ÔÇ×S├«ntem nevoi┼úi s─â lupt─âm, simultan, pe mai multe fronturiÔÇť - interviu cu Virgil ┼×tefan NI┼óULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
ÔÇ×S├«ntem nevoi┼úi s─â lupt─âm, simultan, pe mai multe fronturiÔÇť   interviu cu Virgil ┼×tefan NI┼óULESCU jpeg

A fost nevoie de aproape un deceniu pentru a construi o legisla┼úie solid─â ├«n domeniul patrimoniului cultural. A durat apoi ├«nc─â un deceniu p├«n─â c├«nd aceste legi s-au rafinat astfel ├«nc├«t s─â acopere toate chestiunile legate de patrimoniu. Am constatat, apoi, c─â nici profesioni┼čtii, nici administra┼úia public─â, nici Justi┼úia nu se mai descurc─â ├«ntr-o legisla┼úie at├«t de stufoas─â. E nevoie de o lege unic─â, de un Cod al Patrimoniului Cultural. Scopul acestei legi nu e doar acela de a formula o reglementare mai supl─â, ci, mai ales, una mai u┼čor de aplicat.  

Care s├«nt premisele unei asemenea legi? 

Exist─â un Cod Penal, un Cod al Muncii, unul Fiscal ┼č.a.m.d.; mi se pare normal s─â avem ┼či unul al Patrimoniului Cultural (de┼či, ├«n opinia mea, ar trebui ad─âugat aici ┼či cel natural). Organizarea legisla┼úiei ├«n coduri este unul dintre scopurile perene ale legislatorilor, din simplul motiv al necesit─â┼úii ra┼úionaliz─ârii unor reglement─âri care nu func┼úioneaz─â dup─â sistemul jurispruden┼úei (dec├«t arareori). Este nevoie de un corp de legi care, pe de o parte, s─â func┼úioneze asemenea unei legi

, iar, pe de alt─â parte, s─â beneficieze de experien┼úa dob├«ndit─â de-a lungul a aproape dou─â decenii de aplicare a legilor care vor constitui ÔÇ×c─âr─âmizileÔÇť viitorului Cod. 

Exist─â modele legislative sau institu┼úionale pe care Rom├ónia le-ar putea ÔÇ×importaÔÇť? 

Da, exist─â, dar nu m-a┼č baza pe ele. Legisla┼úia actual─â a fost construit─â pe seama unor modele importate ÔÇô ceea ce este normal, pentru c─â nu are rost s─â invent─âm roata; dar, de aici ├«ncolo, putem s─â mergem mai departe cl─âdind pe ceea ce avem deja. Desigur, nu trebuie p─âstrat totul. S├«nt unul dintre cei care au contribuit la scrierea actualei legisla┼úii, pe care mi-am dorit-o c├«t mai ÔÇ×ra┼úional─âÔÇť ┼či protectiv─â posibil. Am constatat apoi c├«t de dificil este de aplicat un asemenea corp de reglement─âri. Dac─â a┼č avea posibilitatea s─â lucrez, din nou, de aceast─â dat─â, pentru Cod, a┼č milita pentru o relaxare a sistemului de reglementare. Asta nu ar veni ÔÇ×la pachetÔÇť cu o ├«ng─âduin┼ú─â mai mare pentru cei care distrug patrimoniul. Dar i-ar ajuta pe cei care ├«l protejeaz─â. 

Cum poate fi tratat legislativ patrimoniul imaterial ÔÇô un domeniu complicat, sensibil ┼či mai ales greu de definit? 

Avem o lege care se ocup─â de protejarea acestui patrimoniu, dar s├«ntem, dup─â opt ani de aplicare, abia la ├«nceputurile unei activit─â┼úi eficiente. Cel mai mare inamic al patrimoniului imaterial este concuren┼úa produc┼úiei de mas─â, care are drept rezultat bunuri mai ieftine dec├«t cele realizate tradi┼úional, de c─âtre me┼čteri. Legisla┼úia actual─â nu a rezolvat problema protej─ârii acestor bunuri culturale ÔÇô ceea ce este, deja, un subiect legat de dreptul comercial. ├Än plus, tradi┼úiile nu s├«nt imuabile ┼či nu pot fi p─âstrate cu for┼úa ÔÇô este nevoie de voin┼úa comunit─â┼úilor locale de a se al─âtura ini┼úiativelor guvernamentale. 

├Än domeniul patrimoniului construit exist─â o baz─â legislativ─â destul de strict─â. Cum se explic─â atunci faptul c─â imobilele nu s├«nt protejate? 

Printre altele, tocmai faptul c─â avem o legisla┼úie destul de ÔÇ×baroc─âÔÇť, ce permite celor care atac─â patrimoniul s─â se strecoare printre reglement─âri, f─âc├«ndu-i pe judec─âtori s─â se uite, mereu, ├«n alt─â parte, atunci c├«nd s├«nt ├«nc─âlcate interesele protej─ârii patrimoniului construit. Simplu spus: legile nu s├«nt corelate. Exper┼úii Consiliului Legislativ nu reu┼česc s─â fac─â fa┼ú─â avalan┼čei de reglement─âri. Iar pentru un procuror care trebuie s─â hot─ârasc─â ├«nceperea sau ne├«nceperea urm─âririi penale ├«ntr-un caz de distrugere a patrimoniului construit, este, uneori, o adev─ârat─â provocare s─â decid─â c├«nd o autoritate public─â, de exemplu, a respectat legisla┼úia ├«n vigoare ┼či c├«nd nu. Acelea┼či dileme le are, apoi, judec─âtorul. La acestea se adaug─â ┼či faptul c─â unii judec─âtori consider─â c─â ├«nc─âlcarea legisla┼úiei privind protejarea patrimoniului construit are un risc sc─âzut pentru siguran┼úa social─â. Cu alte cuvinte, furtul unei g─âini poate fi considerat mai periculos dec├«t demolarea unui zid care era clasat drept monument istoric. 

Care s├«nt urgen┼úele ├«n domeniul protec┼úiei patrimoniului? 

Cred c─â prima urgen┼ú─â este luarea de m─âsuri fizice de protec┼úie ├«n fa┼úa pericolelor de distrugere. Vom constata apoi c─â pentru a lua aceste m─âsuri avem nevoie de ni┼čte autorit─â┼úi care s─â le aplice. Iar aceste autorit─â┼úi s├«nt subfinan┼úate, sub├«ncadrate cu personal de specialitate ┼či neap─ârate suficient de legisla┼úie. S├«ntem nevoi┼úi s─â lupt─âm, simultan, pe mai multe fronturi. Nu ne permitem s─â le lu─âm chiar pe r├«nd, a┼ča cum ar fi normal, pentru c─â nu mai este timp. P├«n─â s─â dot─âm noi spitalul cu sisteme antiseismice, pacientul moare sub ochii no┼čtri! Cam asta e starea patrimoniului construit din Rom├ónia. 

Multe muzee din Europa occidental─â genereaz─â venituri importante ÔÇô nu doar prin biletele pe care le v├«nd la intrare. Ca s─â nu mai vorbim de faptul c─â muzeele mari s├«nt atrac┼úii turistice care aduc profit pentru comunitate. ├Än ce m─âsur─â muzeele din Rom├ónia pot deveni asemenea poli de bun─âstare? 

├Än primul r├«nd este necesar ca societatea, ├«n ansamblul s─âu, s─â perceap─â muzeele drept institu┼úii vii, dinamice, actuale. C├«t─â vreme comunitatea se uit─â la muzee ca la ni┼čte depozite de vechituri, nu se va schimba nimic. Numai c─â lucrurile nu s├«nt at├«t de simple. Pentru ca privirea societ─â┼úii asupra muzeelor s─â fie una at├«t de benevolent─â, ar trebui ca, mai ├«nt├«i, muzeele ├«nsele s─â ├«┼či schimbe atitudinea. Nu po┼úi s─â pretinzi s─â fii perceput drept muzeu, c├«nd tu e┼čti, ├«ntr-adev─âr, doar simplu depozit. ┼×i, din p─âcate, cel pu┼úin trei sferturi din muzeele Rom├óniei s├«nt simple depozite. Sigur, exist─â ┼či muzee care ├«┼či binemerit─â numele. Doar c─â, deocamdat─â, publicul nu a observat, ├«nc─â, vreo diferen┼ú─â ├«ntre vechile alc─âtuiri ┼či cele noi. Este nevoie de un efort constant, vreme de cel pu┼úin 10-15 ani, pentru ca aceast─â percep┼úie s─â se schimbe. ├Äns─â ÔÇ×fereastra de oportunitateÔÇť (cum am spune, ├«n noul limbaj de lemn) este acolo. ┼×i muzeele din Rom├ónia pot deveni poli de bun─âstare, f─âr─â s─â tr─âdeze misiunea lor genuin─â, ci chiar augment├«nd-o. Pentru ca acest lucru s─â se ├«nt├«mple, este nevoie de o aliniere a planetelor care s─â includ─â managementul muzeului, autoritatea public─â local─â ┼či, dac─â este diferit─â, autoritatea tutelar─â. Din p─âcate, acestea nu prea au obiceiul s─â comunice ├«ntre ele. Atunci c├«nd un director de muzeu este numit ├«n func┼úie doar pentru c─â face parte din partidul din care trebuie, scopul s─âu va fi doar acela de a face pe plac partidului, nu acela de a construi ceva ├«n jurul muzeului. 

56% dintre rom├óni nu merg la muzeu, doar 9% au mers o dat─â la un muzeu sau la o cas─â memorial─â ├«n ultimul an ÔÇô acestea s├«nt cifrele indicate de ultimul barometru de consum cultural. Ce spun aceste cifre? 

├Än principal, doar dou─â lucruri: c─â muzeele Rom├óniei nu s├«nt at├«t de interesante pe c├«t se pretind a fi ┼či c─â publicul rom├ónesc este ┼čcolarizat doar c├«t este necesar pentru a se uita la televizor, nu ┼či pentru a vizita muzee. ├Än secundar, mult mai multe! S─â presupunem c─â un t├«n─âr ┼ú─âran (c─â fermier nu ├«mi vine s─â ├«i spun), care supravie┼úuie┼čte doar din ce produce ├«n gospod─ârie ┼či din ajutorul social de la Prim─ârie, se g├«nde┼čte, ├«ntr-o zi de duminic─â, s─â plece ├«n cel mai apropiat ora┼č, pentru a vizita muzeul local (improbabil─â presupunere, de altfel!). Nu are autoturism, iar autobuzul nu circul─â duminica. Ajunge, cu greu, la gar─â ┼či, de acolo, pe la pr├«nz, este ├«n ora┼č. ├Äntr-un t├«rziu, g─âse┼čte muzeul. Vizitarea celor trei ├«nc─âperi deschise (restul afl├«ndu-se ├«n restaurare) se ├«ncheie repede, p├«n─â nu se ├«nchide muzeul. La plecare, omul g─âse┼čte o teras─â unde se ┼či transmite, live, un meci de fotbal. Seara se ├«ntoarce ├«n sat. Constat─â c─â a cheltuit vreo 40 de lei cu totul (biletele de tren, intrarea la muzeu ┼či berea). Urm─âtoarea lui vizit─â la un muzeu va avea loc, ├«n cel mai bun caz, peste un deceniu. 

Cum ar putea deveni muzeele spa┼úii mai atractive? 

├Än primul r├«nd, cred c─â ar trebui s─â ias─â din marasmul ├«n care se zbat. S─â construiasc─â expozi┼úii mai interesante ┼či s─â nu se limiteze doar la aceasta! Un bun ├«nceput ar fi s─â ofere vizitatorilor m─âcar o dat─â pe s─âpt─âm├«n─â ceva diferit, ceva ├«n afara expozi┼úiei permanente. Apoi, ar trebui s─â angajeze profesioni┼čti ├«n domeniul rela┼úiilor publice. Pentru asta, este nevoie ca ordonatorii de credite s─â ├«n┼úeleag─â necesitatea existen┼úei posturilor, s─â le aprobe ┼či s─â le finan┼úeze. Dup─â ce se ├«ndeplinesc aceste dou─â condi┼úii, mai vorbim despre celelalte. Spun asta pentru c─â am ├«n vedere nu doar c├«teva muzee

┼či

din Bucure┼čti ori Cluj, ci majoritatea muzeelor ┼ú─ârii. 

├Än ce m─âsur─â muzeele rom├óne┼čti mai fac achizi┼úii? 

├Än m─âsura ├«n care ordonatorii lor de credite ├«n┼úeleg aceast─â necesitate drept o prioritate. Sigur c─â, pentru asta, ar fi nevoie s─â fie convin┼či, de c─âtre manageri, c─â ├«mbog─â┼úirea colec┼úiilor este necesar─â, pentru c─â altfel patrimoniul dispare, iar acest lucru s─âr─âce┼čte comunitatea. Evident c─â exist─â muzee care au mai f─âcut ┼či achizi┼úii, ├«n ultimii ┼čapte ani, dar acestea s├«nt excep┼úii. Din 2008 ├«ncoace, num─ârul ┼či valoarea achizi┼úiilor muzeale au sc─âzut dramatic. Dar, iat─â, banii se reg─âsesc investi┼úi ├«n bunurile culturale ad─âpostite ├«n ziduri ┼či cripte apar┼úin├«nd demnitarilor! 

Virgil ┼×tefan Ni┼úulescu este director (interimar) al Muzeului Na┼úional al ┼ó─âranului Rom├ón. Pre┼čedinte al Re┼úelei Na┼úionale a Muzeelor din Rom├ónia. A contribuit, ca secretar de stat ├«n Ministerul Culturii, la elaborarea ┼či amendarea legisla┼úiei ├«n domeniul protej─ârii patrimoniului cultural. 

a consemnat Matei MARTIN  

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?