni, ritualuri și cuvinte transmise din generație în generație.
image png
Secretul unor geamuri strălucitoare și fără urme. 6 greșeli de curățare pe care trebuie să le eviți
Primăvara aduce cu ea primele raze de soare care ne amintesc brusc că ferestrele noastre nu mai arată deloc precum niște cadre de tablouri.
spasticitate post AVC   sursa foto pacientul 2 (1) jpeg
Boala tăcută care te ține prizonier după un AVC. Cum se tratează rigiditatea musculară ce pare de neînvins
Spasticitatea post-accident AVC este o complicație care apare independent de hemipareza instalată imediat după producerea evenimentului vascular. Până la jumătate dintre pacienții cu AVC se pot confrunta cu spasticitate care, netratată cât mai devreme, îi transformă în dependenți de îngrijire.
Hate speech
Granița fină dintre critică și public shaming. Analiza specialiștilor după incidentul de la premiera „Acel martie”
Un moment tensionat de la premiera filmului „Acel martie” a reaprins o discuție veche, dar mereu actuală: cum criticăm constructiv, fără să transformăm opinia într-un atac?
image png
Cele 60 de minute fatale. Dacă faci această greșeală dimineața, ai pierdut deja ziua. Secretul milionarilor
Prima oră după trezire este, potrivit multor specialiști în dezvoltare personală și performanță, una dintre cele mai decisive perioade ale întregii zile. În acele aproximativ 60 de minute se creează contextul mental, emoțional și fizic care va influența nivelul de energie, capacitatea de concentrare
Sofia Nadejde jpeg
Cine a fost Sofia Nădejde și cum a demontat teoria că femeile ar fi mai puțin inteligente
Deși în zilele noastre pare greu de crezut, în secolul al XIX-lea mulți intelectuali europeni considerau că femeile sunt în mod natural mai puțin inteligente decât bărbații. Unul dintre argumentele prezentate ca fiind „științifice” era faptul că femeile ar avea creierul mai mic.
Volodimir Zelenski FOTO EPA EFE jpg
Ucraina încearcă să se adapteze rapid pe măsură ce atenția SUA se mută spre Iran
Într-o vilă discretă, situată pe o stradă din apropierea administrației prezidențiale de la Kiev, ambasada Iranului și-a deschis porțile zilele trecute pentru cei care doreau să semneze în cartea de condoleanțe dedicată ayatollahului Ali Khamenei, ucis în urma loviturilor aeriene lansate de SUA și
Xi jinping FOTO shutterstock jpg
De ce este puțin probabil ca China să intervină în sprijinul Iranului
Pe măsură ce Statele Unite și Israelul continuă bombardamentele asupra Iranului, Beijingul urmărește cu atenție evoluțiile.
cafea neagra jpeg
Ce se întâmplă în corp atunci când bei cafea neagră. Beneficii surprinzătoare și efecte asupra metabolismului
Cafeaua neagră, consumată fără lapte sau zahăr, nu este doar o băutură energizantă, ci poate avea efecte interesante asupra metabolismului și sănătății celulare.